BusinessMagazin

Tag: parteneri

  • Cel mai bogat om din România investeşte într-o nouă afacere. Vezi care este noul business pe care pariază Ion Ţiriac

    În fiecare dintre cele patru staţii investiţia în branding s-a ridicat la valoarea de 50.000 de euro, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. “În România există căteva sute de staţii fără brand, care deşi sunt bine amplasate nu au vizibilitatea şi forţa necesare pentru a ieşi în evidenţă în raport cu lanţurile deja recunoscute. Reţeaua în franciză Ţiriac Energy Sincro este soluţia la această problemă. Vizăm staţiile poziţionate atât în zone urbane, cât şi pe drumurile naţionale, pentru a crea o reţea puternică, 100% antreprenorială, care să livreze clienţilor calitate în acord cu numele pe care îl poartă.”, a declarat Remus Hîrceagă, director general Ţiriac Energy.

    Adiţional reţelei de benzinării în franciză Ţiriac Energy – Sincro, compania are în plan poziţionarea în zonele urbane, dar şi în cele de tranzit, a 150 de staţii de carburant inovatoare fără personal, self-service, care mizează pe rapiditate şi pe nevoia clienţilor de a alimenta uşor şi în proximitate. Acestea vor opera sub titulatura Ţiriac Energy – Prompt

  • PRIMELE CIFRE ale bugetului pe 2018. Pe ce creştere economică se bazează Guvernul anul viitor

    Pirnind de la o estimare de creştere economică de 5,5% pentru 2018, veniturile bugetare vor fi de 125,9 miliarde de lei în 2018, iar cheltuielile vor însuma 161,7 miliarde de lei, rezultând astfel un deficit bugetar de 35,7 miliarde de lei, arată proiectul Legii bugetului pe anul viitor, transmis miercuri, spre avizare, partenerilor sociali.

    „Bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 125.955,5 milioane de lei, iar la cheltuieli în sumă de 161.731,9 milioane de lei, cu un deficit de 35.776,4 milioane de lei”, se arată în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2018.

    Soldul bugetului general consolidat exprimat ca procent în produsul intern brut este în anul 2018 de – 2,97%, iar în anul 2019 de -2,58% .

    Cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, sunt de 8,9% în anul 2018 şi de 8,6% în anul 2019. 

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Gala CEO Awards, expresia admiraţiei

    32 de noi nume în cea de-a opta ediţie a catalogului 100 cei mai admiraţi CEO din România dovedesc, încă o dată, că admiraţia nu este un dat, ci este influenţată de mai mulţi factori, cum ar fi prezenţa publică, performanţele companiei, inovaţiile pe care le aduce pe piaţă, reputaţia liderului. La evenimentul din acest an, ale cărui gazde au fost Ioana Matei şi Bogdan Angheluţă, înainte de festivitatea de premiere pe scenă au fost invitaţi cinci lideri de companii pentru a discuta despre reputaţie şi impactul pe care îl are aceasta în afaceri.

    Cristian Hostiuc, directorul editorial al Ziarului Financiar şi al Business Magazin, a moderat discuţia şi i-a provocat să răspundă la întrebări pe Cosmin Vladimirescu, general manager al MasterCard Romania, Hortensia Năstase, vicepreşedinte creative services la Lowe Group, Marian Alecsiu, CEO la F64, Elisabeta Moraru, country business development manager la Google Romania, şi Andrei Pitiş, VP engineering & head of Bucharest Office la Fitbit.

    „Cred că în cazul unui lider cea mai importantă calitate este modestia, umilinţa pozitivă, să nu uiţi de unde ai plecat. Mă întreb de multe ori, dacă pe cartea mea de vizită nu ar mai scrie vicepreşedinte al unui mare grup de comunicare, câţi dintre cei 4.000 de prieteni ai mei de pe Facebook mi-ar mai scrie de ziua mea, câţi ar traversa strada să mă salute, câţi ar fi prieteni adevăraţi? Acesta este un exerciţiu de imaginaţie pe care îl fac adesea şi mi se pare că este ceea ce contează şi te defineşte ca om – relaţia adevărat cu cei din jur“, a spus Hortensia Năstase, vicepreşedinte creative services la Lowe Group. „Tipul de lider pe care îl admir eu este cel care încearcă să facă bine pentru compania lui, dar să facă bine şi pentru alţii. Cred că pentru cei care îşi propun să facă bine pentru alţii, să aibă un impact social, reputaţia companiei pe care o conduc este foarte importantă. Eu cred că este un semn de egal între reputaţia companiei şi a liderului acesteia“, a completat Cosmin Vladimirescu, general manager la MasterCard Romania.

    Despre reţeta succesului în afaceri, Andrei Pitiş, VP engineering & head of Bucharest Office la Fitbit, a comentat: „Dacă încerci, cred că poţi să ajungi să faci lucruri de care nu credeai că eşti în stare, la fel cum eu când am pornit credeam cu tărie că sunt în stare să fac un ceas smart, însă nu exista nicio dovadă reală în acest sens“.

    În opinia lui Marian Alecsiu, CEO la F64, puţini sunt liderii din România care îşi doresc să pună numele pe firmă, „dar sunt şi situaţii, aşa cum este cazul Ţiriac, unde brandul personal îl depăşeşte cu mult pe al companiei. Nu cred că liderii trăiesc prin ego personal, ci mai degrabă prin oamenii pe care reuşesc să îi atragă, ideile pe care le au şi cum fac oamenii să lucreze împreună“.

    Elisabeta Moraru, country business development manager la Google Romania, este de părere că există foarte multe exemple în lumea de business care să susţină ideea că dacă cineva îşi face treaba bine, acest lucru se reflectă şi asupra felului în care este perceput. „Cred că aceasta este adevărata valoare a percepţiei pe care o creezi despre tine, pentru că poţi să modelezi această percepţie într-o manieră în care poţi să ajungi unde doreşti, dar folosind adevăratele principii care te conduc în viaţă“, a spus Elisabeta Moraru.

    La rândul lor, premianţii au povestit despre rolul pe care îl are reputaţia în afaceri şi ce înseamnă brandul personal. „Îmi amintesc ce catastrofal era în România în urmă cu 25 de ani să spui că eşti un om de afaceri. Noţiunea de profit era asociată cu păcatul. Antreprenoriatul şi iniţiativa antreprenorială nu exista. Un brand de obiect şi unul personal sunt foarte diferite, pentru că un om are dreptul să se schimbe, o personalitate evoluează. Un brand de obiect, nu un serviciu, are o valoare intrinsecă constantă. Nu poate să se schimbe şi reuşeşte să meargă mai departe de viaţa fondatorului, de pildă Mercedes sau vinurile Antinori“, a spus Jean Valvis, proprietar şi CEO al Valvis Holding, care a primit premiul „Creatorul de branduri“.

    În opinia lui Vassilis Stavrou, CEO al Mega Image, care a primit Premiul „Extinderii rapide“, succesul şi eşecul unui lider, al unei companii se leagă de echipă. „Deţin rolul actual de doi ani şi jumătate, dar am venit în România încă de la începutul anilor 2000. Reputaţia nu se poate construi, nu putem decât să fim noi înşine.“

  • Cel mai bogat om din România investeşte într-o nouă afacere. Vezi care este noul business pe care pariază Ion Ţiriac

    În fiecare dintre cele patru staţii investiţia în branding s-a ridicat la valoarea de 50.000 de euro, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. “În România există căteva sute de staţii fără brand, care deşi sunt bine amplasate nu au vizibilitatea şi forţa necesare pentru a ieşi în evidenţă în raport cu lanţurile deja recunoscute. Reţeaua în franciză Ţiriac Energy Sincro este soluţia la această problemă. Vizăm staţiile poziţionate atât în zone urbane, cât şi pe drumurile naţionale, pentru a crea o reţea puternică, 100% antreprenorială, care să livreze clienţilor calitate în acord cu numele pe care îl poartă.”, a declarat Remus Hîrceagă, director general Ţiriac Energy.

    Adiţional reţelei de benzinării în franciză Ţiriac Energy – Sincro, compania are în plan poziţionarea în zonele urbane, dar şi în cele de tranzit, a 150 de staţii de carburant inovatoare fără personal, self-service, care mizează pe rapiditate şi pe nevoia clienţilor de a alimenta uşor şi în proximitate. Acestea vor opera sub titulatura Ţiriac Energy – Prompt

  • Experienţe noi pentru corporatişti. Şi nu numai

    CulinaryOn transformă cursurile de gătit într-o experienţă completă, destinată mai ales zonei corporate. Povestea businessului a început în Rusia, în 2012, în Moscova; Rusia era o piaţă destul de complexă, mai ales înainte de criză, povesteşte antreprenorul. A venit însă criza, rubla s-a devalorizat cu peste 50%, iar restaurantele nu mai puteau cere tarifele normale: a fost momentul ideal pentru a lansa CulinaryOn, după cum avea să afle şi Alessio Lewithin. ”Îl cunosc pe Giulio, unul dintre parteneri, de mai bine de 20 de ani – am lucrat împreună pentru Philip Morris în Italia; ulterior, drumurile noastre s-au despărţit – eu am continuat la Philip Morris, iar el a plecat să lucreze pentru alte multinaţionale.“

    Cariera l-a adus în România, ca director de marketing al producătorului de tutun, unde a lucrat până în 2014. Un telefon de la prietenul său l-a convins să meargă în Moscova pentru a descoperi businessul CulinaryOn. ”Când a încercat să îmi explice la telefon despre ce e vorba, mi-a fost greu să îmi imaginez exact la ce se referă.“ I-a plăcut ceea ce a văzut în Rusia şi a decis să se implice în afacere; doi ani mai târziu, în decembrie 2016, Alessio Lewithin pornea businessul local. CulinaryOn Global deţine 60% din business, 40% fiind deţinut de antreprenor şi soţia sa.

    ”Trăiesc aici de mai bine de şase ani şi nu cred că situaţia e mai rea decât cea din Italia sau cea din Franţa“, spune Alessio Lewithin, motivând decizia de a investi pe piaţa locală. ”Aici, pe de altă parte, există un mare potenţial; în ceea ce priveşte turismul, văd din ce în ce mai mulţi oameni care vin, iar imaginea externă s-a îmbunătăţit. Vorbesc cu străni care vin aici şi sunt extrem de surprinşi, se aşteptau la cu totul altceva.“ Un alt factor care a contribuit la decizia de a porni această afacere în România este cultura de a ieşi în oraş. ”În Milano, de unde sunt eu, oamenilor le place să se distreze acasă. Chiar dacă ies în baruri sau restaurante, ei preferă să se vadă cu prietenii acasă. Stau aici de şase ani şi nu am fost niciodată invitat de cineva în vizită, iar motivul e că oamenii vor să iasă, nu să petreacă timpul tot acasă.“

    În 2015, partenerii din Rusia au deschis o filială în Singapore, în districtul financiar, o piaţă pe care Alessio Lewithin o descrie ca fiind ”extrem de competitivă“. Motivul pentru care au ales acest loc este cel puţin interesant: Singapore a devenit primul stat în care locuinţele nu mai sunt dotate cu bucătărie, pentru că autorităţile vor ca oamenii să iasă mai mult din casă. ”E adevărat că există oameni cu bani în Singapore, dar trebuie luată în calcul şi pătura de mijloc, cei cu venituri mici şi medii. Aceştia merg să mănânce în pieţe, acolo unde preţurile sunt foarte mici“, explică Alessio Lewithin. ”Pentru noi, principalul avantaj e mărimea zonei corporate: cei din companii caută permanent forme de divertisment pentru angajaţi, iar CulinaryOn oferă exact acest lucru“, crede el.

    Numărul clienţilor afacerii pe plan internaţional creşte an de an cu 40-45%, iar anul trecut localurile din Moscova au generat cele mai mari încasări, de aproximativ 5 milioane de euro, urmate de Singapore cu 2 milioane de euro.

  • Româncele dedică treburilor casnice peste 10 ore săptămânal, în timp ce bărbaţii doar între 2 şi 4 ore

    La capitolul preferinţe în materie de treburi casnice, 65% dintre femei au declarat că le face plăcere să se ocupe de spălatul hainelor. Chiar dacă şi-ar dori să împartă această responsabilitate cu partenerii lor, 47,1% dintre femeile din România declară că partenerii lor nu se implică mai mult în spălatul hainelor pentru că nu le place această responsabilitate, în timp ce 31,16% spun că partenerii lor consideră spălatul hainelor drept o treabă de gospodină.

    În acelaşi timp însă, majoritatea bărbaţilor din România (62,88%) declară că ar fi dispuşi să se implice mai mult în spălatul hainelor pentru ca partenerele lor să aibă mai mult timp pentru ele sau pentru cuplu, iar 15,03% dintre aceştia ar fi dispuşi să se ocupe numai ei de această responsabilitate.

    Conform aceluiaşi studiu, femeile dedică între 2 şi 4 ore activităţilor legate de spălatul hainelor: sortare, spălare, uscare şi împăturire.

    26,81% dintre femei nu le permit partenerilor să spele hainele pentru că se tem că aceştia nu vor face o treabă bună. Însă, dacă ar avea posibilitatea să împartă responsabilitatea spălatului hainelor cu partenerii lor, 66% dintre femeile din România s-ar relaxa citind, privind la televizor sau plimbându-se.
     

  • Tudose, despre rămânerea în Guvern a lui Viorel Ilie: E opinia ALDE; nu lucrează cu Bruxelles-ul

    Întrebat dacă nu e lipsă de consecvenţă faptul că păstrează un ministru care are probleme la DNA (Viorel Ilie, n.r.), în timp ce Sevil Shhaideh şi Rovana Plumb au demisionat, Tudose a răspuns: „Am vorbit despre cele două colege nu despre incompetenţă şi nu de faptul că sunt vinovate, ci despre percepţia pe care o poate avea la Bruxelles…. Am înţeles, domnul Ilie Viorel nu lucrează cu Bruxelles-ul”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 11.500 de comercianţi acceptă plata cu cardurile de masă Sodexo; 35% din totalul tichetelor de masă sunt emise în format electronic

    De la lansarea tichetelor de masă electronice Gusto Pass pe piaţa din România, Sodexo a distribuit aproximativ 240.000 de carduri pentru angajaţii companiilor partenere, din industrii precum: IT, telecomunicaţii, e-Commerce, Business Process Outsourcing (BPO) şi call center, automotive, bunuri de larg consum, transporturi. 

    „Introducerea şi răspândirea utilizării cardurilor de masă Gusto Pass continuă să aducă o serie de beneficii, atât pentru companiile care au migrat la acest format, ajutând la reducerea eforturilor logistice prin eliminarea distribuţiei personale a tichetelor, cât şi pentru anagajaţi, cărora le oferă o alternativă simplă şi în pas cu tendinţele de digitalizare la plata meselor la restaurante, pizzerii, firme de catering, cantine sau a alimentelor la comercianţi.

    În această direcţie de digitalizare a proceselor, inclusiv a plăţilor cu cardul, tichetele de masă electronice contribuie la educarea pieţei, atât a comercianţilor, care utilizează un POS la acceptarea plăţilor cu carduri de masă, cât şi a angajaţilor, care, în acest context, îşi schimbă comportamentul de a utiliza cu precădere cash”, declară Sven Marinus, CEO Sodexo Benefits & Rewards Services România. 

    Cardurile de masă nu permit retragerea de numerar de la ATM-uri, astfel că angajaţii care le utilizează sunt mai predispuşi să menţină comportamentul de a face plăţi cu cardul inclusiv pentru alte tipuri de carduri.  Toate cardurile de masă Sodexo Gusto Pass sunt emise sub licenţa MasterCard, încorporează tehnologia chip & pin şi sunt contactless. Plăţile contactless reprezintă 80% din totalul tranzacţiilor realizate cu cardurile de masă Sodexo Gusto Pass.

    „Continuăm extinderea reţelei de afiliaţi, atât pentru voucherele de masă electronice, cât şi pentru cele tipărite, menţinându-ne astfel poziţia de lider la nivel naţional şi dorim să oferim, pe lângă acoperire geografică extinsă, cele mai bune şi diversificate opţiuni pentru utilizarea tichetelor de masă Gusto Pass, în cele mai mari reţele de hipermarketuri şi supermarketuri, restaurante şi alte locuri de luat masa. Aceste lucruri reprezintă o prioritate pentru Sodexo încă din momentul în care am dezvoltat cardul Gusto Pass, sub umbrela Technology for Humans”, declară Adina Popa, Director de Marketing şi Dezvoltare la Sodexo Benefits & Rewards România.

    Cardurile de masă Sodexo Gusto Pass pot fi utilizate în toate marile reţele comerciale de retail şi în HORECA, în unităţi precum Ana Pan, City Grill, Hanu’ lui Manuc, Hanul Berarilor Interbelic, La Mama, Pizza Hut, Salad Box, Subway, Starbucks,  şi multe altele, dar şi în magazine de proximitate.

    Voucherele de masă în format electronic au reglementări fiscale identice tichetelor de masă pe hârtie. Astfel, cu tichetele de masă Gusto Pass de la Sodexo, indiferent de format, angajatorul beneficiază de 100% deductibilitate şi scutire de taxe.

    În prezent, valoarea nominală maximă a tichetului de masă este de 15,09 lei.

    La nivel internaţional, grupul Sodexo oferă 65%-70% din volumele sale de tichete pe carduri.

  • InnoEnergy lansează o oportunitate dedicată proiectelor inovatoare în domeniul energiei sustenabile, în care investeşte 5 milioane de euro

    InnoEnergy, în calitate de companie europeană de top dedicată susţinerii managementului energiei sustenabile, caută soluţii inovatoare din următoarele domenii pentru a le înscrie în proiect: energii regenerabile, energii alternative, energie fosilă curată, energie nucleară fiabilă, consum energetic rezidenţial şi industrial sustenabil, depozitare şi distribuţie eficientă de energie, case, clădiri şi oraşe inteligente, securitate energetică.

     “Pentru toţi cei interesaţi, Runda de Investiţii reprezintă o oportunitate imediată de a intra în contact cu mediul european dedicat soluţiilor inovative din domeniul energiei. Echipa Startup Transilvania a ales să adere la reţeaua InnoEnergy deoarece soluţiile bazate pe energia fosilă sunt înlocuite într-un ritm tot mai alert de energia bazată pe surse regenaribile şi dorim să asigurăm suport şi asistenţă tuturor inovatorilor români din acest domeniu”, declară Cristian Dascălu, preşedintele Centrului de Antreprenoriat şi Inovare Startup Transilvania.

    Centrul de Antreprenoriat Startup Transilvania şi ClujHUB, în calitate de reprezentanţi locali al InnoEnergy, încurajează aplicarea ideilor şi asigură suport continuu tuturor inovatorilor aplicanţi din România.InnoEnergy poate finanţa 20-80% din costurile  totale, în funcţie de potenţialul proiectului. Până acum, investiţiile au fost cuprinse între 100.000 euro şi 4-5 milioane euro. Termenul limită pentru înscrierea în  programul Runda de Investiţii, ediţia din 2017 este 23 octombrie.

    De la lansarea Rundei de Investiţii în 2011, InnoEnergy a investit în total 170,5 milioane de euro în dezvoltarea a 90 de produse, 3 întreprinderi de producţie, 77 aplicaţii de patent şi conectarea a 323 de organizaţii. Scopul programului este implementarea Planului strategic european de energie şi tehnologie (SET-Plan) axat pe sustenabilitate şi protecţia mediului pe cât de rapid şi de eficient posibil.

  • Cum pot adolescenţii să câştige bani jucându-se acest joc

    Jocul s-a dovedit a avea un succes fulminant. Doar în prima zi de la lansare, în jur de 75,000 de oameni se jucau Jailbreak, potrivit Business Insider. De aceea, Jailbreak este estimat că va genera venituri de şapte cifre în acest an, iar Balfanz a declarat că a câştigat deja destui bani încât să-şi acopere costurile de şcolarizare la Duke University pentru următorii patru ani.

    Roblox este o platformă gratuită care încurajează pe oricine să creeze jocuri pentru comunitatea de jucători (majoritatea copii).  Roblox a creat o nouă generaţie de antreprenori, jocul dând posibilitatea utilizatori săi să programeze şi să-şi vândă propriile jocuri şi obiecte în cadrul acestuia. 

    Recent, compania a ţinut o conferinţă la care a invitat dezvoltatorii de pe platformă şi a anunţat că se aşteaptă să plătească 30 milioane de dolari dezvoltatorilor în acest an. Un tânăr programator se pare că este pe cale să câştige 3 milioane de dolari, iar alţi doi sunt pe cale să câştige câte 2 milioane de dolari fiecare.

    Roblox are acum 56 de milioane de utilizatori pe lună, cu un milion mai mult decât Minecraft. Utilizatorii folosesc o monedă virtuală numită Robux pentru a cumpăra obiecte virtuale. De exemplu, în jocul “Jailbreak” poţi să cumperi un casetofon pentru maşină sau poţi achiziţiona un VIP pass pentru a obţine anumite privilegii.

    Bineînţeles, Roblox vinde Robux pentru bani reali, iar atunci când un utilizator cheltuieşte Robux într-un joc, dezvoltatorul acelui joc primeşte o parte.

    „Este o piaţă liberă care funcţionează remarcabil de bine”, spune CEO-ul Roblox, David Baszucki. Conform spuselor sale, unii dezvoltatori ajung până la 50.000 de dolari pe lună.

    Astfel jocul devine o mică afacere pentru dezvoltatori, însă nu trebuie să fii un geniu al programării pentru a putea face bani cu Roblox. De exemplu, Balfanz a externalizat anumite proiecte către alţi profesionişti – sound design, crearea interfeţei sau desenul personajelor.

    Un exemplu în acest sens este Vivian Arellano, o artistă de 17 ani din Texas, care a câştigat 1000 de dolari datorită Roblox în ultimele luni, contribuind la crearea mai multor jocuri.

    De asemenea, în 2015, Business Insider prezenta povestea unui tânăr de 17 ani care a făcut 100.000 de dolari în 2 ani prin intermediul Rolbox.