BusinessMagazin

Tag: parlament

  • „Eu m-am operat la picior, nu am fost la o cură de dezalcoolizare”, ”Mi s-a părut că îi vine rău în timp ce vorbeşte”, ”Sunteţi născuţi din pixul lui Dragnea.” În timp ce liderii partidelor se distrează cu căderea Guvernului, 547 de români pleacă din ţară, 1.300 îşi caută de lucru în afară, 3 copii mor, iar 130 mil. lei se adună la datoria noastră

    Partidele politice din Parlament şi-au pierdut miercuri, 5 februarie 2020, vremea să voteze o moţiune de cenzură pe care cei mai mulţi o consideră un blat între PNL şi PSD.

    PSD a trecut moţiunea de cenzură cu 261 de voturi, iar PNL în frunte cu liderul Ludovic Orban, sub auspiciile preşedintelui României Klaus Iohannis îi felicitau pe pesedişti că au reuşit democratic să dărâme Guvernul şi astfel să deschidă calea unor alegeri anticipate.

    Înainte de vot, parlamentarii au făcut un adevărat spectacol, fiecare încercând să iasă în evidenţă ca să prindă un breaking-news la televizor:

    „Eu m-am operat la picior, nu am fost la o cură de dezalcoolizare” spunea fostul premier Victor Ponta adresându-se actualului premier Ludovic Orban.

    ”Mi s-a părut că îi vine rău în timp ce vorbeşte”, spunea fostul ministru PSD al sănătăţii, Florin Bodoc, adresându-se premierului Orban

    ”Sunteţi născuţi din pixul lui Dragnea” a fost una dintre replicile lui Ludovic Orban.

    În timp ce liderii politici îşi vedeau de treaba lor, pentru care sunt plătiţi de români şi de companiile care fac business, din ţară plecau astăzi încă 547 de români (anual pleacă din ţară 200.000 de români), încă 1.300 de români îşi căutau de lucru pe site-urile de recrutare online (pe eJobs 500.000 de români îşi caută într-un an un job în afară) 3 copii până la vârsta de un an mureau (mortalitatea infantilă în România este de 1.044 de copii într-un an), iar la datoria publică se adaugă încă 130 de milioane de lei(28 de milioane de euro), bani cu care poţi să faci o şcoală, o clădire de birouri sau şase kilometri de autostradă.

    Sper că preşedintele Iohannis este mulţumit de ce s-a întâmplat în Parlament pentru că el este promotorul alegerilor anticipate prin care speră ca PNL să preia puterea şi să schimbe cursul României.

    Dar mai degrabă aş vrea ca în perioada de guvernare Iohannis şi PNL, aceste date de mai sus – câţi români pleacă din ţară, câţi copii mor, cât se mai adaugă la datoria publică – să se îmbunătăţească, adică să mai scadă, până acum tot au crescut.

    Până una alta, guvernul PNL trăieşte din perioada de consum de pe vremea PSD-ului, iar lumea aşteaptă să vadă investiţiile promise în campanie

     

     

  • Augustin Zegrean: Căderea Guvernului nu are nicio consecinţă asupra OUG adoptate. Parlamentul decide

    Trecerea moţiunii de cenzură şi căderea Guvernului Orban nu au nicio consecinţă asupra OUG adoptate marţi noaptea, a declarat, pentru MEDIAFAX, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean. Acesta afirmă că Parlamentul este singurul care poate să admită sau să respingă ordonanţele.

    Fostul preşedintel al Curţii Constituţionale a României (CCR), Augustin Zegrean a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că şansele de „supravieţuire” ale ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, emise marţi noaptea, sunt mici, dacă sunt dezbătute „cu prioritate” pe ordinea de zi a Parlamentului.

    „Ordonanţele de urgenţă au fost adoptate marţi când Guvernul era în funcţie, acestea trebuie depuse la Parlament pentru dezbatere şi publicate în Monitorul Oficial. Faptul că miercuri a căzut Guvernul în urma moţiunii de cenzură, teoretic şi constituţional, nu are nicio consecinţă asupra OUG adoptate. Şansa lor de a supravieţui este mică pentru că Parlamentul le poate lua în dezbatere cu prioritate, chiar luni să le pună pe ordinea de zi, să le dezbată şi să le respingă sau să le admită”, a spus Zegrean.

    Potrivit acestuia, ordonanţele de urgenţă adoptate marţi nu sunt din acelea care, odată respinse de Parlament, să nu mai poată fi reparat efectul lor odată intrate în vigoare.

    „Pericolul cu intrarea în vigoare este legată de ordonanţe din domeniul penal, când fapta nu mai figurează ca infracţiune, dar cele care au fost adoptate acum sunt cu aplicare lungă în timp. Parlamentul nu ar trebui să se roage de Avocatul Poporului să le atace la CCR şi de CCR să le respingă ordonanţele. Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării, ei trebuie să facă asta, nu să se roage de alţii”, a conchis Augustin Zegrean.

    Guvernul Orban a adoptat, marţi seara, într-o şedinţă ce s-a terminat spre miezul nopţii, nu mai puţin de 25 de ordonanţe de urgenţă şi 31 de hotărâri de guvern. Ulterior, Guvernul a fost demis, miercuri, prin moţiune de cenzură, cu 261 de voturi „pentru”.

  • Parlamentul European ratifică astăzi acordul de Brexit

    Europarlamentarii britanici dau undă verde ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană în această seară, prin votul pe Acordul de Retragere, programat la 19.00, ora României. 

    În cadrul sesiunii plenare din Bruxelles, Parlamentul va vota Acordul privind Retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice.

    Ursula von der Leyen, Preşedinta Comisiei Europene, Charles Michel, Preşedintele Consiliului European, Maroš Šefčovič, Vicepreşedintele Comisiei Europene şi Michel Barnier, Negociatorul-şef al UE pentru Brexit sunt aşteptaţi să participe la dezbaterea cu liderii grupurilor politice, care va avea loc înaintea votului şi va începe în jurul orei 16:15 (17:15 în România).

    Votul din Parlamentul European are loc după finalizarea procesului de ratificare în Regatul Unit şi după avizul favorabil dat săptămâna trecută de Comisia pentru afaceri constituţionale din Parlamentul European. Pentru a intra în vigoare, Acordul de retragere dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit trebuie aprobat de către Parlamentul European cu majoritatea simplă a voturilor exprimate, înainte de a fi supus unui vot final (cu majoritate calificată) în Consiliu.

    Marea Britanie se retrage pe 1 februarie din Uniunea Europeană, dar negocierile privind viitoarele relaţii bilaterale generează din nou riscuri privind producerea unui Brexit “dur”, cu efecte care vor fi simţite abia din ianuarie 2021, când expiră perioada de tranziţie.

    Michel Barnier, negociatorul-şef european pe tema Brexit, a avertizat că există riscul unei întreruperi brutale a relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie. “Prima etapă este finalizată şi trebuie să reconstruim totul. La sfârşitul acestui an, dacă nu vom avea un nou acord, nu va mai fi o situaţie de rutină, nu vor mai fi reglementări. Trebuie să conştientizăm că există riscul de a ajunge la marginea prăpastiei, mai ales în privinţa relaţiilor comerciale”, a avertizat Michel Barnier, potrivit cotidianului Le Figaro.

    În lipsa unui acord comercial bilateral, relaţiile economice dintre Bruxelles şi Londra vor intra sub incidenţa reglementărilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), mai puţin avantajoase. Michel Barnier a reiterat că există “foarte puţin timp” pentru a se ajunge la un nou acord în timpul perioadei de tranziţie, aşa cum insistă premierul Boris Johnson. Noul acord va trebui să conţină reglemenări comerciale, în domeniul securităţii, energiei, transporturilor şi pescuitului.

  • Grefieri, despre abrogarea pensiilor speciale: Afectează siguranţa sistemului de justiţie

    Sindicalişti ai grefierilor au transmis o scrisoare deschisă tuturor factorilor de decizie, referitor la abrogarea legii pensiilor de serviciu, arătând că măsura afectează siguranţa activităţii din sistemul de justiţie prin atingerea adusă garanţiilor sociale.

    Scrisoarea deschisă este semnată de Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial, Sindicatul Dreptatea Vrancea, Sindicatul SinJust Bihor, Sindicatul Liber al Lucrătorilor din Justiţie ”Grefierul” Alba, Sindicatul Dreptatea Bacău, afiliate la Federaţia Publisind, în colaborare cu Asociaţia Grefierilor din România.

    În cadrul documentului se arată că speranţa de viaţă a grefierilor este de 58 de ani, din cauza bolilor profesionale apărute în timpul exercitării profesiei, iar puţinii grefieri care ajung să beneficieze de pensia de serviciu (la împlinirea vârstei de 60 de ani) cheltuiesc cea mai mare parte a banilor pe tratamente medicale pentru tratarea acestor afecţiuni.

    În acest context, grefierii spun că se încearcă renunţarea la pensiile de serviciu pentru ca factorii de decizie să câştige simpatia electorală a unei mase de oameni dezinformaţi sau greşit informaţi.

    Redăm scrisoarea deschisă transmisă de grefieri:

    „Doamnelor şi domnilor parlamentari, guvernanţi, factori de decizie asupra legilor ce influenţează viaţa noastră, a cetăţenilor acestei ţări,

    Scrisoare deschisă relativ la iminenta abrogare a dispoziţiilor legale care reglementează pensia de serviciu pentru grefieri

    Categoria noastră profesională – personalul auxiliar de specialitate din instanţe şi parchete (grefierii), în continuare, aflăm din presă şi nu de la domniile voastre, în cadrul unor consultări reale şi efective, aşa cum ne-am fi aşteptat, mai ales după întâlnirile din decembrie 2019 cu Ministrul Justiţiei, că intenţionaţi să votaţi ”eliminarea” pensiilor de serviciu în cadrul unei sesiuni parlamentare extraordinare ce va avea loc zilele acestea.

    Aflăm cu stupoare şi indignare că doriţi să ne luaţi pensiile de serviciu, aşa numitele “pensii speciale” pentru a câştiga simpatia electorală a unei mase de oameni dezinformaţi sau greşit informaţi, spunându-le că ajutaţi bugetul statutului, când, în fapt, eliminarea acestui drept poate avea consecinţe negative tocmai în rândul celor care nu ştiu despre ce este vorba.

    I. Deşi am încercat să vă explicăm de ce ne-au fost acordate şi se impune menţinerea acestor pensii, atât în cadrul dezbaterilor din comisii, pe calea înscrisurilor oficiale în cadrul corespondenţei purtate, cât şi prin intermediul mijloacelor de informare mediatică, încercăm, încă o dată, să vă explicăm aici în câteva rânduri, în speranţa că nu doriţi să luaţi decizii pripite doar pentru a vă asigura electoratul la alegerile ce vor avea loc în acest an, fie ele anticipate sau la termen:

    – pensia de serviciu a grefierilor este o pensie ocupaţională, astfel cum este ea definită în spaţiul european şi a fost acordată în perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană în urma transpunerii Directivei UE 86/378/CEE, ceea ce s-a concretizat în art. 77 din Legea nr. 567/2004 privind statutul categoriei noastre profesionale;

    – profesia de grefier este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice, grefierilor fiindu-le interzis să desfăşoare alte activităţi generatoare de venit, iar salariul reprezintă singura sursă de venit, spre deosebire de alte categorii profesionale;

    – justiţia nu se poate înfăptui fără grefieri – şedinţa de judecată nu se poate desfăşura fără participarea grefierului, soluţia instanţei de judecată nu se poate pronunţa în lipsa grefierului, hotărârea judecătorească este nulă fără semnătura grefierului, grefierul este un avertizor de legalitate a procedurii de citare, prin grija şi mijlocirea grefierilor sunt îndeplinite majoritatea actelor de procedură, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată sau de executare a hotărârii judecătoreşti;

    – activitatea grefierilor se desfăşoară în condiţii de muncă grele, vătămătoare şi periculoase şi este supusă unei uzuri fizice şi suprasolicitări neuropsihice cu consecinţă directă asupra vieţii şi sănătăţii;

    – activitatea sistemului judiciar este una atipică, munca nu poate fi normată tocmai din cauza specificului activităţii de urmărire penală şi de judecată – infractorii nu dorm şi nu aşteaptă ora 7 pentru a săvârşi o infracţiune – ştim când încep, însă nu şi când se termină ancheta penală şi şedinţa de judecată;

    – programul instanţelor şi al parchetelor este, de regulă, între orele 8-16, însă este de notorietate că activitatea se desfăşoară în medie câte 12-14 ore pe zi şi chiar în zilele legale de repaus săptămânal;

    – grefierii care participă la şedinţe de judecată sau anchete penale nu au sărbători legale şi nici religioase, indiferent de religie, chiar şi în actele normative emise de domniile voastre prevedeţi expres că dispoziţiile prin care se acordă zile libere nu se aplică instanţelor de judecată şi parchetelor care au programate audieri sau şedinţe de judecată;

    – pe perioada efectuării serviciului de permanenţă grefierii sunt consemnaţi la domiciliu, neavând dreptul de a părăsi localitatea sau de a-şi petrece timpul ”liber”.

    II. Atragem atenţia asupra faptului că expunerea de motive a proiectului de lege supus dezbaterii nu respectă normele de tehnică legislativă impuse de prevederile art. 31 Legii nr. 24/2000, astfel cum a sesizat şi Consiliul Legislativ prin avizul negativ pe care l-a acordat proiectului de lege, ridicând probleme de legalitate şi neconstituţionalitate.

    Totodată, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ o propunere legislativă similară, apreciind că o astfel de reglementare ar constitui un regres al reglementării în domeniul pensiilor de serviciu, care, alături de consecinţele negative de ordin material pe care o astfel de măsură le-ar avea asupra acestei categorii de personal, trebuie avută în vedere şi necesitatea asigurării unei predictibilităţi a cadrului normativ.

    Consiliul a motivat că dreptul la pensia de serviciu a personalului auxiliar a fost reglementat prin Legea nr. 567 în anul 2004, ulterior reglementările au fost eliminate prin Legea nr. 119 din anul 2010, pensia de serviciu a personalului auxiliar de specialitate devenind pensie în înţelesul Legii nr. 19/2000, iar prin Legea nr. 263/2010 s-a prevăzut abrogarea articolelor referitoare la dreptul la pensia de serviciu, pentru ca, ulterior, în anul 2015, pensiile de serviciu să fie reintroduse prin dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 130/2015.

    În acest context normativ, este evident că o nouă eliminare a pensiei de serviciu ar contraveni flagrant principiului predictibilităţii cadrului normativ.

    O atare modificare legislativă este de natură să afecteze siguranţa activităţii desfăşurate în sistemul de justiţie prin atingerea adusă garanţiilor sociale recunoscute personalului din justiţie, fără de care activitatea “autorităţii judecătoreşti” nu poate fi organizată şi desfăşurată.

    III. Înainte de a vă exprima votul, care sperăm să fie unul raţional şi nu electoral, ar fi bine să cunoaşteţi şi partea mai puţin plăcută a profesiei noastre:
    – speranţa de viaţă a grefierilor este de 58 de ani, foarte redusă în comparaţie cu alte categorii profesionale, iar asta din cauza bolilor profesionale apărute în timpul exercitării profesiei (afecţiuni ale sistemului locomotor şi ale coloanei vertebrale, tulburări de vedere din cauza lucrului exclusiv la calculator, afecţiuni ale pielii generate de bacterii şi mucegaiuri, afecţiuni ale sistemului respirator – astm dezvoltat din cauza prafului de pe dosare, cancer de diverse tipuri, etc.);
    – puţinii dintre noi care ajung să beneficieze de pensia de serviciu (la împlinirea vârstei de 60 de ani) cheltuiesc cea mai mare parte din pensie pe tratamente medicale pentru tratarea acestor afecţiuni, deoarece sistemul medical la care am contribuit în anii de muncă şi fără să apelăm la el se dovedeşte incapabil acum să ne trateze gratuit;
    – rata divorţului este foarte ridicată în sistemul judiciar tocmai din cauza specificului activităţii de judecată şi a timpului excesiv petrecut în instanţe şi parchete, departe de familie, pentru a contribui la înfăptuirea actului de justiţie; în plus, femeile din această profesie se confruntă cu probleme de infertilitate şi avort spontan.

    IV. Dacă vă pasă cu adevărat de bugetul ţării şi doriţi să-l salvaţi prin tăierea pensiilor noastre, ei, bine, aflaţi că nu noi îl împovărăm, întrucât suntem 1800 de pensionari, cu o pensie medie de 4359 lei, din care mai puţin de jumătate sunt suportaţi de bugetul de stat, restul sunt calculaţi pe baza principiului contributivităţii.

    Să înţelegem că aceşti 1800 de pensionari căpuşează atât de mult bugetul statului prin pensiile de serviciu de care beneficiază şi e absolut necesar să le tăiaţi, în raport de cele câteva sute de mii pe care le păstraţi?

    Unde mai este atunci echitatea şi justiţia socială!?

    În plus, impactul financiar asupra bugetului statului este unul nesemnificativ, întrucât potrivit datelor oficiale ale Casei Naţionale de Pensii Publice, în anul 2019, beneficiari ai pensiei de serviciu din rândul categoriei noastre profesionale sunt 1800 de persoane, în scădere cu 14 persoane faţă de anul 2018 (1814 beneficiari), astfel că putem spune că suntem ”eliminaţi” pe cale naturală… aşa că nu trebuie să vă obosiţi să abrogaţi prevederile legale care conferă dreptul la pensie.

    Sistemul judiciar din România este generator de venituri din plata taxelor judiciare de timbru, care dacă nu ar fi direcţionate către bugetele administraţiilor publice locale şi ar fi redate sistemului judiciar, ar reprezenta o sursă considerabilă de venit pentru o autofinanţare corespunzătoare.

    V. Dorim să vă mai informăm că personalul din sistemul de justiţie se întinereşte pe zi ce trece, recrutarea grefierilor având loc preponderent prin intermediul Şcolii Naţionale de Grefieri, pe baza unui concurs naţional, unde concurenţa este foarte mare şi o condiţie de participare este să fii licenţiat în drept. Astfel, apreciem că sistemul judiciar din România se reformează inclusiv prin recrutarea de grefieri tineri şi bine pregătiţi care să contribuie la înfăptuirea unui act de justiţie la cel mai înalt grad de profesionalism.

    Ori, cei care decid să urmeze cariera de grefier o fac şi pentru predictibilitatea unui viitor ce includea pensiile de serviciu, care acum se pare că sunt puse sub semnul întrebării. Astfel, abrogarea pensiei de serviciu va conduce la deprofesionalizarea categoriei şi va determina absolvenţii facultăţilor de Drept să urmeze alte cariere juridice.

    VI. Ne dorim să votaţi cu raţiunea şi nu electoral, deşi ştim că mandatele domniilor voastre depind de votul electoratului care este însetat de sânge, instigat la ură împotriva sistemului bugetar şi care crede că prin eliminarea pensiilor de serviciu vor creşte peste noapte condiţiile de trai în România şi nu vă dorim să ajungeţi în prezent în instanţele şi parchetele din ţară şi să vă loviţi de problemele reale ale sistemului judiciar, care sunt încă nerezolvate, printre care enumerăm: subfinanţarea cronică, deficitul acut de resursă umană, volumul de activitate în continuă creştere, necesitatea dotării corespunzătoare cu aparatură tehnică modernă, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru respectarea unor cerinţe minime de sănătate şi securitate în muncă, ş.a.m.d.

    Totodată, am fi fost încântaţi să vedem interesul dvs. pentru rezolvarea inechităţilor salariale din sistem şi adoptarea unor măsuri legislative în vederea înlăturării plafonării instituite de actuala lege a salarizării ori pentru uniformizarea salariilor sau pentru plata orelor suplimentare.

    VII. Deşi ne-am fi dorit să rezolvăm problemele categoriei noastre profesionale în cadrul procesului de dialog social prin care partenerii sociali se informează, se consultă şi negociază în vederea stabilirii unor acorduri în probleme de interes comun, se pare că singura variantă pe care ne-o lăsaţi la dispoziţie este întreruperea activităţii în instanţe şi parchete, la nivel naţional, organizaţiile noastre demarând deja procedurile în acest sens.”

  • Marcel Ciolacu vrea să dea în judecată Guvernul pentru desfiinţarea Fondului de Dezvoltare şi Investiţii / Sesizare pe Legea bugetului, astăzi, la CCR

    Marcel Ciolacu a anunţat, luni, că în mod categoric va da în judecată Executivul dacă va desfiinţa Fondul de Dezvoltare şi Investiţii. Liderul interimar al PSD susţine că Guvernul Orban funcţionează ilegal şi că au fost numiţi ilegal zeci de prefecţi.

    „Categoric.Nu pot să vă dau detalii pentru că încă nu văd o decizie a Guvernului. Chiar ne facem că nu vedem ce se întâmplă la Guvern? Chiar ne facem că nu vedem câte ilegalităţi se fac într-un timp atât de scurt, de 60 de zile la Guvern? Noi nu avem ordonanţa cu reorganizarea Guvernului şi ei funcţionează de 60 de zile. Sunt zeci de prefecţi numiţi ilegal.

    S-a dat o rectificare acum câteva zile ilegală. Nu se fac decât două rectificări şi sub nicio formă în decurs de 60 de zile. Este o încălcare a legii”, a spus Marcel Ciolacu, întrebat dacă va da în judecată Guvernul sau îi va sprijini pe primari pentru acest demers în contextul desfiinţării Fondului de Dezvoltare şi Investiţii.

    Reacţia vine în contextul în care şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, a anunţat pe14 decembrie că Fondul de Dezvoltare şi Investişii va fi transferat la Ministerul Lucrărilor Publice spre desfiinţare.

    Marcel Ciolacu şi Teodor Meleşcanu sesizează CCR în legătură cu un conflict pe legea bugetului

    Marcel Ciolacu a anunţat că, alături de preşedintele Senatului Teodor Meleşcanu, va sesiza luni Curtea Constituţională cu un conflict între Guvern şi Parlament din cauza asumării răspunderii de către Executiv a legii bugetului de stat pentru anul viitor.

    „Deciziile politice. Bugetul de stat deoarece a fost venit prin asumarea răspunderii de către Guvern va fi atacat azi (luni – n.r.) de mine şi de către preşedintele Senatului ca şi conflict constituţional la CCR. Au fost prezenţi şi parlamentari. S-au interesat. Nu există un precedent în Europa ca un Guvern să vină cu un buget fără dezbateri în Parlament. De la Ceauşescu încoace, de 30 de ani nu a mai fost aşa ceva. Vom stopa ca altcineva în viitor să facă acest lucru. Domnul Orban va intra în istorie ca singurul premier care şi-a permis acest lucru, nu numai din România, ci dintr-o Europă democratică”, a afirmat Marcel Ciolacu, la finalul CEx al PSD de luni la Parlament.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor a adăugat că va sesiza la CCR pe 30 decembrie şi proiectul de lege care modifică OUG 114, pe care şi-a asumat Guvernul răspunderea.

    „În cursul zilei de 30 voi depune sesizare privind OUG 114. Cu alte cuvinte efectele OUG vor fi suspendate până CCR va da o decizie. Nu excludem varianta de moţiune în trei zile, în cazul în care şi alte formaţiuni politice vor dori să se alăture demersului nostru”, a conchis Ciolacu.

    Guvernul a nalizat, în şedinţa de luni, amendamentele depuse de partidele politice la proiectele de lege pentru care Executivul a hotârât să îşi angajeze răspunderea în faţa Parlamentului, respectiv pe bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi modificările la OUG 114.

    Plenul Camerei Deputaţilor şi Senatului se va reuni, luni, de la ora 16.00 pentru ca Guvernul să-şi angajeze răspunderea în vederea adoptării proiectului de buget pentru 2020.

  • BREAKING NEWS: Parlamentul UE avertizează că ar putea bloca Acordul Brexit

    Parlamentul European ar putea bloca Acordul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană din cauza nerespectării de către Guvernul de la Londra a drepturilor cetăţenilor europeni, afirmă Guy Verhofstadt, negociatorul PE privind Brexit.

    – în curs de actualizare –

  • Guvernul sesizează astăzi Parlamentul cu privire la angajarea răspunderii pe trei proiecte de lege

    ”Marţi sesizăm Parlamentul cu privire la angajarea răspunderii pe trei proiecte de lege, respectiv la legile Justiţiei – partea prorogarea pensionării magistraţilor, creşterea numărului judecătorilor în completele inferioare, de la doi la trei, dar şi partea legată de vechimea pentru accederea în Institutul Naţional al Magistraturii”, a declarat, luni, Raluca Turcan.

    Totodată, ea a menţionat că a doua modificare se referă la abrogarea ordonanţei 51, legată de scoaterea transportului şcolar din sfera serviciilor de interes public

    ”Guvernul include din nou transportul şcolar al copiilor ca şi serviciul public, în plus faţă de asta, le cere operatorilor de transport obligatoriu să ţină cont de transportul şcolar al copiilor. Este o chestiune de siguranţă a copiilor, este o chestiune cu care nu ne mai putem juca”, a adăugat Raluca Turcan.

    De asemenea, ea a precizat că al treilea proiect de lege se referă la plafoanele bugetare, astfel în cât Executivul să poată prezenta proiectul bugetului de stat pentru anul 2020.

    Guvernul se întruneşte în şedinţă, marţi, de la ora 15:00.

  • Câţi deţinuţi au beneficiat de legea recursului compensatoriu

    În aprilie 2017, România a fost condamnată la CEDO în cauza Rezmiveş şi alţii c. România, o hotărâre pilot care avea ca obiect supraaglomerarea penitenciarelor şi celelalte condiţii necorespunzătoare de detenţie. Ca urmare a acestei hotărâri, în ianuarie 2018, Guvernul României a comunicat Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, care se ocupă de executarea hotărârilor CEDO, un plan de măsuri pentru rezolvarea problemelor privind supraaglomerarea şi condiţiile necorespunzătoare de detenţie.

    Planul de măsuri a fost un angajament al României că între anii 2018-2024 va moderniza 1.351 de locuri de cazare în penitenciare şi va construi 8.095 de locuri noi. În acelaşi plan, Guvernul s-a angajat să amenajeze 1.596 de locuri noi în aresturi şi să modernizeze 187 din cele existente.

    Potrivit APADOR-CH, până la jumătatea lui 2019, Guvernul făcuse 70 de locuri noi de detenţie, modernizase 282 de locuri existente şi făcuse “0 demersuri pentru construirea celor două penitenciare noi promise”. “Asta înseamnă mai puţin de jumătate din ce a promis (pentru această etapă) în privinţa penitenciarelor. A reuşit să modernizeze şi o parte din aresturi, respectiv 147 de locuri”, spuneau, în iunie 2019, reprezentanţii Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România Comitetul Helsinki.

    În acelaşi timp, gradul de ocupare a penitenciarelor se menţine constant la 111% în 2019, deşi prin Legea „recursului compensatoriu” au fost eliberaţi 14.402 deţinuţi în perioada 2017-2019, în timp ce gradul de ocupare în aresturi este de numai 55%.

    Între timp, de legea recursului compensatoriu au beneficiat în total peste 14.400 de deţinuţi, dintre care aproape 12.000 au fost eliberaţi condiţionat, iar restul au fost eliberaţi direct, potrivit unui anunţ al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP). Din totalul celor peste 14.000 de deţinuţi eliberaţi datorită recursului compensatoriu, 724 au revenit în închisori, adică un procent de 5,02%, potrivit sursei citate.

    Potrivit prevederilor recursului compensatoriu, deţinutul care divedeşte că a executat pedeapsa în condiţii necorespunzătoare, respectiv igrasie sau mai puţin de 3 metri cubi aer, etc, beneficiază de 6 zile câştigate la 30 de zile.

    Legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare la 19 octombrie 2017 şi, potrivit acesteia, deţinuţii care au stat în condiţii improprii beneficiază de şase zile libere la fiecare 30 de zile executate. În prima zi în care legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare, au fost eliberaţi 529 de deţinuţi.

  • Decizia luată privind legea prin care zeci de mii de puşcăriaşi au ieşit mai devreme din închisoare

    „Prevederile art. 55¹ din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, a măsurilor preventive privative de libertate, minorilor care execută măsuri educative în centre de detenţie, în centre educative sau în penitenciare, respectiv minorilor care au executat pedepse în penitenciare, potrivit legii nr. 15/1968 privind Codul penal al României, cu modificările şi completările ulterioare, şi care execută, la data intrării în vigoare a prezentei legi, măsuri educative în centre de detenţie, în aplicarea art. 21 din legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 289/2019 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru o perioadă cuprinsă, între 24 iulie 2012 şi data intrării în vigoare a prezentei legi”, arată un amendament adoptat, marţi, de comisia juridică a Camerei, propus de grupurile parlamentare ale PNL şi USR.

    Referitor la subiect, premierul Ludovic Orban a afirmat, luni, că abrogarea Legii recursului compensatoriu va avea efecte doar pentru viitor. Şeful Executivului a precizat că mpsura nu înseamnă că imediat după abrogare nimeni nu va mai beneficia de prevederile acestei legi.

    Proiectul, iniţiat de 10 deputaţi PNL în februarie, prevede abrogarea legii recursului compensatoriu. Proiectul a fost respins de Senat, prim for legislativ sesizat, pe 11 iunie.

    Deputaţii vor dezbate în plen acest proiect sub rezerva primirii raportului de la comisia juridică.

    Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

  • Parlamentul european a votat miercuri în favoarea noii Comisii Europene

    Potrivit comunicatului, 461 de membrii ai Parlamentuluu European au votat pentru noua Comisie, iar 157 de votat împotrivă, în timp ce alţi 89 s-au abţinut.

    Votul în plen reprezintă încheierea unui lung proces de examinare a noii echipe de comisari de către Parlament.âUrsula von der Leyen a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene în luna iulie.

    La data de 21 noiembrie, liderii grupurilor politice şi preşedintele Parlamentului, David Sassoli, au fost de acord că procesul de examinare este comple, iar Parlamentul European este pregătit să voteze.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro