BusinessMagazin

Tag: piata de capital

  • Cu o listare nu se face primăvară

    “Transgaz era o poveste izolată la vremea respectivă, care venea la un an după listarea Transelectrica. După cele două momente importante existau deja discuţii cu patru-cinci emitenţi de anvergură privaţi de pe piaţa locală care brusc au devenit curioşi.” Listarea Transelectrica din septembrie 2006 a fost prima mare ofertă de acţiuni derulată de stat, iar acţiunile au crescut puternic după listare, ajungând ca, în şase luni de la oferta publică iniţială, să se tripleze banii investitorilor. În cazul Transgaz, investitorii au suprasubscris, în decembrie 2007, de aproape 28 de ori, valoarea de aproape două miliarde de euro devenind un record în istoria pieţei de capital din România. Miliardele atrase atunci din piaţa de capital arătau potenţialul bursei de la Bucureşti, însă lucrurile nu au evoluat conform traseului atât de aşteptat de investitori.

    Adrian Lupşan, vicepreşedintele Bursei de Valori Bucureşti şi director general adjunct al companiei de brokeraj Intercapital Invest, parte a consorţiului de intermediere a ofertei Transelectrica, face trimitere la cel mai recent exemplu de eşec – soarta ofertei publice a Petrom de anul trecut – care “a afectat foarte mult imaginea României şi a pieţei de capital”. Pentru oferta publică secundară de vânzare a 9,84% din acţiunile Petrom, derulată la mijlocul anului trecut, subscrierile înregistrate au fost sub nivelul necesar de 80%. Lupşan spune că a fost prima ocazie când ţara noastră apărea pe radarul marilor investitori, însă mesajele date de majoritatea brokerilor la acea vreme sunt sugestive pentru a înţelege nivelul la care se află piaţa de capital românească – “cei mai mulţi au criticat operaţiunea fără ca măcar să citească prospectul”.

    Oferta publică a Transelectrica a reuşit însă să evite soarta ofertei Petrom de anul trecut: investitorii au suprasubscris cu aproape 59%, valoarea ordinelor plasate fiind de 269 milioane de lei. Ca urmare a schimbării conducerii bursei din 2011 şi a mâinii de ajutor întinse de stat, piaţa de capital va trece, după cum spune Lupşan, printr-un nou început, “fragil, dar de la care aşteptările sunt foarte mari”. Elementul cel mai important care poate creşte notorietatea bursei îl reprezintă tocmai emitenţii. Câteva nume importante, cum se anunţă a fi Romgaz, pot atrage jucători de amploare în România. Dacă astăzi companii precum Deutsche Bank sau JP Morgan îşi trimit câte un reprezentant cu avionul pentru a culege informaţii despre piaţa locală, o operaţiune de succes şi noi nume mari listate ar putea determina chiar deschiderea unor filiale la Bucureşi, cum se întâmplă deja de ani buni în cazul vecinilor polonezi. “Când cineva vine şi vede rulaje de cinci milioane de euro pe zi, îşi dă seama că nu merită să fie aici. La o lichiditate medie zilnică de 50 de milioane, atunci devii atractiv. Dimensiunea pieţei o construiesc emitenţii”, spune Lupşan.

    Vicepreşedintele BVB vorbeşte despre 2012 ca despre cea mai mare provocare a pieţei de capital de după Revoluţie, al cărei succes depinde de modul cum se vor derula privatizările companiilor de stat şi de apariţia emitenţilor privaţi de anvergură, capabili să înţeleagă că şi bursa de la Bucureşti e o soluţie viabilă de finanţare.

    Vicepreşedintele BVB spune că momentul ales pentru listarea unei companii la bursă nu poate fi catalogat drept bun sau rău: “Dacă evaluai un apartament în 2007 sau îl evaluezi astăzi, valorile sunt diferite. Deşi piaţa a căzut cu 50-70% faţă de anii buni, banii atraşi acum pot să valoreze în termeni reali mult mai mult prin investiţiile posibile în momentul de faţă”. Succesul ţine, deci, mai puţin de momentul ales şi mai mult de modul cum se folosesc banii atraşi, iar exemplul Băncii Transilvania – “unul dintre puţinele reuşite” – este relevant, dat fiind că a reuşit să devină un jucător important pe piaţa bancară românească tocmai prin fondurile atrase prin bursă.

    Lupşan spune că încă o poveste de succes după cea a Transelectrica va putea schimba modul cum e privită astăzi bursa de la Bucureşti. Ar trebui totuşi să se întâmple tot în acest an şi nu după alţi patru, aşa cum s-a întâmplat în cazul Transgaz. Până acum, 2012 a arătat că veştile bune pot veni mult mai repede decât ne-a învăţat istoria: “Piaţa de capital nu arăta nicio deschidere în decembrie, iar la numai două luni distanţă s-au strâns peste 50 de milioane de euro în zece zile”.

  • Mark Mobius: Care sunt principalele riscuri în 2012 pentru pieţele emergente

    Toţi indicatorii economici fundamentali, de la rezervele valutare, raportul dintre datorii şi produsul intern brut, până la inflaţie şi ratele pe termen scurt, se află acum într-o stare mult mai bună pe pieţele emergente, întrucât acestea sunt ţări care se îndreaptă către o creştere economică sustenabilă.

    În timp ce numeroase economii dezvoltate sunt marcate de procupări privind nivelul datoriilor suverane, multe economii emergente sunt caracterizate de rate semnificative de creştere, o rată scăzută a raportului dintre datoria publică şi PIB, precum şi de rezerve valutare substanţiale. Mark Mobius consideră că aceste avantaje fundamentale se vor consolida pe parcursul anilor viitori, având posibilitatea să fie reflectate în timp în profiturile şi preţurile acţiunilor companiilor de pe pieţele emergente.

    Unul dintre riscurile vazute de Mark Mobius în contextul pieţelor emergente este insa inflaţia, care crescut pe pieţele emergente în 2011. Recent, inflaţia a scăzut în unele ţări, permiţându-le acestora să se orienteze către o politică monetară stimulativă. Brazilia şi Indonezia, spre exemplu, au redus deja ratele dobânzilor, în timp ce China a relaxat cerinţele privind rezervele băncilor pentru prima dată din 2008. Potrivit lui Mobius, această tendinţă ar putea continua în 2012, întrucât în contextul actual de încetinire a creşterii globale şi de scădere a presiunii inflaţioniste, pieţele emergente îşi îndreaptă atenţia către stimularea creşterii economice.

    Un alt risc menţionat este cel de volatilitate a pieţei: “Vor exista întotdeauna factori neprevăzuţi şi circumstanţe care ar putea deveni catalizatori ai unor schimbări majore în peisajul global, aşa cum au dovedit-o evenimentele din ultimii ani. Nu putem anticipa cu exactitate când va avea loc următoarea corecţie a pieţei şi nici nu putem aprecia dimensiunea acesteia, dar suntem conştienţi de faptul că volatilitatea pieţelor este o realitate permanentă”, a afirmat Mobius, la un seminar organizat de Citibank Romania pentru clientii Citigold.

    “Dar fiecare criză aduce potenţiale oportunităţi. Aşadar, investim în continuare pe termen lung în companii pe care le consideram subevaluate, dar fundamental puternice şi cu potenţial de dezvoltare, şi pe care le considerăm capabile să înfrunte vremurile dificile”, a adaugat oficialul Templeton.

    În contextul discutiei despre pieţele emergente, noua oportunitate identificată de către Templeton Emerging Markets Fund sunt noile piete de frontiera, intre care România, Slovenia, Bahrein, Cambodgia, Vietnam, Peru.

    Prin intermediul parteneriatului cu Franklin Templeton Investments, Citibank distribuie în România 11 fonduri de investiţii Franklin Templeton înregistrate în Luxemburg.

  • Oferta Transelectrica: Dacă a fost ieftin, de ce nu?

    Pentru tranşa investitorilor mari, care a reprezentat peste 90% din totalul acţiunilor oferite şi unde solicitările au depăşit cu 45,45% volumul de acţiuni alocat, preţul de execuţie a fost cel minim din ofertă, 14,9 lei/acţiune, iar pentru tranşa investitorilor mici, unde cererea a depăşit alocarea cu 180%, preţul de execuţie a fost de 15,71 lei/acţiune.

    Limita maximă de preţ fixată de stat fusese de 19,2 lei. După vânzarea prin această ofertă a 15% din acţiuni, participaţia Ministerului Economiei la capitalul Transelectrica a scăzut la 58,68%, iar restul de 13,49% din acţiuni sunt deţinute de Fondul Proprietatea. Suma care îi revine statului din vânzarea pachetului este de 164,7 mil. lei (37,6 mil. euro).

    Ca să evite o repetare a eşecului de anul trecut cu Petrom, autorităţile au acceptat să ofere un discount substanţial la preţul acţiunilor, deschizând la 14 martie perioada de subscripţie cu un preţ minim de 14,9 lei, cu aproape 13% mai mic decât preţul de închidere din 12 martie, în timp ce preţul maxim a fost de 19,2 lei. Pentru ca oferta să fie considerată un succes ar fi fost suficient ca până la termenul limită de 27 martie să fie subscrise cel puţin 70% din acţiuni.

    Consorţiul de intermediere a ofertei a fost compus din BCR, Intercapital Invest şi Swiss Capital.

  • BERD pregăteşte investiţii de 400-500 milioane euro pe an în România

    Consiliul Director al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a adoptat o nouă strategie pe trei ani pentru România, care vizează ca obiectiv general dezvoltarea economiei şi abordarea provocărilor încă prezente ale tranziţiei, potrivit unui comunicat transmis marţi de instituţie. “BERD continua să susţină România în implementarea reformelor necesare, prin investiţii şi dialog cu guvernul român. Estimăm că vom investi anual în România aproximativ 400-500 milioane euro în următorii trei ani, având ca obiectiv sprijinirea dezvoltării economiei României”, a declarat în comunicat Jean Marc Peterschmitt, director executiv BERD pentru Europa Centrală şi de Sud-Est.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Acţiuni Transelectrica la promoţie

    Ca să evite o repetare a eşecului de anul trecut cu Petrom, autorităţile au acceptat să ofere un discount substanţial la preţul acţiunilor, deschizând la 14 martie perioada de subscripţie cu un preţ minim de 14,9 lei, cu aproape 13% mai mic decât preţul de închidere din 12 martie, în timp ce preţul maxim a fost de 19,2 lei.

    Un succes al ofertei ar însemna ca până la termenul limită de 27 martie să fie subscrise cel puţin 70% din acţiuni. Consorţiul de intermediere a ofertei este compus din BCR, Intercapital Invest şi Swiss Capital.

  • Se vinde totul? Ce se va întâmpla cu activele Fondului Proprietatea

    Este vorba despre Enel Distribuţie Banat şi Dobrogea (câte 24% din acţiuni), E.ON Moldova Distribuţie, Electrica Distribuţie Muntenia Nord, Transilvania Nord, Transilvania Sud şi Furnizare (câte 22%), E.ON Energie (13%), E.On Gaz Distribuţie, Enel Distribuţie Muntenia, Enel Energie Muntenia, Enel Energie şi GDF Suez Energy (câte 12%). Valoarea totală a participaţiilor Fondului este de 527,6 mil. euro. Mandatul oferit Citigroup “este în concordanţă cu unul dintre obiectivele noastre cheie, acela de a reduce ponderea companiilor nelistate din portofoliul Fondului”, a explicat Grzegorz Konieczny, managerul de fond al FP.

    Mihai Căruntu, analist al BCR, explica în analiza din ianuarie consacrată Fondului Proprietatea că lichiditatea portofoliului FP este mult mai scăzută decât a unui fond de private equity comparabil, întrucât “FP este ţinut captiv de aceste societăţi nelistate, controlate în principal de stat, ceea ce întreţine un management discreţionar. Acesta este un motiv pentru care e de înţeles că acţiunile se tranzacţionează la un discount mai mare faţă de valoarea unitară a activului net decât pentru cele mai multe fonduri listate de private equity cu expunere la economiile mature”. Prin urmare, afirma Căruntu, elementul esenţial pentru o scădere a discountului îl reprezintă, în opinia lui Căruntu, listarea Romgaz, a Hidroelectrica şi, într-o măsură mai mică, a Nuclearelectrica.

    Acţiunile FP se tranzacţionează în prezent la un preţ de 0,58 lei/titlu, faţă de o valoare unitară a activului net de 1,1290 lei la 31 ianuarie.

    Fondul speculativ american Elliott Associates, cel mai mare acţionar al FP, a propus anterior ca banii rezultaţi din vânzare să fie viraţi acţionarilor, alături de banii din vânzarea de către Templeton a participaţiilor FP la companiile listate sau în curs de listare (Petrom, Romgaz, Hidroelectrica sau Nuclearelectrica).

    City of London Investment Management Limited, un alt acţionar semnificativ, a anunţat în această săptămână că e de acord cu Elliott Associates ca mandatul Franklin Templeton să fie schimbat astfel încât administratorul să fie încurajat să vândă activele şi să distribuie banii rezultaţi ca dividende speciale către acţionari. Argumentul ar fi că FP este prea mare raportat la cererea de acţiuni, astfel încât o reducere a portofoliului ar reduce discountul cu care sunt tranzacţionate acţiunile.

    Totuşi, notează analiştii BCR, City of London nu susţine o vânzare agresivă a activelor, astfel încât substanţa Fondului ca principal vehicul de investiţii pe piaţa românească de capital să nu fie sever afectată. Propunerile acţionarilor vor fi dezbătute la AGA din 4 aprilie.

  • Carpatica Invest si-a lansat serviciile de brokeraj la Bursa din Varsovia

    Cu aceasta ocazie, Carpatica Invest anunta si lansarea serviciului de tranzactionare pe Bursa de Valori de la Varsovia pentru toti clientii societatii.

    Marius Trif, Directorul General al Carpatica Invest a declarat ca “prin admiterea societatii ca membru al Bursei de Valori de la Varsovia, societatea va putea oferi clientilor atat acces direct la o piata de capital mai matura, cat si accesul la o paleta de instrumente mai diversificata”.

    Prin diversificarea portofoliului de servicii de tranzactionare pe piete externe, Carpatica Invest intentioneaza sa castige vizibilitate pe piata serviciilor de investitii financiare, inclusiv in randul investitorilor romani care tranzactioneaza sau intentioneaza sa tranzactioneze pe pietele externe la vedere.

    Carpatica Invest a fost fondata in 1996, devenind din 2002 parte a Grupului Financiar Carpatica. Astazi este unul din primii zece brokeri din Romania, potrivit clasamentelor Bursei de Valori Bucuresti, societatea avand un capital social de 13.680.800 de lei.

    Carpatica Invest a încheiat anul 2011 pe locul 8 în topul cumulat BVB, RASDAQ şi ATS, cu o cota de piaţă de 3,57%, aferentă unui volum al tranzacţiilor intermediate in crestere fata de anul anterior, de 829,23 mil. lei.

  • Deputaţii au aprobat creşterea pragului maxim de deţinere la SIF-uri, de la 1% la 5% din acţiuni

    La şedinţă au fost prezenţi 247 de deputaţi, iar 11 s-au abţinut de la vot. Legea urmează să fie transmisă spre promulgare preşedintelui Traian Băsescu, iar apoi va fi publicată în Monitorul Oficial. Îîn timpul dezbaterilor, deputatul PSD Victor Neacşu a propus retrasmiterea proiectului iniţiativ către Comisia de buget, finanţe şi bănci pentru clarificări, însă propunerea sa a fost respinsă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SIF-urile îşi pot vinde imediat câte un sfert din acţiunile obţinute de la Erste

    Suma oferită de Erste SIF-urilor pentru a renunţa la cota lor de 24,12% din BCR, respectiv la 2.618.286.036 acţiuni, este de 435 mil. euro (105 milioane în numerar şi 330 de milioane în acţiuni Erste). Cu aceasta, participaţia Erste la BCR creşte la 93,5%, în cea mai importantă tranzacţie a ultimilor ani cu impact pe piaţa de capital.

    Ca atare, grupul Erste a realizat ceea ce a anunţat că şi-a propus, respectiv să evite listarea BCR la Bursa de Valori în acest an, din motivul expus de şeful grupului, Andreas Treichl, conform căruia acţionarii apreciază structura simplă a acţionariatului, cu nicio subsidiară din străinătate listată.

    “Pe baza mediei din ultima lună a preţului acţiunilor Erste Group de 25,69 de euro, tranzacţia evaluează BCR la un multiplu al capitalului propriu (raportul între preţul acţiunii şi valoarea contabilă) de 1,26, la nivelul evaluării bursiere a băncilor din România şi Europa Centrală şi de Est”, arată BCR.

    Faptul că SIF Moldova s-a abţinut în primă instanţă să accepte oferta Erste, considerând preţul dezavantajos, e doar un detaliu, întrucât SIF-urile au acceptat încă din 2009, când au acceptat amânarea cu doi ani a listării BCR la BVB (cum ar fi cerut-o contractul de privatizare), clauza ce prevede că SIF-urile, ca acţionari minoritari, nu pot obliga Erste să listeze BCR decât dacă o solicită toate cinci.

  • Investitorii străini vin tare din urmă la Fondul Proprietatea

    Statul, în schimb, a rămas în portofoliu cu 6,71% din acţiuni, având în vedere că neefectuarea aportului la capitalul social a dus la blocarea a 372,5 milioane de acţiuni ale Ministerului Finanţelor (un pachet de 2,71%). Investitorii instituţionali români au o cotă de 10,2% din acţiuni.

    Analiştii BCR apreciază că reducerea capitalului social cu 2,7%, ca urmare a eventualei anulări a cotei statului din cauza neefectuării aportului la capital, ar fi benefică pentru preţul acţiunilor, întrucât va avea un impact pozitiv asupra valorii activului net pe acţiune. Cât priveşte ponderea mare a investitorilor instituţionali străini şi români – de la 19% înainte de listarea la bursă a Fondului la 44% în prezent – aceasta dovedeşte că profilul fondului este atractiv pentru investitorii sofisticaţi, consideră analiştii BCR.

    Evoluţia acţionariatului corespunde cu promovarea pe care administratorul Fondului, Franklin Templeton, o face în rândul investitorilor străini. Mark Mobius, reprezentantul Templeton Emerging Markets Group, a declarat pentru Yahoo!Finance că recomandă pieţele de capital din Polonia, Rusia, România şi Turcia, având în vedere că Europa de Est oferă oportunităţi noi investitorilor care caută acum alternative la plasamentele pe pieţele vestice. “România este un nou stat membru al UE care a trecut prin transformări şi reforme extraordinare”, a argumentat Mobius.