BusinessMagazin

Tag: pedeapsa

  • Acum 100 de ani era maşinărie „de tortură” iar acum sute de milioane de oameni plătesc să o folosească

    Un studiu din 2016 al Sport & Fitness Industry Association (SIFA) arată că peste 50 de milioane de americani au folosit banda de alergat cel puţin o dată în ultimul an. Dacă vedeţi acest instrument de mişcare monotonă ca pe un obiect de tortură, ar trebui să ştiţi că nu sunteţi departe de adevăr, arată un material semnat The Washington Post. O formă arhaică a benzii de alergat moderne, pe care o cunoaştem cu toţii, a fost folosită la 1800 de către britanici ca pedeapsă pentru prizonierii leneşi.

    „Nu pot să-mi scot din cap ideea că acum plătim pentru nişte maşinării ce în urmă cu 100 de ani reprezentau cele mai severe pedepse pentru deţinuţi, apropiate de pedeapsa cu moartea”, a declarat Vybarr Cregan- Reid, un profesor al Universităţii din Kent (Marea Britanie). Englezii au scos înafara legii acest tip de pedeapsă la începutul secolului XX, fiind considerată prea crudă şi neobişnuită.

    Cu toate acestea, maşinăriile care au evoluat din acele aparate de tortură reprezintă astăzi aporape 40% dintre cele 3,5 miliarde de dolari cât valorează industria de echipamente de fitness vândute în retail, în America de Nord. Preţul acestora variază între 300 de dolari şi ajung până la 10.000 de dolari. Banda de alergare este, aşadar, un exemplu concret al modului în care munca, timpul liber şi tehnologia a evoluat în ultimii 200 de ani.

  • Ce conţine proiectul de graţiere: Care sunt pedepsele care vor fi graţiate şi cine va fi scutit de jumătate din pedeapsă

    Astfel, potrivit OUG se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la cinci ani (inclusiv) precum şi pedepsele cu amendă aplicate de instanţa de judecată, această prevedere aplicându-se indiferent de modalitatea de executare a pedepsei.

    De acesta prevedere nu beneficiază cei care: au săvârşit contra siguranţei statului prevăzute în articolul 155-173 Cod penal anterior şi în art 394-412, infracţiuni de omor, vătămare corporală, lovituri cauzatoare de moarte, lipsire de libertate, violare de domiciliu, şantaj, viol, act sexual cu un minor, agresiune sexuală, corupţie sexuală, incest, furt, tâlhărie, piraterie, înşelăciune, ultraj, tortură, represiunea nedreaptă, evadare, înlesnirea evadării, părăsirea postului şi prezenţa la serviciu în stare de ebrietate, neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă prevăzută în art. 329 alin. 2 cod penal în vigoare, nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, falsificarea de monede sau de alte valori, falsificarea de valori străine, deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori; luarea de mită prevăzută de art. 254 Cod penal anterior şi cod penal în vigoare; darea de mită prevăzută de art. 255 Cod penal anterior şi art. 290 cod penal în vigoare; traficul de influenţă prevăzut de art. 257 Cod penal anterior şi art. 291 cod penal în vigoare; cumpărarea de influenţă prevăzut de art. 292 cod penal în vigoare ; nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri, relele tratamente aplicate minorului, traficul de stupefiante, falsificarea de alimente sau alte produse, proxenetismul , constituirea unui grup infracţional organizat, racolarea minorilor în scopuri sexuale, sclavia, traficul de persoane, traficul de minori , folosirea serviciilor unei persoane exploatate; folosirea prostituţiei infantile, pornografia infantilă, fraudele comise prin sistemul informatic şi de plată electronice, traficul de migranţi, facilitarea şederii ilegale în România, divulgarea informaţiilor secret de stat, ultrajul judiciar, cercetarea abuzivă prevăzută de art. 280cod penal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şefa FMI, una dintre cele mai puternice femei din lume, a fost găsită vinovată. Ce pedeapsă va primi

    Christine Lagarde, directorul Fondului Monetar Internaţional, a fost găsită vinovată de “neglijenţă” de către judecătorii Curţii de justiţie a Franţei în procesul privind plăţi ilegale în valoare de 400 de milioane de euro făcute către omul de afaceri francez Bernard Tapie.

    Judecătorii instanţei de arbitraj au hotărât ca directorul FMI să nu primească nicio sancţiune. Christine Lagarde risca până la un an de închisoare şi o amendă penală de 15.000 de euro.

    Decizia Curţii de Justiţie a Republicii Franţa poate fi contestată la Curtea de Casaţie.

    Conform unor surse citate de postul francez RTL, Christine Lagarde a părăsit Franţa înainte de anunţarea verdictului, fiind la Washington. Statutul FMI nu prevede demiterea automată în cazul condamnării.

    Cazul datează de acum aproape 20 de ani, când Christine Lagarde era ministru al Economiei în Administraţia preşedintelui Nicolas Sarkozy. Christine Lagarde fusese inculpată în Franţa în decembrie 2015, iar pentru iniţierea procesului a fost nevoie de aprobarea instanţei supreme. Decizia de inculpare, în decembrie 2015, a fost surprinzătoare, dat fiind că procurorii recomandaseră în septembrie încetarea anchetei care o viza pe Christine Lagarde.

    Fostul ministru al Economiei a fost cercetată pentru neglijenţă în serviciu, reproşându-i-se că nu s-a opus unei decizii de arbitraj şi nu a formulat recurs contra sentinţei din iulie 2008 care îl favoriza pe Bernard Tapie. Dosarul se referă la o sentinţă de arbitraj prin care Bernard Tapie a primit 403 milioane de euro, dintre care 45 de milioane ca prejudiciu moral, pentru încheierea unui litigiu cu Banca Crédit Lyonnais privind vânzarea Adidas în 1994.

    Christine Lagarde a argumentat, pe parcursul investigaţiei şi a procesului, că a acţionat în interesul statului francez, prin respectarea în totalitate a legii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Dosarul mitei pentru transferuri. Condamnări pentru Ioan Becali – 7 ani şi 4 luni şi Victor Becali – 5 ani şi 8 luni, Cristian Borcea – 7 ani şi 10 luni şi judecătorul Geanina Terceanu – 5 ani şi 6 luni

    Ioan Becali a fost condamnat, joi, la trei ani de închisoare pentru dare de mită, la care i s-a aplicat restul de pedeapsă din dosarul Transferurilor plus un spor de pedeapsă, urmând să execute o pedeapsă finală de 7 ani şi 4 luni.

    Victor Becali a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru dare de mită la care se adaugă restul din dosarul Transferurilor plus un spor de pedeapsă, urmând să execute o pedeapsă finală de 5 ani şi 8 luni de închisoare.

    Cristian Borcea a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni, pedeapsa totală fiind însă de 7 ani şi 10 luni fiindu-i adăugat un rest de pedeapsă din dosarul Transferurilor, plus un spor de pedeapsă.

    Totodată, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au condamnat-o, joi, pe Geanina Terceanu, fost judecător al Tribunalului Bucureşti, la cinci ani şi şase luni de închisoare pentru luare de mită în vederea eliberării inculpaţilor din dosarul Transferurilor.

    Decizia magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti nu este executorie şi poate fi contestată cu apel în termen de 10 zile la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Tot în această cauză, Antonie Iorgovan a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, pentru mărturie mincinoasă.

    Geanina Terceanu şi fraţii Ioan şi Victor Becali au fost arestaţi, pe 20 noiembrie, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, la solicitarea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care o acuză pe judecătoare că a luat 220.000 de euro mită pentru a-i achita pe cei doi şi pe alţi şase oameni de fotbal, în dosarul Transferurilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ioan Becali, condamnat la 7 ani şi 4 luni de închisoare pentru dare de mită

    Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti l-au condamnat, joi, pe Ioan Becali la o pedeapsă contopită de 7 ani şi 4 luni ani de închisoare pentru dare de mită în dosarul Transferurilor, decizia nefiiind definitivă.

    În cazul lui Ioan Becali, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au anulat eliberarea condiţionată din dosarul Transferurilor. Decizia nu este executorie.

    Geanina Terceanu şi fraţii Ioan şi Victor Becali au fost arestaţi, pe 20 noiembrie, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, la solicitarea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care o acuză pe judecătoare că a luat 220.000 de euro mită pentru a-i achita pe cei doi şi pe alţi şase oameni de fotbal, în dosarul Transferurilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Magistraţii au respins cererea de eliberare condiţionată a omului de afaceri Dan Adamescu

    Magistraţii Judecătoriei Sectorului 4 au respins, miercuri, cererea de eliberare condiţionată depusă de omul de afaceri Dan Adamescu astfel că acesta rămâne în închisoare cel puţin până pe 19 februarie 2017, când poate depune o nouă solicitare de eliberare condiţionată, a stabilit instanţa.

    “Respinge cererea de liberare condiţionată formulată de petentul condamnat Adamescu Grigore Dan, în prezent deţinut în Penitenciarul Bucureşti Jilava, ca neîntemeiată. În temeiul art. 587 alin. 2 C.pr.pen., fixează termen de reînterare a cererii la data de 19.02.2017. În temeiul 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă petentul-condamnat la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat”, se arată în decizia magistraţilor Judecătoriei Sectorului 4, care poate fi contestată în termen de 3 zile de la comunicare.

    Omul de afaceri Dan Adamescu a depus, la finele lunii octombrie 2016, o cerere de eliberare condiţionată la Judecătoria Sectorului 4, solicitarea venind la aproape şase luni de când a fost condamnat la patru ani şi patru luni de închisoare pentru că a intervenit la judecători în dosare de insolvenţă. Dan Adamescu ia invocat atunci că are dreptul la o reducere de două treimi din pedeapsă.

    “Dan Adamescu a depus prin avocaţii săi la Judecătoria Sector 4 cerere de eliberare condiţionată din executarea pedepsei, dat fiind că în baza art.72 C.pen. a fost dedusă perioada cuprinsă între 05 iunie 2014 şi 22 iunie 2015, perioadă corespunzătoare măsurilor preventive privative de libertate. Până la data formulării prezentei cereri, Dan Adamescu a executat facţia de 1/3 din totalul pedepsei cu închisoarea, executând deja 534 de zile închisoare (măsuri preventive+ executare pedeapsă) dintr-un total de 1.467 zile (4 ani şi 4 luni), fiind astfel îndeplinită condiţia prevăzută de art.100 alin. (1) lit. a) C.pen”, anunţa atunci PR-ul familiei, Mihaela Petrovan, într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX.

    Potrivit sursei citate, Dan Adamescu are 68 de ani şi doreşte să beneficieze de “reducere de 2/3 din sentinţă”. Reprezentanţii familiei susţineau la acea vreme că omul de afaceri suferă de 15 boli, ce s-ar fi agravat în închisoare.

    “În momentul de faţă Dan Adamescu este într-o stare de sănătate extrem de precară, fapt care a dus în luna septembrie la internarea lui în spitalul Floreasca, unde medicii îi supraveghează atent cele peste 15 afecţiuni grave, care au escaladat şi mai mult în perioada detenţiei”, se mai arăta în comunicat.

    Omul de afaceri Dan Adamescu a fost condamnat definitiv, în luna mai, la patru ani şi patru luni de închisoare în dosarul în care era acuzat că a intervenit la judecători în dosare de insolvenţă, alături de el fiind condamnaţi şi patru magistraţi la pedepse cuprinse între 3,4 ani şi 12 ani şi două luni.

    Dan Adamescu a fost găsit vinovat că le-a dat mită 20.000 de euro judecătorilor Ion Stanciu şi Elena Rovenţa, pentru ca aceştia să dispună soluţii favorabile în două dosare de insolvenţă.

  • Adrian Severin, condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare

    Fostul europarlamentar Adrian Severin va executa patru ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi luare de mită, decizia definitivă fiind anunţată miercuri de instanţa supremă. Severin urmează să fie încarcerat.

    Luni s-a judecat ultimul termen din dosarul în care fostul europarlament a fost trimis în judecată de DNA. Adrian Severin le-a spus judecătorilor, la ultima şedinţă, că procesul în care este judecat este unul politic.

    “Înregistrarea este prezentată de Parchet fără niciun fel de autenticitate, jurnaliştii au recunoscut că a fost modificată «accidental». Puteam să fac înţelegerea judiciară şi nu ar fi fost o problemă să iau o pedeapsă cu suspendare. Eu nu pot să cooperez după 25 de ani în care am făcut atât de multe în
    această ţară. Sunt cel mai sărac om politic din România. Mi-am sacrificat familia, prietenii. Nu pot să cooperez la ideea că România a trimis un hoţ în una din cele mai importante funcţii. Sunt oameni cărora le-am apărat drepturile, cum pot să le spun că un bandit le-a apărat drepturile? Vă rog să vă asumaţi dumneavoastră această răspundere, eu nu pot să mi-o asum. Acest proces este un proces istoric şi un proces politic. Vă rog să aveţi în vedere acest lucru”, a declarat Adrian Severin în faţa judecătorilor, în ultimul cuvânt.

    Procurorii DNA au cerut luni instanţei supreme o pedeapsă mai mare pentru Adrian Severin, respectiv 6 ani şi 6 luni închisoare pentru luare de mită şi 5 ani pentru trafic de influenţă, la care să se adauge şi un spor de pedeapsă, în condiţiile în care fostul europarlamentar a fost condamnat, în primă instanţă, la trei ani şi trei luni de închisoare cu executare pentru luare de mită şi trafic de influenţă.

    Adrian Severin este acuzat că în perioada decembrie 2010 – martie 2011 a acceptat promisiunea a două persoane de a-i plăti 100.000 de euro anual, în schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale Parlamentului European. Potrivit anchetatorilor, în schimbul banilor, Adrian Severin ar fi acceptat să voteze împotriva unor amendamente ce nu corespundeau intereselor firmei pe care cele două persoane pretindeau că o susţin, acestea fiind în realitate reporteri de la “Sunday Times”.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis în luna februarie condamnarea, în primă instanţă, la 3 ani şi 3 luni de închisoare cu executare.

  • Deţinuţii care execută pedepse în condiţii necorespunzătoare, 3 zile de libertate pe lună

    Ministerul Justiţiei a anunţat, joi, 3 noiembrie, că a pus în dezbatere publică proiectul de lege privind instituirea unui mecanism compensatoriu în zile considerate executate din pedeapsă pentru condiţiile de detenţie necorespunzătoare din închisori. Astfel, potrivit propunerii, deţinuţii care îşi execută pedeapsa în condiţii necorespunzătoare să primească trei zile de libertate pe lună.

    „Având în vedere situaţia de supraaglomerare cu care se confruntă sistemul penitenciar din România, Ministerul Justiţiei pune în dezbatere publică proiectul de lege de modificare şi completare a Legii nr. 254/ 2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, prin instituirea unui mecanism compensatoriu în zile considerate executate din pedeapsă.

    Potrivit proiectului de lege, în calculul pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată, se include, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, şi executarea pedepsei în condiţii necorespunzătoare, astfel:  pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare, se consideră executate, suplimentar, 3 zile din pedeapsa aplicată. În acest mod, măsura reglementată depăşeşte cadrul unui remediu compensatoriu stricto sensu, acordarea compensării operând din oficiu, nefiind condiţionată de formularea unei cereri de către persoana deţinută, scrie universulargesean.ro

  • Deţinuţii care execută pedepse în condiţii necorespunzătoare, 3 zile de libertate pe lună

    Ministerul Justiţiei a anunţat, joi, 3 noiembrie, că a pus în dezbatere publică proiectul de lege privind instituirea unui mecanism compensatoriu în zile considerate executate din pedeapsă pentru condiţiile de detenţie necorespunzătoare din închisori. Astfel, potrivit propunerii, deţinuţii care îşi execută pedeapsa în condiţii necorespunzătoare să primească trei zile de libertate pe lună.

    „Având în vedere situaţia de supraaglomerare cu care se confruntă sistemul penitenciar din România, Ministerul Justiţiei pune în dezbatere publică proiectul de lege de modificare şi completare a Legii nr. 254/ 2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, prin instituirea unui mecanism compensatoriu în zile considerate executate din pedeapsă.

    Potrivit proiectului de lege, în calculul pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată, se include, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, şi executarea pedepsei în condiţii necorespunzătoare, astfel:  pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare, se consideră executate, suplimentar, 3 zile din pedeapsa aplicată. În acest mod, măsura reglementată depăşeşte cadrul unui remediu compensatoriu stricto sensu, acordarea compensării operând din oficiu, nefiind condiţionată de formularea unei cereri de către persoana deţinută, scrie universulargesean.ro

  • Decizie Microsoft: Gabriel Sandu -3 ani de închisoare, Gheorghe Ştefan-6 ani, Dorin Cocoş -2, 4 ani

    Fostul ministru Gabriel Sandu a fost condamnat la trei ani de închisoare, Dorin Cocoş la 2,4 ani şi Gheorghe Ştefan la şase ani de detenţie, în timp de omul de afaceri Nicoale Dumitru a primit o pedeapsă de 2,4 ani. Toate pedepsele vor fi executate, deficia fiind definitivă.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a dispus pedepse la închisoare cu executare în dosarul “Microsoft” pentru toţi cei patru inculpaţi cercetaţi în cauză, toţi urmând să fie încarceraţi după ce vor fi emise mandatele de punere în executare.

    Potrivit deciziei judecătorilor, fostul primar din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, va executa şase ani de închisoare, fostul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, trei ani de detenţie iar oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru câte doi ani şi patru luni.

    Omul de afaceri Dorin Cocoş a fost găsit vinovat pentru trafic de influenţă şi spălare de bani, instanţa dispunând în cazul lui confiscarea a 9.000.000 de euro. Nicolae Dumitru a fost condamnat pentru trafic de influenţă, urmând să-i fie confiscaţi 2.050.000 dolari şi 1.000.000 de euro.

    Gheorghe Ştefan a fost condamnat pentru trafic de influenţă, instanţa hotărând confiscarea a peste trei milioane de euro. Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, a fost găsit vinovat de luare de mită şi spălare de bani, instanţa dispunând în cazul său confiscarea a peste două milioane de euro.

    La termenul de luni, cei patru le-au spus judecătorilor că regretă faptele, cerând pedepse cu suspendare.

    “Din primul moment când am fost chemat am oferit posibilitatea de a colabora la DNA. Iniţial mi-a fost refuzată. Susţin un denunt în care explic ce s-a întâmplat. Eu recunosc fapta, recunosc declaraţiile. De la ce porneste acest denunţ. 104 milioane de dolari între 2004-2008, este prejudiciu grupării transnaţionale Florica. Vă aduc la cunoştinţă că am făcut denunţ la Departamentul de Justiţie al SUA şi la Minsterul de Justiţie din Austria împotriva grupării Florică şi a directorilor Microsoft. Solicit să fie un motiv de micşorare a pedepsei mele şi acordarea uneia cu suspendare. Am făcut cereri exprese atât către ambasada SUA cât şi Austria să precizeze în ce fel s-au făcut intervenţii la mine. 460 din 2009 este Hotărârea de Guvern singura legală din afacerea Microsoft, toate celelalte hotărâri şi documente sunt ilegale. Îmi asum ceea ce spun. Eu ştiu acum că toate demersurile mele sunt inutile pentru că în timpul procesului am aşteptat milă şi îndurare, poate vine cu suspendare. Ar fi trebuit să nu fac asta ci să aduc toate documentele, să fac toate demersurile. Toţi miniştrii aveau directive clare de la partide. Cine se angajează, unde se angajează. Eu recunosc tot în faţa Înaltei Curţi. Recunosc că am pretins şi primit cele peste două milioane. I-am pretins pentru plata campaniei electorale din 2009”, a spus Gabriel Sandu în ultimul cuvânt.

    “Jur cu mana pe Biblie că regret din tot sufletul, dar nu cred că le mai pot îndrepta decât printr-o atitudine adecvată. Îmi pare rau pentru ce am facut, sigur nu voi mai face niciodată acest lucru. Am crezut că o mare afacere cu Microsoft nu e un lucru rău, am greşit. Aşa să-mi ajute Dumnezeu”, a declarat Dorin Cocoş în faţa instanţei.

    “Mă consider vinovat şi merit o pedeapsă. Dar cred că o încadrare corectă ar fi cea din art 13. Cu mâna pe Biblie jur că nu am pretins şi nu am luat din afacerea Microsoft niciun cent, niciun cent nu a ajuns la mine. Sunt vinovat pentru că am exercitat influenţă asupra lui Gabriel Sandu, regret. Vreau să colaborez în continuare, să stabilim unde au ajuns sumele de bani. Sunt vinovat, merit o pedeapsă. Dacă aş fi cunoscut legile cum le ştiu acum nu aş fi fost în faţa dumneavoastră” , Gheorghe Ştefan judecătorilor.

    “Regret profund pentru comiterea faptelor. (…) Am doi băieţi de 25 şi 26 de ani”, le-a spus judecătorilor plângând Nicolae Dumitru. Avocatul său le-a cerut judecătorilor dispunerea unei pedepse cu suspendare.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a dat prima decizie în dosarul “Microsoft” în luna martie a acestui an, trei dintre cei cercetaţi, Dorin Cocoş, Gabriel Sandu şi Gheorghe Ştefan, primind condamnări cu executare, în timp ce omul de afaceri Dumitru Nicolae a primit o pedeapsă cu suspendare.

    Oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Dumitru Nicolae, precum şi fostul primar Gheorghe Ştefan şi fostul ministru Gabriel Sandu au fost trimişi în judecată, în 23 martie, în dosarul “Microsoft”.

    Potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi pretins şi primit 9.000.000 de euro de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi vicepreşedinte PDL, să asigure firmelor susţinute de Florică încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Totodată, potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro ar fi ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.