BusinessMagazin

Tag: petrol

  • De pe tronul Kremlinului Putin jubliează: Unitatea Europei se destramă în timp ce maşinăria de război rusă mătură oraşele din estul Ucrainei

    Robert Habeck, Ministrul german al Economiei, a avertizat că unitatea Europei în privinţa sancţiunilor îndreptate către Rusia a început să se destrame, în timp ce armata lui Putin bombardează puternic oraşele din estul Ucrainei, scrie FT.

    „După atacul Rusiei asupra Ucrainei, am văzut ce se întâmplă când Europa rămâne unită. Cu toate acestea, se pare că unitatea a început să se erodeze din ce în ce mai profund”, a spus ministrul german.

    Avertismentului lui Habeck vine în contextul eşecului summitului de la Bruxelles, în cadrul căreia s-a încercat votarea unui nou pachet de sancţiuni. Noile măsuri includeau embargoul petrolier, pe care Ungaria îl respinge de câteva săptămâni.

    Problema embargoului petrolier pe care UE vrea să-l împună stârneşte discuţii aprinse printre oficiali şi marii diplomaţi.

    Declaraţiile oficialului german subliniază dificultatea cu care Comunitatea Europeană se confruntă, în incercarea de a găsi măsuri punitive contra Moscovei, fără a-şi sabota statele depedente de petrolul şi gazul rusesc.

    „Europa este imensă şi posedă o forţă economică incredibilă. Doar dacă stăm uniţi, putem folosi această forţă”, a mai spus Robert Habeck

    Săptămâna trecută, membrii comunităţii europene au încercat să ajungă la un acord privind impunerea unui embargo asupra livrărilor de petrol pe cale maritmă, dar să permită livrarea acestuia prin conducte. Această soluţie ar putea acoperi două treimi din importurile petroliere ale Europei, fără să afecteze fluxurile Ungariei şi Germaniei.

    Mai mult, această soluţie poate aduce linişte unor ţări precum Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă, care se opun embargoului din motive care ţin de securitatea energetică.

    „Mai multe ţări au subliniat că acest sector economic este foarte complex, fiind de datoria noastră să menţinem competitivitatea în parametrii optimi. Aspectele juridice trebuie şi ele ajustate, deci va ma dura ceva timp”, a declarat un diplomat famliarizat cu problema embargoului.

    Diplomaţii europeni se vor întâlni din nou luni, pentru a încerca să ajungă la un acord solid în privinţa sancţiunilor.

    Printre problemele care au rămas pe lista de rezolvat a Uniunii Europene se numără modificările tehnice care trebuie aduse rafinăriilor din Europa Centrală, pentru a face faţă diferitelor cantităţi de petrol livrate, precum şi construirea unor conducte de petrol alternative, pentru a face posibil un embargo petrolier total.

  • Ce se întâmplă cu sancţiunile Europei împotriva lui Putin? Nimic. Pe măsură ce presupusul embargo asupra petrolului rusesc se prelungeşte în zile şi apoi săptămâni, un ambasador spune: “Nu se întâmplă nimic, nimeni nu vine, nimeni nu pleacă, este îngrozitor!”

    Pe măsură ce impasul Uniunii Europene în ceea ce priveşte presupusul embargo iminent asupra petrolului rusesc se prelungea în zile şi apoi săptămâni, un ambasador le-a citat colegilor săi piesa “Aşteptându-l pe Godot” a lui Samuel Beckett: “Nu se întâmplă nimic, nimeni nu vine, nimeni nu pleacă, este îngrozitor!”.

    Diplomaţii şi oficialii sunt din ce în ce mai frustraţi că UE ar putea atinge limitele durerii pe termen scurt pe care o poate provoca Rusiei, deja la trei luni de la invazia sa în Ucraina.

    Statele membre nu reuşesc să îşi respecte promisiunile de a-l lovi pe preşedintele Vladimir Putin acolo unde îl doare: industria energetică profitabilă. Accentul a fost pus pe refuzul Ungariei de a susţine sancţiunile, dar alte ţări cedează în faţa cererilor lui Putin de plată a gazelor în ruble.

    Aspectele neplăcute evidenţiază limitele strategiei UE de a susţine retorica dură prin acţiuni care necesită unanimitatea celor 27 de membri ai săi. Înainte de summitul de două zile care va începe luni, unii lideri înclină acum spre un acord diluat care ar permite continuarea livrărilor prin intermediul unei conducte cheie pentru Ungaria şi alte ţări.

    Premierul ungar Viktor Orban, liderul UE cel mai apropiat de Putin, şi-a îndemnat colegii să nu abordeze o propunere de interzicere a petrolului rusesc. Mai multe discuţii sunt în curs de desfăşurare pentru a încerca să se ajungă la un acord înainte de această dată, chiar şi prin eliminarea completă a petrolului din pachet. Dacă această încercare eşuează, liderii ar putea discuta oricum despre interdicţie, potrivit diplomaţilor UE.

     

  • China cumpără masiv petrol rusesc din Orientul Îndepărtat

    China îşi creşte importurile de ţiţei ESPO rusesc din Orientul Îndepărtat, chiar în condiţiile în care accelerarea pandemiei întunecă perspectiva legată de cererea ţării, notează Bloomberg.

    Fluxurile din aprilie şi mai este de aşteptat să fie cu 20% mai mari decât în mod normal, potrivit estimărilor Braemar ACM Shipbroking Pte.

     

  • Când Occidentul se chinuie să nu mai aibă nevoie de conductele lui Putin, China deschide toate rezervoarele: Beijingul îşi reface rezerva strategică cu petrol rusesc ieftin şi se pregăteşte de achiziţii masive

    China încearcă să îşi refacă stocurile strategice de ţiţei cu petrol rusesc ieftin, semn că Beijingul îşi consolidează legăturile energetice cu Moscova, chiar în momentul în care Europa încearcă să interzică importurile din cauza războiului din Ucraina.

    Beijingul poartă discuţii cu Moscova pentru a cumpăra provizii suplimentare, potrivit unor persoane care au cunoştinţă de acest plan şi care au cerut să nu fie menţionate, deoarece este vorba de o chestiune privată. Ţiţeiul ar urma să fie folosit pentru a umple rezervele strategice de petrol ale Chinei, iar discuţiile sunt purtate la nivel guvernamental, cu puţină implicare directă din partea companiilor petroliere, a declarat o persoană.

  • Putin spune că este imposibil ca unele ţări din UE să renunţe acum la petrolul rusesc

    Membrii UE negociază o propunere de embargo petrolier asupra Rusiei din cauza invadării Ucrainei, dar discuţiile au eşuat săptămâna aceasta din cauza unui veto din partea Ungariei, care este puternic dependentă de importurile de petrol rusesc.

    „Evident, unele state UE, în a căror balanţă energetică ponderea hidrocarburilor ruseşti este deosebit de mare, nu vor putea face acest lucru pentru o perioadă lungă de timp, să renunţe la petrolul nostru”, a declarat Putin.

    Vorbind în cadrul unei întâlniri televizate cu manageri petrolişti şi oficiali guvernamentali din ţară, Putin a mai spus că sancţiunile occidentale şi un posibil embargo asupra petrolului rusesc au dus la o creştere a preţurilor petrolului la nivel mondial.

    El a spus că, prin renunţarea la aprovizionarea cu energie rusă, Europa riscă să plătească cele mai scumpe preţuri la energie din lume pe termen lung, în timp ce competitivitatea industriei sale va fi subminată.

    El a mai spus că sancţiunile occidentale au alimentat inflaţia chiar în Europa.

    Rusia se confruntă cu o scădere a producţiei de petrol nemaiîntâlnită de la prăbuşirea Uniunii Sovietice din cauza sancţiunilor occidentale, care complică foarte mult vânzarea petrolului rusesc la nivel mondial.

    „Există schimbări tectonice pe piaţa petrolului, iar a face afaceri aşa cum se făcea înainte, în conformitate cu vechiul model, pare puţin probabil”, a spus Putin, adăugând că este important să se stabilească un lanţ complet de la producător la cumpărătorul final.

    El a promis ajutor din partea statului pentru producătorii interni de petrol, inclusiv facilitarea accesului la împrumuturi şi asigurări.

  • Veşti proaste pentru toţi românii. Un analist avertizează că ce am păţit cu energia şi gazul va urma cu petrolul, iar litrul de benzină poate depăşi 10 lei

    „Petrolul poate deveni urmă­toarea lebădă neagră (evenimente rare, imposibil de prevăzut, dar cu un impact major). În urmă­toarele luni, putem vedea preţul pe litrul de motorină sărind de pragul de 10 lei. Practic, ce am văzut anul trecut cu escaladarea preţu­rilor la energie şi gaze, se poate repeta acum la petrol, diferenţa fiind că în acest caz soluţiile sunt foarte limitate“, spune Remus Hîrceagă, partner în cadrul Expense Reduction Analysts România, companie care oferă firmelor consultanţă de eficienţă operaţională, inclusiv în domeniul energetic.

    Potrivit datelor furni­zate de Roland Berger, la nivelul anului 2020 România consumat 10,4 milioane de tone de petrol, din care numai 3,3 milioane de tone au venit din producţia internă. Din cele 7,1 mi­lioane de tone de petrol importate, 32% au venit din Rusia şi 51% au venit din Kazahstan.

    Deşi România are o poziţie privilegiată la nivelul UE prin faptul că îşi poate asigura o treime din necesar prin propria producţie, alimen­tarea cu petrol kazah ridică în acest context preocupări majore. Petrolul kazah ajunge în România, şi nu numai, prin intermediul CPC – Caspian Pipeline Consortium, com­panie care operează con­ducta de transport ţiţei ce face legătura dintre zăcămintele din vestul Kazahstanului şi portul de la Marea Neagră – Novorossiysk, Rusia. Astfel, conducta, cu o lungime de 1.500 de kilometri colectează petrolul din bogatele zăcăminte kazahe, tranzitează Rusia, de unde colectează alte cantităţi, pentru ca apoi aceastea să fie încărcate şi trimise pe Marea Neagră prin portul rusesc Novorossiysk.

    Compania CPC are un acţionariat internaţional, dar 24% este sub controlul Rusiei, 19% al KazMunayGas (Kazahstan) şi 15% al Chevron, existând şi alţi acţionari mai mici.

    „Conform datelor publice, volumul de ţiţei tranzitat prin CPC, în 2021, s-a ridicat la 60,7 milioane de tone, din care circa peste 87% a fost încărcat şi expediat de companii de profil din Kazahstan (perimetrele Tengiz – 26,6 milioane de tone, Karachaganak – 10,3 milioane de tone şi Kashagan – 15,7 milioane de tone)“, au explicat recent reprezetanţii Rompetrol, cei care deţin cea mai mare rafinărie din România, Petromidia, alimentată cu petrol kazah adus prin CPC.

    Rompetrol a fost recent ţinta unui nou atac cibernetic, după ce în martie firma a trecut printr-un eveniment similar. Potrivit reprezentanţilor Rompetrol, transferul ţiţeiului între porturile Novorossiysk şi Midia se realizează, în principal, de compania naţională de transport maritim din Kazahstan – Kazmortransflot. Aceasta a achiziţionat, în 2011, două tancuri petroliere de tip Aframax (115.000 tdw) pentru operaţiuni de transport ţiţei şi produse petroliere în Marea Neagră şi Marea Mediterană. Dar acest lucru, expunerea masivă pe care România o are pe alimentarea cu petrol pe Marea Neagră, este acum o vulnerabilitate, atrag atenţia consultanţii.

    „Întrucât practic întreaga cantitate de ţiţei din import (peste 3 milioane tone prin Oil Terminal şi aprox. 5 milioane tone prin Midia Marine Terminal într-un an tipic) ajunge în România pe cale maritimă, înlocuirea porţiunii ruseşti va fi direct condiţionată nu doar de disponibilitatea şi capacitatea de a securiza volumele şi tipul de ţiţei necesar, ci şi de capacitatea de transport maritim. În egală măsură, având în vedere evoluţiile geopolitice din regiune, securitatea transportului maritim internaţional din Marea Neagră va fi un factor de influenţă care nu poate fi neglijat“, spunea recent Szabolcs Nemes, managing partner în cadrul companiei de consultanţă Roland Berger România.

    În cazul unei sistări a livrărilor prin CPC, Kazahstanul poate redirecţiona anumite cantităţi prin Marea Caspică spre Azerbaidjan şi apoi spre Georgia, dar această rută ar veni la pachet cu costuri suplimentare.

    „KazMunayGas este, din 2008, unic actionar al operatorului terminalului petrolier din portul Batumi, Georgia, cu o capacitate anuală de tranzit de 15 milioane de tone de ţiţei.“

    Dar mai sunt şi alte probleme. România aduce dincolo de petrol şi cantităţi semnificative de motorină din Rusia. Anul trecut, potrivit datelor preli­minare ale INS, România a importat 1,9 milioane de tone de motorină, în valoare de peste un miliard de euro, la un consum total de 6,2 milioane de tone de motorină. Cu excepţia rafinăriei Brazi deţinută de OMV Petrom, restul marilor rafinării din România, Petromidia şi Petrotel Lukoil, sunt proiectate să funcţioneze cu un petrol greu, sulfuros, astfel că aducerea altui tip de ţiţei mai dulce ridică dificultăţi de ordin tehnic de procesare. Mai departe, deşi se vorbeşte mult de diversificarea surselor de aprovizionare, soluţiile sunt aproape inexistente, în contextul în care inclusiv asupra unor alţi mari producători există embargouri în vigoare.

    „Aprovizionarea UE va necesita importuri mai mari din alte ţări producătoare, însă rămâne de văzut care este disponibilitatea acestor ţări şi capacitatea lor reală de a mări extracţia de ţiţei sau de a pune pe piaţă volume din rezervele naţionale. În plus, împotriva unor ţări cu resurse şi capacităţi de producţie importante, precum Venezuela sau Iran există sancţiuni internaţionale deja instituite. Într-un astfel de context, sunt multiple scenarii care prevăd creşteri semnificative ale preţului ţiţeiului – au fost vehiculate şi valori de până la 200 USD/ baril acest nivel reprezentând un potenţial record absolut“, a avertizat reprezentantul Roland Berger.

  • Rubla a atins maximul ultimilor doi ani, în ciuda eforturilor UE de a intensifica sancţiunile prin interzicerea petrolului rusesc

    În pofida pregătirilor Uniunii Europene de a interzice petrolul rusesc, rubla a atins maximul ultimilor 2 ani, conform Business Insider.

    Miercuri, un dolar american a ajuns echivalentul a 66,30 ruble — cel mai ridicat nivel al monedei ruse înregistrat din martie 2020, potrivit înregistrărilor Reuters.

    În aceeaşi zi, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus un embargo treptat asupra petrolului rusesc ca parte a unui nou pachet de sancţiuni care vizează şi Sberbank, cea mai mare bancă a Moscovei.

    Tendinţa optimistă a rublei este în contrast puternic cu situaţia monedei de la începutul lunii martie, când aceasta a scăzut dramatic din cauza unei liste de sancţiuni ample impuse de SUA şi aliaţii săi.

    Kremlinul a contracarat loviturile aduse sistemului său financiar prin creşterea ratelor dobânzilor, interzicerea vânzărilor de acţiuni către străini şi impunerea plăţilor pentru gaze în ruble. Centrala energetică a implementat, de asemenea, controale stricte şi a ordonat exportatorilor care câştigă valută străină să convertească 80% din câştigurile din străinătate în ruble, a raportat în aprilie Harry Robertson, jurnalist Insider.

    „Eforturile Rusiei de a susţine rubla par să funcţioneze în ciuda sancţiunilor impuse de ţările occidentale care vizează tăierea accesului Kremlinului la resurse externe şi paralizarea capacităţii naţiunii de a-şi finanţa războiul împotriva Ucrainei”, a scris compania de brokeraj neozeelandeză BlackBull Markets într-o notă recent publicată.

    În ciuda puterii rublei, economia rusă este pregătită pentru cea mai mare contracţie din ultimii 30 de ani, pe fondul sancţiunilor puternice aplicate de Occident.

    Diverse agenţii guvernamentale ruse estimează că Produsul Intern Brut al Rusiei va scădea între 8% şi 10% în 2022, potrivit Interfax, citând luna trecută declaraţiile fostului ministru de finanţe al Moscovei, Alexei Kudrin. Comparativ, Banca Mondială se aşteaptă ca economia Rusiei să se contracte cu 11,2% în 2022.

  • Preţul petrolului urcă în urma propunerii UE de interzicere a petrolului rus

    Preţul petrolului s-a majorat joi, deoarece propunerea Uniunii Europene privind noi sancţiuni împotriva Rusiei, inclusiv un embargo asupra ţiţeiului în şase luni, a contrabalansat îngrijorările legate de cererea chineză, relatează Reuters.

    Contractele futures pentru petrolul Brent au urcat cu 60 de cenţi, sau 0,5%, la 110,74 dolari pe baril, în timp ce contractele futures pentru petrolul american West Texas Intermediate au crescut cu 40 de cenţi, sau 0,4%, la 108,21 dolari pe baril.

    Ambele referinţe au sărit cu peste 1 dolar pe baril mai devreme, după ce miercuri au câştigat peste 5 dolari pe baril.

    Propunerea de sancţiuni, care a fost anunţată de preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi care are nevoie de susţinerea unanimă a celor 27 de ţări UE pentru a intra în vigoare, include eliminarea treptată a livrărilor de ţiţei rusesc în şase luni şi a produselor rafinate până la sfârşitul anului 2022.

    De asemenea, se propune interzicerea într-o lună a tuturor serviciilor de transport maritim, de brokeraj, de asigurare şi de finanţare oferite de companiile din UE pentru transportul petrolului rusesc.

    Cu toate acestea, UE se confruntă cu sarcina de a găsi surse alternative de aprovizionare într-un moment în care preţurile energiei au crescut brusc. UE importă zilnic aproximativ 3,5 milioane de barili de petrol şi produse petroliere ruseşti şi depinde, de asemenea, de livrările de gaze de la Moscova.

    Câteva ţări din estul UE sunt îngrijorate de faptul că propunerea nu le oferă suficient timp pentru a se adapta.

    Joi, Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi a producătorilor aliaţi, cunoscută sub numele de OPEC+, este de aşteptat să convină să majoreze ţintele de producţie cu 432.000 de barili pe zi (bpd) pentru luna iunie, au declarat pentru Reuters patru delegaţi ai OPEC+. Astfel, OPEC+ ar urma să respecte planurile pentru o creştere graduală a producţiei lunare.

    Secretarul general al OPEC, Mohammad Barkindo, a reiterat că nu este posibil ca alţi producători să înlocuiască oferta rusă, dar şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la reducerea cererii de combustibili pentru transport şi produse petrochimice în China, principalul importator mondial, din cauza blocajelor COVID-19.

    Un sondaj realizat joi în sectorul privat a arătat că activitatea sectorului serviciilor din China s-a contractat în aprilie la a doua cea mai mare rată înregistrată vreodată, sub efectul măsurilor împotriva pandemiei.

  • Occidentul strânge laţul în jurul Rusiei: UE propune interzicerea petrolului rusesc ca parte a unui nou val de sancţiuni împotriva Moscovei

    Ursula von der Leyen a propus miercuri un embargo treptat asupra petrolului rusesc, alături de o serie de sancţiuni asupra celei mai importante bănci moscovite şi interzicerea radiodifuzorilor ruşi pe undele europene, ca parte a celui mai dur pachet de sancţiuni de până acum îndreptat împotriva Moscovei, scrie Reuters.

    Planul, dacă va fi aprobat de guvernele UE, ar reprezenta un punct de referinţă pentru cel mai mare bloc comercial din lume în cursa detaşării de energia rusească.

    Reflectând furia larg răspândită în Occident faţă de campania preşedintelui rus Vladimir Putin, – despre care Moscova spune că este o „operaţie militară specială” pentru a învinge extremiştii din Ucraina – preşedintele Comisiei Europene a declarat că Moscova este nevoită să îndure toate consecinţele distrugerilor recent provocate.

    „Putin trebuie să plătească un preţ mare pentru războiul generat în Ucraina”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în Parlamentul European de la Strasbourg.

    „Astăzi, vom propune interzicerea petrol rusesc din Europa”, a declarat Ursula în aplauzele parlamentului.

    Măsurile Comisiei includ eliminarea treptată a livrărilor de ţiţei rusesc în termen de şase luni şi de produse rafinate până la sfârşitul anului 2022. Von der Leyen s-a angajat să minimizeze impactul embargoului asupra economiilor europene.

    Preţul ţiţeiului Brent a crescut cu aproximativ 3% la peste 108 dolari pe baril la începutul tranzacţiilor.

    Dacă embargoul va fi acceptat, Uniunea Europeană ar urma Statele Unite şi Marea Britanie, care au impus deja interdicţii pentru a reduce unul dintre cele mai mari fluxuri de venituri ale economiei ruse, deoarece Occidentul cumpără mai mult de jumătate din ţiţeiul şi produsele petroliere ale Moscovei.

    “Vom aborda dependenţa pe care o avem de petrolul rusesc. Şi să fim clari, nu va fi uşor pentru că unele state membre sunt puternic dependente de petrolul rusesc, dar pur şi simplu trebuie să o facem”, a declarat von der Leyen.

    Ambasadorii celor 27 de guverne ale UE sunt aşteptaţi să adopte propunerile Comisiei încă de săptămâna aceasta, permiţând transformarea lor în lege imediat după aceea.

    În ceea ce priveşte petrolul, UE speră că abordarea sa treptată va evita un şoc viitor. Diplomaţii au mai declarat pentru Reuters că Ungaria şi Slovacia ar putea fi scutite de embargo până la sfârşitul anului 2023, din cauza dependenţei mari de energia rusă.

    Simone Tagliapietra, de la grupul de reflecţie Bruegel din Bruxelles, a declarat că embargoul treptat al UE asupra petrolului comportă deocamndată un risc major.

    „Pe termen scurt, noua strategie ar putea să nu afecteze semnificativ veniturile Rusiei, implicând o serie de consecinţe negative pentru Uniunea Europeană”, a declarat Tagliapietra.

    În afară de petrol, cea mai recentă rundă de sancţiuni propune lovirea Sberbank, principalul creditor al Rusiei, adăugându-l pe lista băncilor care au fost deja excluse din sistemul SWIFT.

    Sberbank nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii. Creditorul, care a părăsit la începutul lunii martie aproape toate pieţele europene pe care era prezent, a declarat anterior că alte runde de sancţiuni nu ar avea un impact semnificativ asupra operaţiunilor sale.

    Von der Leyen susţine că mai mulţi oficiali militari ruşi de rang înalt se vor confrunta cu îngheţarea activelor UE, libera lor circulaţie prin Uniune fiind, de asemenea, interzisă.

    Radiodifuzorii ruşi de stat RTR-Planeta şi R24 se numără printre numele propuse pentru a fi excluse de pe undele europene, au spus diplomaţii, deşi von der Leyen nu a oferit detalii privitoare la acest aspect în discursul ei către parlament.

  • UE ar putea oferi Ungariei şi Slovaciei derogări de la embargoul petrolier rusesc

    Comisia Europeană ar putea scuti Ungaria şi Slovacia de un embargou privind cumpărarea de petrol rusesc, aflat în curs de pregătire, fiind atentă la cât de dependente sunt cele două ţări de ţiţeiul rusesc, au declarat luni doi oficiali europeni, citaţi de Reuters.

    Comisia ar urma să finalizeze marţi lucrările la al şaselea pachet de sancţiuni ale UE împotriva Rusiei din cauza acţiunilor sale în Ucraina, care ar include o interdicţie de a cumpăra petrol rusesc, o sursă majoră de venituri pentru Moscova.

    Ungaria, puternic dependentă de petrolul rusesc, a declarat în repetate rânduri că nu va semna sancţiuni care implică energia. Slovacia este, de asemenea, una dintre ţările UE cele mai dependente de combustibilii fosili ruşi.

    Pentru a menţine blocul celor 27 de naţiuni unite, Comisia ar putea oferi Slovaciei şi Ungariei “o scutire sau o perioadă lungă de tranziţie”, a declarat unul dintre oficiali.

    Embargoul asupra petrolului este probabil să fie oricum introdus treptat, cel mai probabil urmând să intre pe deplin în vigoare abia de la începutul anului viitor, au declarat oficialii.

    Europa este destinaţia pentru aproape jumătate din exporturile de ţiţei şi produse petroliere ale Rusiei – oferind Moscovei o sursă uriaşă de venituri despre care ţări precum Letonia şi Polonia spun că trebuie să fie tăiate, pentru a nu mai finanţa acţiunile militare în Ucraina.

    Ţările UE au plătit Rusiei aproape 20 de miliarde de euro de la 24 februarie, când aceasta a invadat Ucraina în ceea ce Moscova numeşte o “operaţiune militară specială”, potrivit organizaţiei de cercetare Centrul de cercetare pentru energie şi aer curat.

    În general, UE este dependentă de Rusia pentru 26% din importurile sale de petrol, dar dependenţa variază de la o ţară la alta.

    Slovacia şi Ungaria, ambele situate pe ruta sudică a conductei Drujba, care aduce petrol rusesc în Europa, sunt deosebit de dependente, primind anul trecut 96% şi, respectiv, 58% din importurile de ţiţei şi produse petroliere din Rusia, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie.

    Germania, principalul cumpărător de petrol rusesc din UE, a declarat în ultimele zile că ar putea gestiona un embargo petrolier, după ce iniţial s-a opus de teama costurilor economice.

    Cu 555.000 de barili pe zi, Germania a importat 35% din ţiţeiul său din Rusia în 2021, dar în ultimele săptămâni a redus la 12%, a declarat duminică Ministerul german al Economiei într-o actualizare privind securitatea energetică.

    “Un embargo petrolier cu o perioadă de tranziţie suficientă ar fi acum gestionabil în Germania, sub rezerva creşterii preţurilor”, a spus acesta.

    Pachetul de sancţiuni al UE urmează să fie prezentat miercuri ambasadorilor guvernelor UE.