BusinessMagazin

Tag: persoane fizice

  • Emil Dumitru, preşedintele Pro Agro: Impozit zero pentru persoanele fizice, pentru cinci ani, pentru înregistrare fiscală

    “În loc să facem valoare adăugată, exportăm grâu şi porumb şi, culmea, importăm carne. Să nu mai facem politici agrare, ci politici agricole. Trebuie să oferim o alternativă viabilă celor din mediul rural şi să nu mai facem o agricultură de subzistenţă”, a declarat Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro, la conferinţa “MEDIAFAX TALKS about Producătorii României”.

    Acesta a atătat că polonezii au reuşit să facă politici astfel încât accesarea fondurilor UE să fie legată de valoarea adăugată. “Fiindcă singura şansă a agriculturii este să acceseze fondurile UE. Şi nu au reuşit să-i facem pe fermieri să se asocieze şi să reuşim să fim competitivi”, a spus Dumitru.

    În opinia acestuia, nu politicile agricole sunt prioritatea zero, ci politicile fiscale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este George Soros, spaima lui Liviu Dragnea, Donald Trump şi Viktor Orban?

    Sprijinul său s-a concentrat adesea către cei care se confruntă cu discriminarea – grupuri de etnie romă din Europa, consumatorii de droguri, lucrătorii sexuali sau persoanele LGBTI. Soros a experimentat el însuşi intoleranţa. Născut în Ungaria în 1930, acesta a trăit sub ocupaţia nazistă, ce a dus la uciderea a peste 500.000 de evrei din ţara sa. Familia sa, cu rădăcini evreieşti, a reuşit să supravieţuiască cu ajutorul unor acte de identitate false şi i-a ajutat şi pe alţii să facă acelaşi lucru. „Decât să ne mulţumim cu soarta noastră, am hotărât să le luptăm cu o forţă mult mai mare decât noi şi, totuşi, am reuşit”, declara Soros. Când comuniştii şi-au consolidat puterea în Ungaria, după război, Soros a părăsit Budapesta în 1947 pentru Londra. Aici a lucrat part-time pe post de chelner într-un club de noapte pentru a-şi plăti studiile la London School of Economics. În 1956, a emigrat în Statele Unite ale Americii, intrând în lumea finanţelor şi investiiţiilor, unde a reuşit să pună bazele averii sale imense. În 1970 şi-a lansat propriul fond de investiţii, Soros Fund Management, şi a reuşit să devină unul dintre cei mai de succes investitori din istoria Statelor Unite.  Ulterior, Soros a creat Open Society Foundations  –  o reţea de fundaţii, parteneri şi proiecte din peste 100 de ţări.

    Munca sa reflectă gândirea filosofului Karl Popper, pe care Soros a analizat-o pentru prima dată la London School of Economics. În cartea sa „Open Society and Its Enemies”, Popper argumentează că nicio filozofie sau ideologie nu este arbitrul final al adevărului şi că societăţile pot înflori doar atunci când se axează pe guvernarea democratică, libertatea de exprimare şi respectul pentru drepturile individului, abordare care se află la baza Open Society Foundation.

    Soros şi-a început pracursul filantropic în 1979, când a oferit burse de şcolarizare studenţilor de culoare sud-africani. În 1980, a ajutat la promovarea schimbului liber de idei în Blocul Comunist realizând şi trimiţând fotocopii ale textelor interzise. După căderea Marelui Zid al Berlinului, a creat Central European University, un spaţiu ce încuraja gândirea critică – la acel timp un concept de neconceput pentru majoritatea universităţilor. A susţinut schimburile culturale dintre Europa Estică şi cea Vestică, jucând un rol crucial în ajutorarea societăţii, în care el însuşi a supravieţuit, să se deschidă către lume.

    Odată cu încheierea Războiului Rece, şi-a extins actele caritabile către Statele Unite, Africa şi Asia, în vederea susţinerii unor societăţi cât mai transparente şi democratice. A fost una dintre primele voci care a criticat războiul împotriva drogurilor ca fiind „cu mult mai dăunător decât însuşi problema drogurilor”. La începutul anilor 2000, a devenit un finanţator considerbil şi pentru mişcările ce susţineau căsătoriile între persoanele de acelaţi sex. De-a lungul timpului, Soros a fost unul dintre cei mai cunoscuţi susţinători ai integrării romilor din Europa, asigurând plata taxelor de studii pentru mii de elevi şi studenţi proveniţi din grupuri marginalizate.

    În prezent, la peste 80 de ani, Soros deţine în continuare un rol activ în susţinerea intereselor Fundaţiei Open Society şi călătoreşte foarte mult pentru a-şi prezenta ideile despre schimbarea societăţii în faţa liderilor lumii, atât în privat, cât şi la nivel public.

    Cu toate acestea, chiar el însuşi a recunoscut că pentru unele dintre problemele societăţii s-ar putea să nu apară niciodată rezolvare. „Succesul pe plan finanicar mi-a conferit un nivel de independenţă mai mare decât altora”, a declarat el la un moment dat. 

  • Cine este George Soros, spaima lui Liviu Dragnea, Donald Trump şi Viktor Orban?

    Sprijinul său s-a concentrat adesea către cei care se confruntă cu discriminarea – grupuri de etnie romă din Europa, consumatorii de droguri, lucrătorii sexuali sau persoanele LGBTI. Soros a experimentat el însuşi intoleranţa. Născut în Ungaria în 1930, acesta a trăit sub ocupaţia nazistă, ce a dus la uciderea a peste 500.000 de evrei din ţara sa. Familia sa, cu rădăcini evreieşti, a reuşit să supravieţuiască cu ajutorul unor acte de identitate false şi i-a ajutat şi pe alţii să facă acelaşi lucru. „Decât să ne mulţumim cu soarta noastră, am hotărât să le luptăm cu o forţă mult mai mare decât noi şi, totuşi, am reuşit”, declara Soros. Când comuniştii şi-au consolidat puterea în Ungaria, după război, Soros a părăsit Budapesta în 1947 pentru Londra. Aici a lucrat part-time pe post de chelner într-un club de noapte pentru a-şi plăti studiile la London School of Economics. În 1956, a emigrat în Statele Unite ale Americii, intrând în lumea finanţelor şi investiiţiilor, unde a reuşit să pună bazele averii sale imense. În 1970 şi-a lansat propriul fond de investiţii, Soros Fund Management, şi a reuşit să devină unul dintre cei mai de succes investitori din istoria Statelor Unite.  Ulterior, Soros a creat Open Society Foundations  –  o reţea de fundaţii, parteneri şi proiecte din peste 100 de ţări.

    Munca sa reflectă gândirea filosofului Karl Popper, pe care Soros a analizat-o pentru prima dată la London School of Economics. În cartea sa „Open Society and Its Enemies”, Popper argumentează că nicio filozofie sau ideologie nu este arbitrul final al adevărului şi că societăţile pot înflori doar atunci când se axează pe guvernarea democratică, libertatea de exprimare şi respectul pentru drepturile individului, abordare care se află la baza Open Society Foundation.

    Soros şi-a început pracursul filantropic în 1979, când a oferit burse de şcolarizare studenţilor de culoare sud-africani. În 1980, a ajutat la promovarea schimbului liber de idei în Blocul Comunist realizând şi trimiţând fotocopii ale textelor interzise. După căderea Marelui Zid al Berlinului, a creat Central European University, un spaţiu ce încuraja gândirea critică – la acel timp un concept de neconceput pentru majoritatea universităţilor. A susţinut schimburile culturale dintre Europa Estică şi cea Vestică, jucând un rol crucial în ajutorarea societăţii, în care el însuşi a supravieţuit, să se deschidă către lume.

    Odată cu încheierea Războiului Rece, şi-a extins actele caritabile către Statele Unite, Africa şi Asia, în vederea susţinerii unor societăţi cât mai transparente şi democratice. A fost una dintre primele voci care a criticat războiul împotriva drogurilor ca fiind „cu mult mai dăunător decât însuşi problema drogurilor”. La începutul anilor 2000, a devenit un finanţator considerbil şi pentru mişcările ce susţineau căsătoriile între persoanele de acelaţi sex. De-a lungul timpului, Soros a fost unul dintre cei mai cunoscuţi susţinători ai integrării romilor din Europa, asigurând plata taxelor de studii pentru mii de elevi şi studenţi proveniţi din grupuri marginalizate.

    În prezent, la peste 80 de ani, Soros deţine în continuare un rol activ în susţinerea intereselor Fundaţiei Open Society şi călătoreşte foarte mult pentru a-şi prezenta ideile despre schimbarea societăţii în faţa liderilor lumii, atât în privat, cât şi la nivel public.

    Cu toate acestea, chiar el însuşi a recunoscut că pentru unele dintre problemele societăţii s-ar putea să nu apară niciodată rezolvare. „Succesul pe plan finanicar mi-a conferit un nivel de independenţă mai mare decât altora”, a declarat el la un moment dat. 

  • MediHelp România estimează o creştere a cifrei de afaceri de cel puţin 35% în 2017

    „Conform datelor companiei, în 2016, peste 90% dintre solicitările primite de la persoanele fizice au fost pentru asigurări medicale de familie, ceea ce a condus la o creştere a vânzărilor de 34% faţă de anul 2015. Totodată, cele mai accesate servicii medicale au fost cele în regim ambulatoriu. Datorită evoluţiei în ceea ce priveşte nevoile medicale ale persoanelor fizice, planurile de asigurare de sănătate acoperă o plajă mare de servicii medicale, în intenţia de a oferi siguranţă chiar şi în situaţii neprevăzute. Poliţele de asigurare internaţională MediHelp includ acum şi acoperire pentru servicii deosebite precum chirurgie complexă, tratament pentru cancer şi transplant de organe sau măduvă”, declară Zahal Levy, preşedinte MediHelp International.
    Estimările companiei vin şi în contextul în care McKinsey & Company, unul dintre cei mai cunoscuţi furnizori de consultanţă în management la nivel global, afirmă că veniturile din piaţa privată a asigurărilor de sănătate, estimate acum la 1,3 miliarde de euro, vor atinge o valoare dublă, până în anul 2025.  
    McKinsey & Company afirmă că această creştere semnificativă este determinată de mărirea veniturilor în ţările în curs de dezvoltare, ceea ce înseamnă că persoanele fizice îşi vor permite o investiţie mai mare în planurile de asigurare medicală privată.  
     
    Datorită evoluţiei tehnologice şi a apariţiei de noi riscuri medicale, companiile specializate includ din ce în ce mai multe beneficii în planurile de asigurare medicală privată. De câţiva ani, anumite planuri de asigurare medicală includ şi acoperire pentru servicii medicale de rutină sau pentru tratarea unor condiţii cronice, pe lângă situaţiile grave neprevăzute, care necesită intervenţie de urgenţă.
     
    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, MediHelp Internaţional este liderul pe piaţa asigurărilor internaţionale de sănătate din Europa Centrală şi de Est, fiind prezent în România, Ungaria şi Bulgaria de peste 15 ani şi urmând să se extindă în alte state din regiune. 
     

  • Oficial: Dacă-ţi izolezi termic locuinţa, vei putea cere statului până la 40.000 de lei

     Persoanele fizice care vor să-şi izoleze termic locuinţa vor putea cere de la stat o sumă nerambursabilă de până la 40.000 de lei, în cadrul programului „Casa verde Plus”, se arată într-un act normativ al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), ce a fost publicat astăzi în Monitorul Oficial. Totuşi, pentru a putea beneficia efectiv de bani, cetăţenii trebuie să aştepte stabilirea sesiunii de înscriere.

     Regulile pentru participarea în programul denumit, pe scurt, „Casa verde Plus” sunt incluse în Ordinul MMAP nr. 2.425/2016 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice, beneficiari persoane fizice. Acesta a fost publicat astăzi în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 34 şi se aplică deja. Însă înscrierea cetăţenilor va fi posibilă abia după ce autorităţile vor stabili o perioadă anume în acest sens.

    Prin intermediul programului „Casa verde Plus”, statul vrea să încurajeze folosirea materialelor izolatoare organic-naturale pentru a reduce consumul energetic al clădirilor, cu scopul de a îmbunătăţi calitatea mediului. Banii nerambursabili vor fi acordaţi persoanelor fizice atât pentru casele aflate în construire, cât şi pentru cele deja existente, însă, aşa cum reiese din actul normativ, numai dacă acestea au cel mult parter şi două etaje.

    Concret, persoanele fizice vor putea cere o sumă de până la 40.000 de lei (dar nu mai mult de 120 de lei pe metru pătrat izolat şi finisat), care va fi acordată sub forma unei prime de eficienţă energetică. „Finanţarea se acordă sub forma unei prime de eficienţă energetică în valoare de maximum 40.000 de lei, aferentă cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de 120 lei/mp izolat şi finisat, pentru izolarea locuinţelor aflate în faza de construcţie şi pentru izolarea locuinţelor existente”, scrie în ordinul recent publicat.

    Fiecare solicitant va putea să ceară o singură primă de eficienţă energetică, iar eventualele costuri suplimentare, ce vor depăşi finanţarea nerambursabilă (sau pur şi simplu nu vor fi considerate eligibile), vor fi suportate de către acesta. Cheltuielile eligibile vor cuprinde atât achiziţia de produse şi servicii, cât şi lucrările necesare implementării proiectului, plus taxa pe valoarea adăugată aferentă acestora.

    Sesiunea de înscriere în programul „Casa verde Plus” va fi stabilită şi apoi anunţată public de către Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM). Anunţul va fi făcut cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de începerea înscrierilor.

    Atenţie! Locuinţă individuală, pentru care se va putea cere finanţare, va fi considerată orice construcţie de sine stătătoare sau parte a unei alte construcţii, „care a fost construită sau transformată în scopul de a fi folosită de regulă de o singură gospodărie pentru satisfacerea cerinţelor de locuit”, aşa cum scrie în ordinul MMAP.

     

  • Oficial: Dacă-ţi izolezi termic locuinţa, vei putea cere statului până la 40.000 de lei

     Persoanele fizice care vor să-şi izoleze termic locuinţa vor putea cere de la stat o sumă nerambursabilă de până la 40.000 de lei, în cadrul programului „Casa verde Plus”, se arată într-un act normativ al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), ce a fost publicat astăzi în Monitorul Oficial. Totuşi, pentru a putea beneficia efectiv de bani, cetăţenii trebuie să aştepte stabilirea sesiunii de înscriere.

     Regulile pentru participarea în programul denumit, pe scurt, „Casa verde Plus” sunt incluse în Ordinul MMAP nr. 2.425/2016 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice, beneficiari persoane fizice. Acesta a fost publicat astăzi în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 34 şi se aplică deja. Însă înscrierea cetăţenilor va fi posibilă abia după ce autorităţile vor stabili o perioadă anume în acest sens.

    Prin intermediul programului „Casa verde Plus”, statul vrea să încurajeze folosirea materialelor izolatoare organic-naturale pentru a reduce consumul energetic al clădirilor, cu scopul de a îmbunătăţi calitatea mediului. Banii nerambursabili vor fi acordaţi persoanelor fizice atât pentru casele aflate în construire, cât şi pentru cele deja existente, însă, aşa cum reiese din actul normativ, numai dacă acestea au cel mult parter şi două etaje.

    Concret, persoanele fizice vor putea cere o sumă de până la 40.000 de lei (dar nu mai mult de 120 de lei pe metru pătrat izolat şi finisat), care va fi acordată sub forma unei prime de eficienţă energetică. „Finanţarea se acordă sub forma unei prime de eficienţă energetică în valoare de maximum 40.000 de lei, aferentă cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de 120 lei/mp izolat şi finisat, pentru izolarea locuinţelor aflate în faza de construcţie şi pentru izolarea locuinţelor existente”, scrie în ordinul recent publicat.

    Fiecare solicitant va putea să ceară o singură primă de eficienţă energetică, iar eventualele costuri suplimentare, ce vor depăşi finanţarea nerambursabilă (sau pur şi simplu nu vor fi considerate eligibile), vor fi suportate de către acesta. Cheltuielile eligibile vor cuprinde atât achiziţia de produse şi servicii, cât şi lucrările necesare implementării proiectului, plus taxa pe valoarea adăugată aferentă acestora.

    Sesiunea de înscriere în programul „Casa verde Plus” va fi stabilită şi apoi anunţată public de către Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM). Anunţul va fi făcut cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de începerea înscrierilor.

    Atenţie! Locuinţă individuală, pentru care se va putea cere finanţare, va fi considerată orice construcţie de sine stătătoare sau parte a unei alte construcţii, „care a fost construită sau transformată în scopul de a fi folosită de regulă de o singură gospodărie pentru satisfacerea cerinţelor de locuit”, aşa cum scrie în ordinul MMAP.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • A fost aprobată legea care scapă românii de peste 100 de taxe: LISTA COMPLETĂ

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, Legea ”Dragnea” pentru eliminarea a 102 taxe, după ce CCR a declarat- constituţională, iar Parlamentul a respins cererea de reexaminare formulată de şeful statului.

    ”Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat vineri, 6 ianuarie a.c., decretul pentru promulgarea Legii privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

    Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului – 20 de taxe

    Cerere de înregistrare în registrul comerţului – persoane juridice – PJ (cuprinde: autorizare constituire, înmatriculare, autorizare funcţionare prin declaraţie pe propria răspundere) – 250 lei

    Cerere de înregistrare în registrul comerţului – persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale – PFA, II, IF (cuprinde: înmatriculare, autorizare funcţionare prin declaraţie pe propria răspundere) – 90 lei

    Cereri menţiuni simple – 45 lei

    Cereri menţiuni complexe cu două sau mai multe operaţiuni- 220 lei
    Legea cetăţeniei române nr. 21/1991-(2 taxe)

    Taxă înregistrare cerere – 3 lei

    Taxă timbru judiciar – 1,5 lei
    Ordonanţa Guvernului nr. 24/1992 privind stabilirea anumitor servicii publice şi a taxelor percepute pentru prestarea acestora pe teritoriul României – 6 taxe

    Eliberarea unui paşaport electronic, a unui paşaport simplu temporar sau a altui document de trecere a frontierei, procurarea unui act judiciar sau extrajudiciar, la cererea unor persoane fizice sau juridice străine, eliberarea de adeverinţe, precum şi alte servicii prestate de autorităţi (Dir Gen Paşapoarte MAI + Dep Consular MAE + Insp Gen Imigrari + DEPABD) – 22 lei

    Acordarea cetăţeniei române (ANC) – 191 lei

    Acordarea/Redobândirea cetăţeniei române (ANC) – 191 lei

    Supralegalizarea sigiliilor şi a semnăturilor de pe un act oficial (Dep Consular MAE) – 25 lei

    Supralegalizarea sigiliilor şi a semnăturilor de pe un certificat de origine a mărfurilor, de pe o factură comercială sau de pe orice alt document cerut la exportul ori importul mărfurilor (Dep Consular MAE) – 47 lei

    Identificarea unei persoane pe teritoriul României (Insp Gen Imigrari + DEPABD) – 35 lei
    Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune (2 taxe)

    Taxa radio (persoane fizice – 2,5 lei/lună, persoane juridice fara salariati – 2,5 lei/lună, persoane juridice, inclusiv sucursale, filiale si alte subunitati fara personalitate juridica – 30 lei/lună, microintreprinderi – 10 lei/lună)

    Taxa TV (persoane fizice – 4 lei/lună, persoane juridice fara salariati – 4 lei/lună, persoane juridice, inclusiv sucursale, filiale si alte subunitati fara personalitate juridica – 50 lei/lună, microintreprinderi – 15 lei/lună, persoane juridice – societati turistice – 7,7 lei/camera)
    Legea nr.202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României (22 de taxe) – nu sunt menţionate expres intr-un act normativ, dar sunt cele întâlnite în practică – 21 lei fiecare

    Cerere de schimbare a numelui, Diploma de bacalaureat, Diploma de licenta, Certificate de calificare, Atestate profesionale, Certificate de competente profesionale, certificate de calificare, carte de identitate autoturism, permis armă, permis vânătoare, carnet de muncă, certificat de revolutionari, titlu proprietate, brevete şi însemne etc
    Legea nr.117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru (13 taxe)

    Certificarea (transcrierea) transmisiunii proprietăţii asupra animalelor, pe cap de animal, în bilete de proprietate pentru animalele peste 2 ani – 5 lei

    Înregistrarea, la cerere, în actele de stare civilă a schimbării numelui şi sexului – 15 lei

    preschimbarea actelor de identitate pentru cetăţeni români, precum şi înscrierea menţiunilor privind schimbarea domiciliului sau a reşedinţei cetăţenilor români– 5 lei

    Eliberarea sau viza anuală a permiselor de vânătoare – 3 lei

    Taxă examinare obţinerea permisului de conducere pentru autovehicule din categoriile şi subcategoriile A, A1, B, B1 şi B+E – 6 lei

    Taxă examinare obţinerea permisului de conducere pentru autovehicule din categoriile şi subcategoriile C, C1, Tr, D, D1, C+E, D+E, C1+E, D1+E, Tb şi TV – 28 lei

    Taxă examinarea persoanelor cărora le-a fost anulat permisul de conducere, pentru categoriile cuprinse în permisul anulat, precum şi a persoanelor care au fost respinse de 3 ori la examenul pentru obţinerea aceleiaşi categorii a permisului de conducere, precum şi pentru persoanele care nu au absolvit o şcoală de conducători de autovehicule, cu excepţia celor pentru categoriile B, B1, B+E – 84 lei

    Taxă înmatriculare permanent sau temporară pentru autovehicule şi remorci cu masa totală maximă autorizată de până la 3.500 kg inclusive – 60 lei

    Taxă înmatriculare permanent sau temporară pentru autovehicule şi remorci cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3.500 kg – 145 lei

    Taxă de autorizare provizorie a circulaţiei autovehiculelor şi remorcilor neînmatriculate permanent sau temporar – 9 lei

    Taxe de autorizare a circulaţiei pentru probe a autovehiculelor şi remorcilor – 414 lei

    Înregistrarea cererilor persoanelor fizice şi juridice privind furnizarea unor date din Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, precum şi din Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de înmatriculare şi din registrele judeţene şi al municipiului Bucureşti de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de înmatriculare – 5 lei

    Taxe pentru eliberarea titlurilor de proprietate asupra terenurilor dobândite în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia celor pentru terenurile agricole şi forestiere – 15 lei
    Ordonanţa Guvernului  nr. 128/2000 privind stabilirea unor taxe pentru serviciile prestate pentru persoanele fizice şi juridice de către Ministerul Administraţiei şi Internelor (4 taxe)

    Taxă pentru eliberarea certificatelor de cazier judiciar – 10 lei

    Aplicarea apostilei pe actul oficial administrativ, la solicitarea persoanelor fizice – 22 lei

    Aplicarea apostilei pe actul oficial administrativ, la solicitarea persoanelor juridice şi în cazul reprezentării titularului actului de către un avocat – 44 lei

    Înregistrarea cererii pentru aplicarea apostilei – 3 lei
    Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,  nr. 682 din 29 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare (1 taxă)

    Tarif suplimentar eliberare paşaport simplu temporar – 100 lei
    Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 728 din 28 octombrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare (25 taxe)

    Înregistrarea cererii de eliberare a unei cărţi de identitate sau a unei cărţi electronice de identitate – 15 euro

    Eliberarea unui paşaport sau a unui titlu de călătorie – 40 euro

    Redactarea, autentificarea şi revocarea unui înscris, indiferent de natura acestuia: un exemplar – 40 euro, pentru fiecare exemplar în plus – 10 euro

    Legalizarea semnăturii traducătorului – 40 euro

    Legalizarea unei copii de pe înscrisuri – 10 euro

    Legalizarea semnăturii de pe un înscris sub semnătură privată – 30 euro

    Legalizarea sigiliului şi semnăturii Ministerului Afacerilor Externe român, aplicate pe un act oficial eliberat de autorităţile române care urmează să fie folosit în străinătate, sau a sigiliului şi semnăturii de pe un act oficial străin, care urmează să producă efecte juridice în România – 30 euro

    Legalizarea sigiliului şi semnăturii autorităţilor competente străine de pe un certificat de origine a mărfurilor, de pe o factură comercială şi de pe orice alt document cerut la exportul şi importul mărfurilor din şi în România, în funcţie de valoarea mărfurilor

    Eliberarea unei copii sau a unui extras de pe actele aflate în arhivele misiunilor diplomatice sau ale oficiilor consulare, de fiecare pagină – 10 euro

    Efectuarea unei traduceri din sau în limba română, de fiecare pagină – 30 euro

    Legalizarea traducerii efectuate – 20 euro

    Certificarea unor fapte constatate personal de funcţionarul consular – 20 euro

    Eliberarea unui certificat de cutumă – 30 euro

    Primirea în depozit a înscrisurilor şi a documentelor prezentate de părţi – 30 euro

    Înregistrarea căsătoriei la misiunile diplomatice şi oficiile consulare române – 90 euro

    Înscrierea unui certificat de naştere sau de căsătorie străin în registrele de stare civilă româneşti, în termen de 6 luni de la data înregistrării naşterii/căsătoriei la autorităţile străine – 90 euro

    Înscrierea unui certificat de naştere sau de căsătorie străin în registrele de stare civilă româneşti, peste termenul de 6 luni de la data înregistrării naşterii/căsătoriei la autorităţile străine – 135 euro

    Procurarea unui duplicat al unui certificat de stare civilă românesc sau a unui extras multilingv al unui act de stare civilă românesc – 45 euro

    Înregistrarea cererii de înscriere a unei menţiuni pe marginea unui act de stare civilă românesc – 30 euro

    Eliberarea unui extras de stare civilă – 30 euro

    Eliberarea dovezii de cetăţenie – 10 euro

    Procurarea unui act judiciar sau extrajudiciar din ţară sau din străinătate – 30 euro

    Verificarea autenticităţii unui permis de conducere românesc – 30 euro

    Apostilarea sau supralegalizarea unui act oficial prin intermediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare române din străinătate – 30 euro

    Alte servicii consulare care nu sunt incluse în prezenta listă – 30 euro
    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura (1 taxă)
    Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (4 taxe)

    Comision efectuare reţineri din pensii – 3% din suma reţinută

    eliberarea certificatului privind stagiul de cotizare -15 lei

    eliberarea, la cererea asiguraţilor, a adeverinţelor care atestă calitatea, venitul asigurat şi/sau stagiul de cotizare realizat, începând cu a doua solicitare din cursul unui an calendaristic – 15 lei

    eliberarea adeverinţelor care conţin informaţii necesare executării silite, solicitate de către executorii judecătoreşti – 17 lei.
    Ordonanţa Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal (1 taxă)

    Taxă cazier fiscal – 20 lei
    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule (1 taxă)

    Timbrul de mediu pentru autoturisme

  • A fost aprobată legea care scapă românii de peste 100 de taxe: LISTA COMPLETĂ

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, Legea ”Dragnea” pentru eliminarea a 102 taxe, după ce CCR a declarat- constituţională, iar Parlamentul a respins cererea de reexaminare formulată de şeful statului.

    ”Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat vineri, 6 ianuarie a.c., decretul pentru promulgarea Legii privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

    Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului – 20 de taxe

    Cerere de înregistrare în registrul comerţului – persoane juridice – PJ (cuprinde: autorizare constituire, înmatriculare, autorizare funcţionare prin declaraţie pe propria răspundere) – 250 lei

    Cerere de înregistrare în registrul comerţului – persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale – PFA, II, IF (cuprinde: înmatriculare, autorizare funcţionare prin declaraţie pe propria răspundere) – 90 lei

    Cereri menţiuni simple – 45 lei

    Cereri menţiuni complexe cu două sau mai multe operaţiuni- 220 lei
    Legea cetăţeniei române nr. 21/1991-(2 taxe)

    Taxă înregistrare cerere – 3 lei

    Taxă timbru judiciar – 1,5 lei
    Ordonanţa Guvernului nr. 24/1992 privind stabilirea anumitor servicii publice şi a taxelor percepute pentru prestarea acestora pe teritoriul României – 6 taxe

    Eliberarea unui paşaport electronic, a unui paşaport simplu temporar sau a altui document de trecere a frontierei, procurarea unui act judiciar sau extrajudiciar, la cererea unor persoane fizice sau juridice străine, eliberarea de adeverinţe, precum şi alte servicii prestate de autorităţi (Dir Gen Paşapoarte MAI + Dep Consular MAE + Insp Gen Imigrari + DEPABD) – 22 lei

    Acordarea cetăţeniei române (ANC) – 191 lei

    Acordarea/Redobândirea cetăţeniei române (ANC) – 191 lei

    Supralegalizarea sigiliilor şi a semnăturilor de pe un act oficial (Dep Consular MAE) – 25 lei

    Supralegalizarea sigiliilor şi a semnăturilor de pe un certificat de origine a mărfurilor, de pe o factură comercială sau de pe orice alt document cerut la exportul ori importul mărfurilor (Dep Consular MAE) – 47 lei

    Identificarea unei persoane pe teritoriul României (Insp Gen Imigrari + DEPABD) – 35 lei
    Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune (2 taxe)

    Taxa radio (persoane fizice – 2,5 lei/lună, persoane juridice fara salariati – 2,5 lei/lună, persoane juridice, inclusiv sucursale, filiale si alte subunitati fara personalitate juridica – 30 lei/lună, microintreprinderi – 10 lei/lună)

    Taxa TV (persoane fizice – 4 lei/lună, persoane juridice fara salariati – 4 lei/lună, persoane juridice, inclusiv sucursale, filiale si alte subunitati fara personalitate juridica – 50 lei/lună, microintreprinderi – 15 lei/lună, persoane juridice – societati turistice – 7,7 lei/camera)
    Legea nr.202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României (22 de taxe) – nu sunt menţionate expres intr-un act normativ, dar sunt cele întâlnite în practică – 21 lei fiecare

    Cerere de schimbare a numelui, Diploma de bacalaureat, Diploma de licenta, Certificate de calificare, Atestate profesionale, Certificate de competente profesionale, certificate de calificare, carte de identitate autoturism, permis armă, permis vânătoare, carnet de muncă, certificat de revolutionari, titlu proprietate, brevete şi însemne etc
    Legea nr.117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru (13 taxe)

    Certificarea (transcrierea) transmisiunii proprietăţii asupra animalelor, pe cap de animal, în bilete de proprietate pentru animalele peste 2 ani – 5 lei

    Înregistrarea, la cerere, în actele de stare civilă a schimbării numelui şi sexului – 15 lei

    preschimbarea actelor de identitate pentru cetăţeni români, precum şi înscrierea menţiunilor privind schimbarea domiciliului sau a reşedinţei cetăţenilor români– 5 lei

    Eliberarea sau viza anuală a permiselor de vânătoare – 3 lei

    Taxă examinare obţinerea permisului de conducere pentru autovehicule din categoriile şi subcategoriile A, A1, B, B1 şi B+E – 6 lei

    Taxă examinare obţinerea permisului de conducere pentru autovehicule din categoriile şi subcategoriile C, C1, Tr, D, D1, C+E, D+E, C1+E, D1+E, Tb şi TV – 28 lei

    Taxă examinarea persoanelor cărora le-a fost anulat permisul de conducere, pentru categoriile cuprinse în permisul anulat, precum şi a persoanelor care au fost respinse de 3 ori la examenul pentru obţinerea aceleiaşi categorii a permisului de conducere, precum şi pentru persoanele care nu au absolvit o şcoală de conducători de autovehicule, cu excepţia celor pentru categoriile B, B1, B+E – 84 lei

    Taxă înmatriculare permanent sau temporară pentru autovehicule şi remorci cu masa totală maximă autorizată de până la 3.500 kg inclusive – 60 lei

    Taxă înmatriculare permanent sau temporară pentru autovehicule şi remorci cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3.500 kg – 145 lei

    Taxă de autorizare provizorie a circulaţiei autovehiculelor şi remorcilor neînmatriculate permanent sau temporar – 9 lei

    Taxe de autorizare a circulaţiei pentru probe a autovehiculelor şi remorcilor – 414 lei

    Înregistrarea cererilor persoanelor fizice şi juridice privind furnizarea unor date din Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, precum şi din Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de înmatriculare şi din registrele judeţene şi al municipiului Bucureşti de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de înmatriculare – 5 lei

    Taxe pentru eliberarea titlurilor de proprietate asupra terenurilor dobândite în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia celor pentru terenurile agricole şi forestiere – 15 lei
    Ordonanţa Guvernului  nr. 128/2000 privind stabilirea unor taxe pentru serviciile prestate pentru persoanele fizice şi juridice de către Ministerul Administraţiei şi Internelor (4 taxe)

    Taxă pentru eliberarea certificatelor de cazier judiciar – 10 lei

    Aplicarea apostilei pe actul oficial administrativ, la solicitarea persoanelor fizice – 22 lei

    Aplicarea apostilei pe actul oficial administrativ, la solicitarea persoanelor juridice şi în cazul reprezentării titularului actului de către un avocat – 44 lei

    Înregistrarea cererii pentru aplicarea apostilei – 3 lei
    Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,  nr. 682 din 29 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare (1 taxă)

    Tarif suplimentar eliberare paşaport simplu temporar – 100 lei
    Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 728 din 28 octombrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare (25 taxe)

    Înregistrarea cererii de eliberare a unei cărţi de identitate sau a unei cărţi electronice de identitate – 15 euro

    Eliberarea unui paşaport sau a unui titlu de călătorie – 40 euro

    Redactarea, autentificarea şi revocarea unui înscris, indiferent de natura acestuia: un exemplar – 40 euro, pentru fiecare exemplar în plus – 10 euro

    Legalizarea semnăturii traducătorului – 40 euro

    Legalizarea unei copii de pe înscrisuri – 10 euro

    Legalizarea semnăturii de pe un înscris sub semnătură privată – 30 euro

    Legalizarea sigiliului şi semnăturii Ministerului Afacerilor Externe român, aplicate pe un act oficial eliberat de autorităţile române care urmează să fie folosit în străinătate, sau a sigiliului şi semnăturii de pe un act oficial străin, care urmează să producă efecte juridice în România – 30 euro

    Legalizarea sigiliului şi semnăturii autorităţilor competente străine de pe un certificat de origine a mărfurilor, de pe o factură comercială şi de pe orice alt document cerut la exportul şi importul mărfurilor din şi în România, în funcţie de valoarea mărfurilor

    Eliberarea unei copii sau a unui extras de pe actele aflate în arhivele misiunilor diplomatice sau ale oficiilor consulare, de fiecare pagină – 10 euro

    Efectuarea unei traduceri din sau în limba română, de fiecare pagină – 30 euro

    Legalizarea traducerii efectuate – 20 euro

    Certificarea unor fapte constatate personal de funcţionarul consular – 20 euro

    Eliberarea unui certificat de cutumă – 30 euro

    Primirea în depozit a înscrisurilor şi a documentelor prezentate de părţi – 30 euro

    Înregistrarea căsătoriei la misiunile diplomatice şi oficiile consulare române – 90 euro

    Înscrierea unui certificat de naştere sau de căsătorie străin în registrele de stare civilă româneşti, în termen de 6 luni de la data înregistrării naşterii/căsătoriei la autorităţile străine – 90 euro

    Înscrierea unui certificat de naştere sau de căsătorie străin în registrele de stare civilă româneşti, peste termenul de 6 luni de la data înregistrării naşterii/căsătoriei la autorităţile străine – 135 euro

    Procurarea unui duplicat al unui certificat de stare civilă românesc sau a unui extras multilingv al unui act de stare civilă românesc – 45 euro

    Înregistrarea cererii de înscriere a unei menţiuni pe marginea unui act de stare civilă românesc – 30 euro

    Eliberarea unui extras de stare civilă – 30 euro

    Eliberarea dovezii de cetăţenie – 10 euro

    Procurarea unui act judiciar sau extrajudiciar din ţară sau din străinătate – 30 euro

    Verificarea autenticităţii unui permis de conducere românesc – 30 euro

    Apostilarea sau supralegalizarea unui act oficial prin intermediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare române din străinătate – 30 euro

    Alte servicii consulare care nu sunt incluse în prezenta listă – 30 euro
    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura (1 taxă)
    Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (4 taxe)

    Comision efectuare reţineri din pensii – 3% din suma reţinută

    eliberarea certificatului privind stagiul de cotizare -15 lei

    eliberarea, la cererea asiguraţilor, a adeverinţelor care atestă calitatea, venitul asigurat şi/sau stagiul de cotizare realizat, începând cu a doua solicitare din cursul unui an calendaristic – 15 lei

    eliberarea adeverinţelor care conţin informaţii necesare executării silite, solicitate de către executorii judecătoreşti – 17 lei.
    Ordonanţa Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal (1 taxă)

    Taxă cazier fiscal – 20 lei
    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule (1 taxă)

    Timbrul de mediu pentru autoturisme

  • Cum poţi primi bani de la stat pentru a-ţi cumpăra o maşină

     Persoanele fizice care vor să-şi ia maşină electrică mai pot cere doar azi de la stat până la 20.000 de lei, bani nerambursabili, potrivit unui act normativ al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP). În acest sens, cetăţenii trebuie să îndeplinească anumite condiţii şi să urmeze câţiva paşi.

    Regulile din acest an pentru programul supranumit “Rabla Plus”, prin intermediul căruia se pot cere bani pentru achiziţionarea de maşini electrice noi, sunt incluse în Ordinul MMAP nr. 955/2016 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic. Acesta a fost modificat recent, prin Ordinul MMAP nr. 2.337/2016, pentru a stabili un termen-limită (ce nu exista iniţial) pentru înscrierea persoanelor fizice: data de astăzi.

    Prin acest program, Guvernul vrea să stimuleze persoanele fizice (dar şi firmele şi alte entităţi) să-şi cumpere maşini electrice pentru a ajuta la îmbunătăţirea calităţii mediului. “Obiectul programului îl reprezintă finanţarea nerambursabilă din Fondul pentru mediu, acordată sub forma ecotichetului, pentru achiziţionarea autovehiculelor noi pur electrice sau autovehiculelor noi electrice hibride cu sursă de alimentare externă, care generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 50 g/km. Scopul programului îl constituie îmbunătăţirea calităţii mediului prin achiziţionarea de autovehicule noi pur electrice sau autovehicule noi electrice hibride”, se arată în actul normativ.

    Mai exact, cetăţenii pot cere de la stat un ecotichet în valoare de:

    • 20.000 de lei, pentru a cumpăra o maşină nouă pur electrică;
    • 5.000 de lei, pentru a cumpăra o maşină nouă electrică hibridă cu sursă de alimentare externă, care generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 50 g/km.

     

    Pe deasupra, dacă vor să-şi ia maşină electrică, persoanele fizice acceptate în programul “Rabla” pot să cumuleze ecotichetul cu prima de casare. De exemplu, statul poate acorda unui cetăţean o sumă nerambursabilă de până la 26.500 de lei, în cazul achiziţionării unei maşini noi pur electrice, în schimbul casării unui automobil mai vechi de opt ani. (Ghidul persoanelor fizice pentru înscrierea în programul “Rabla 2016” poate fi consultat aici.)

    Fiecare solicitant din cadrul programului “Rabla Plus” poate folosi un singur ecotichet pentru a cumpăra o maşină electrică nouă. Totuşi, statul poate acorda mai multe ecotichete unei singure persoane, însă numai dacă aceasta cumpără un număr echivalent de maşini (de exemplu, se pot cere două ecotichete pentru a cumpăra două automobile electrice noi).

    Cititi mai multe pe avocatnet.ro

  • Procedura insolvenţei persoanelor fizice, amânată cu şapte luni

    „Amânarea cu încă şapte luni a intrării în vigoare a acestui act normativ s-a stabilit în condiţiile în care pentru aplicarea noilor reglementări este nevoie de un sistem complex: înfiinţarea a 42 de comisii de insolvenţă la nivel teritorial, a aparatului tehnic necesar şi adoptarea normelor de aplicare a legii. Pentru ca aceste noi structuri să poată funcţiona, trebuie alocate resurse umane şi financiare. Mai exact, este nevoie de specialişti care vor parcurge o etapă de pregătire profesională cu durata între una şi trei luni”, precizează Guvernul.

    Neprelungirea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 151/2015 „ar determina imposibilitatea aplicării procedurii administrative de insolvenţă pe bază de plan de rambursare şi a procedurii simplificate de insolvenţă, în condiţiile inexistenţei, respectiv, subdimensionării structurilor administrative de implementare”.