BusinessMagazin

Tag: Pariu

  • La doar 18 ani a devenit milionar şi a renunţat la şcoală. A început să-şi construiască averea de la 12 ani

    A reuşit această performanţă investind în bitcoin. A început să investească în moneda digitală în 2011, cât un token costa 12 dolari. Acum deţine 403 bitcoins, iar unul singur valorează 2,700 de dolari, ceea ce înseamnă că are o avere de 1,09 milioane de dolari. Finman a realizat şi alte investiţii, dar mai mici, în alte criptomonezi precum litecoin sau etherum, scrie CNBC.

    Moneda este volatilă, crescând foarte mult în ultimele luni. Unii analişti cred că nu va depăşi suma de 2800 de dolari, pe când alţii sunt de părere că valoarea unui bitcoin ar putea ajunge şi până la 100,000 de dolari în următorii 10 ani. “Eu cred că un singur bitcoin va valora în viitor între câteva sute de mii de dolari şi chiar 1 milion de dolari”, este de părere Finman.

    Finamn a început investiţiile în mai 2011, la vârsta de 12 ani, datorită unui cadou de 1000 de dolari din partea bunicii lui. La 15 ani era frustrat cu profesorii de la şcoală şi şi-a rugat părinţii să-l lase să renunţe la liceu.

    Părinţii lui, care-şi făceau doctoratul la Stanford, au căzut de acord şi l-au lăsat să abandoneze liceul. Finman şi-a vândut bitcoinii în 2013, când erau evaluaţi la 1200 de dolari. Cu 100,000 de dolari Finamn a lansat o platformă online de educaţie prin care stundeţii frustraţi de profesori aveau posibilitatea de a învăţa de la alţi profesori prin intermediul video chat-ului.

    De asemenea, s-a mutat în Silicon Valley încercând să găsească investitori pentru platforma lui. După mai multe insuccese, a găsit un investitor în ianuarie 2015 care a fost dispus să ofere 100,000 de dolari sau 300 de bitcoin, care la vremea respectivă mai valorau doar 200 de dolari pe bitcoin. A acceptat bitcoin pentru că “am crezut că o să fie următoarea revoluţie”.

    Nu are de gând să se ducă la facultate, chiar dacă fraţii lui au mers la facultate de la vârste fragede, Scott de la 16 la Johns Hopkins şi Ross la Carnegie Melon tot la 16 ani.

     

  • Patru medici, o nişă şi un pariu. Anul acesta ajung la afaceri de 3,5 milioane de euro

    “Diagnosticat în stadiu incipient, melanomul poate fi curabil în proporţie de 95%, un rol important în prevenţie avându-l dermatoscopia, o investigaţie noninvazivă, nedureroasă, care durează câteva secunde“, spune doctorul Lucian Russu, fondatorul reţelei private de sănătate Bio Medica International. Medicul a închis cercul facilităţilor în domeniul dermatologiei prin finalizarea şi deschiderea spitalului de dermatologie-venerologie de zi, ce se află şi în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate.

    Noul spital cuprinde o unitate modernă de dermatoscopie digitală, cu ajutorul căreia cancerul de piele poate fi depistat în faze incipiente. ”Dermatoscopul are posibilitatea de a mări imaginea aluniţelor/leziunilor de 140 de ori, oferind imagini de cea mai înaltă precizie, fiind, la ora actuală, singurul tip de dermatoscop din lume care are încorporată o cameră full HD, ajutându-i astfel pe medici să facă diferenţa mult mai uşor între leziunile benigne şi cele maligne“, povesteşte Russu.

    Pentru servicii decontate de Casa de Asigurări de Sănătate, pacienţii au nevoie de o trimitere de la medicul de familie sau de la un medic specialist, aflat în contract cu casa de asigurări. ”Desigur, serviciile medicale vor fi decontate în limita fondurilor disponibile, iar după epuizarea fondurilor pacienţii noştri vor putea beneficia de servicii în regim «fee for service» sau în baza unei asigurări private de sănătate“, adaugă doctorul. Investiţia totală pentru dezvoltarea spitalului, pe bazele clinicii care funcţiona anterior, depăşeşte 250.000 de euro.

    Bio Medica International a fost înfiinţată acum 25 de ani în Romania, ”într-o perioadă în care am simţit potenţialul pieţei de servicii medicale private şi mai ales al nişei de dermatologie. Mă întorsesem din SUA, unde câştigasem experienţă în dermatologie, iar împreună cu alþi trei studenţi la Medicină am pornit acest proiect ca un pariu, pe care în final l-am câştigat“, povesteşte Lucian Russu. Spune pariu pentru că în acel moment nu erau siguri de succesul acestei idei, toată lumea fiind sceptică faţă de sistemul medical privat şi de ce ar fi avut el de oferit.

    ”De atunci am introdus primul laser cu fibră din ţară, prima ambulanţă privată antişoc, primele rezerve private într-un spital şi primul sistem care detectează cancerul de piele în stadiu incipient – dermatoscopia digitală“, susţine doctorul. În prezent, Bio Medica are două clinici multispecializate, două clinici de dermato-venerologie Bioderm, spitalul de dermato-venerologie deschis în urmă cu două luni în Pipera (Bucureşti), două clinici de stomatologie Biodent şi un centru de îngrijire a vârstnicilor – One to One Nursing Home, lângă Bucureşti. Printre primele servicii oferite au fost cele dermatologice – aceasta rămânând specializarea de referinţă şi în prezent -, iar Bio Medica s-a extins şi în arii precum cardiologie, urologie, diabet, boli metabolice şi de nutriţie, imagistică, servicii paraclinice.

    Bio Medica a înfiinţat şi o organizaţie nonprofit care luptă împotriva cancerului de piele, Melanoma MayDay, prin care oferă gratuit servicii de screening pentru cancerul de piele cu dermatoscopie digitală companiilor, instituţiilor şi publicului larg. În cadrul grupului Bio Medica lucrează peste 200 de persoane, la care se adaugă peste 150 de medici colaboratori.

    Despre preţurile practicate, medicul antreprenor spune că ”reflectă investiţiile constante în aparatura inovatoare şi în specializările continue pe care le facem pentru a putea oferi servicii de calitate“. Idee pe care o argumentează referindu-se chiar la dermatoscopul digital, ”singurul aparat de acest gen din România, standardul de aur în screeningul cancerului de piele. Prevenţia şi dermatologia minim-invazivă sunt doi piloni importanţi ai activităţii noastre“.

    În ultimii ani, valoarea investiţiilor realizate în clinicile grupului este de ordinul milioanelor de euro, susţine Lucian Russu. Grupul a încheiat 2016 cu o cifră de afaceri de aproximativ 3 milioane de euro, iar previziunile pentru 2017 se referă la o creştere asemănătoare cu cea din ultimii ani, de 500.000 de euro. ”Vom continua investiţiile în aparatură şi avem în plan extinderea la nivel naţional. Estimăm un buget de investiţii de peste 500.000 de euro pentru deschiderea unui nou spital în ţară“, adaugă medicul. În prezent, grupul Bio Medica este prezent în Piteşti prin intermediul unei colaborări, iar următoarele zone vizate pentru extindere sunt Ardealul şi Moldova, regiuni neacoperite pe nişa de dermatologie, în opinia fondatorului Bio Medica. Pe termen mediu şi lung, principalul obiectiv este legat de extinderea la nivel naţional şi crearea unei reţele private de dermatologie, ”în care să aplicăm tot know-how-ul acumulat în aceşti ani. Urmărim deschiderea de unităţi medicale cu paturi, pe care să le construim de la zero“, precizează doctorul.

    Oportunităţile domeniului se leagă, apreciază Lucian Russu, de nevoia şi interesul oamenilor pentru servicii medicale de calitate, precum şi de apetenţa pentru prevenţie. Pe de altă parte, unul dintre impedimente este dat de lipsa unui sistem de asigurări private integral implementat, care să ofere pacienţilor şansa de a beneficia de servicii în orice centru medical privat doresc, în funcţie de problema fiecăruia, completează medicul. ”În prezent, sistemul de abonamente la clinicile private te obligă să cauţi servicii în aceeaşi reţea, deşi poate există alţi operatori de servicii medicale private care pe o anumită nişă sunt mai puternici şi mai performanţi. În plus, exclude componenta de prevenţie“, explică medicul. Aşadar, în opinia sa, cel mai important pas în dezvoltarea pieţei de servicii medicale private se leagă de asigurările de sănătate.

    ”În prezent lipsesc politicile de sănătate care să le permită oamenilor să plătească asigurări private de sănătate, pe care să şi le deducă fiscal, într-un cuantum mai mare decât în prezent“, consideră acesta. Russu este de părere că oamenii ar trebui să fie încurajaţi să plătească asigurări private, deductibile fiscal în cuantum de 1.000 de euro pe an, nu de 400 de euro, cum se practică în prezent, iar statul să asigure un pachet de bază, susţinut de Fondul de Asigurări de Sănătate. ”Asigurarea privată deductibilă este destul de firavă acum, iar lumea încă merge pe abonamente la clinici private“, observă Lucian Russu.  

    Incidenţa cancerului de piele a crescut rapid în ultimii ani, principalele cauze fiind expunerea repetată la soare fără protecţie solară, schimbările climatice, expunerea pielii în saloanele de bronzat. 75% dintre persoanele diagnosticate cu melanom în stadiu avansat îşi pierd viaţa în primul an de la diagnostic. Pe de altă parte, depistat în stadiu incipient, speranţa de viaţă creşte la 95% dintre cei diagnosticaţi.

    ”Nu cred că sistemul de sănătate românesc se poate lăuda cu realizări semnificative, aş spune că mai degrabă a bătut pasul pe loc. Au existat o serie de iniţiative, niciuna concretizată şi aplicată în acest moment, care să ne alinieze la sistemele de sănătate occidentale“, evaluează managerul de la Bio Medica. Pe de altă parte, acesta consideră că relaţia dintre sistemul public de sănătate şi cel privat este foarte bună, atât timp cât fiecare dintre cele două sisteme îşi respectă zonele de expertiză. ”Ne vin adesea pacienţi din sistemul de sănătate de stat, însă numărul celor pe care îi trimitem noi către spitalele de stat este mult mai mare. Vorbim de intervenţii în cazul cancerelor de piele avansate, cazuri cu adevărat grave, în special pe oncologie, unde pacienţii trebuie să beneficieze de tratament gratuit, prin programele naţionale de sănătate“, explică Russu.

    ”Peste tot în lume, problema reformei sănătăţii este una acută“, spune Russu, care oferă ca exemplu Marea Britanie. Acolo statul asigură servicii medicale foarte bune, dar cine are nevoie de o consultaţie la dermatolog obţine o programare peste şase luni; pentru o consultaţie mai rapidă, are alternativa sistemului privat, dar pentru acest lucru este folositoare asigurarea privată, spune doctorul. ”Englezul înţelege situaţia pentru că aşa a fost obişnuit. Aici lucrurile se doresc şi ieftine, şi mâine“, precizează Russu; în România asigurarea medicală privată este prohibitivă ca preţ pentru masele largi. ”Abonamentul trebuie să dispară, pentru că este anacronic şi exclude prevenţia, iar medicina fără prevenţie nu este sustenabilă“, conchide medicul.

    Piaţa serviciilor medicale private aproape s-a triplat în opt ani şi a ajuns la 6,5 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro) în 2015. Cei mai mari cinci jucători de pe piaţa serviciilor private de sănătate – MedLife, Regina Maria, Medicover, Sanador şi grupul Gral – au avut afaceri totale de circa 1,3 miliarde de lei în 2015, potrivit calculelor ZF. Cele mai mari 20 de companii din acest domeniu au avut afaceri de 2,1 miliarde de lei în 2015, ceea ce însemna o treime din piaţă.

  • A renunţat la o bursă în străinătate pentru a dezvolta o afacere în România. Pariul a fost căştigător, afacerea sa generând sute de mii de euro anual

    Cosmin Mălureanu a fondat, în urmă cu aproximativ 10 ani, compania axată pe dezvoltarea de software educaţional (eLearning) Ascendia. Liniile de business ale companiei deservesc atât zona de consumatori copii (software educaţional pentru copii), cât şi pe cea corporate (module de software educaţional variate, de la soft skills la hard skills). În 2016, Ascendia a realizat o cifră de afaceri de aproximativ 1,8 milioane de lei, faţă de circa 4 milioane de lei în 2015.

    Profitul brut în anul trecut a fost de circa 117.400 lei în 2016, faţă de 1,59 milioane de lei cu un an în urmă. ”Fluctuaţiile sunt date în principal de investiţiile făcute de companie în dezvoltarea gamei de produse proprii, în detrimentul activităţii comerciale. Întrucât considerăm că o activitate bazată pe servicii de tip outsourcing nu este sustenabilă pe termen lung, continuăm să investim din ce în ce mai mult în gama de produse proprii“, explică Mălureanu. 

    Evoluţia profesională a lui Cosmin Mălureanu este strâns legată de eLearning şi antreprenoriat. În 2001, a obţinut o bursă de studiu în străinătate, pentru ca doi ani mai târziu să renunţe la aceasta pentru a porni o primă afacere în ţară. În intervalul 2003-2006, a fost acţionar (25%) şi director de cercetare şi dezvoltare al unei companii ce producea software, pe care a fondat-o împreună cu câţiva prieteni.

    ”Am programat, am făcut management de echipă etc. La ieşirea din acţionariat, am beneficiat de o sumă ce nu atingea 25.000 euro“, descrie el prima experienţă antreprenorială. Între 2005 şi 2008, s-a orientat pe piaţa de capital din România, unde a fost un investitor activ: ”Am învăţat ce înseamnă piaţa de capital, ce este analiza tehnică, analiza fundamentală, comportamentul emoţional al investitorilor etc.“ Astfel, a gestionat propriul portofoliu, multiplicând suma de care se ocupa, ca urmare a exitului din compania anterioară, de peste patru ori.

    Din 2007 este acţionar şi CEO al Ascendia. ”Fondarea companiei în 2007 a implicat un start de la zero în industria eLearning. După 10 ani, consider că am înţeles şi cunosc bine această piaţă“, punctează el. Cel mai dificil moment pentru Mălureanu a fost în 2013, anul în care au decis să schimbe modelul de afacere, de la o activitate bazată aproape exclusiv pe outsourcing către un model bazat în special pe produse proprii. ”Decizia luată a fost radicală, fapt ce ne-a lăsat fără venituri o perioadă bună. A fost anul în care a trebuit să tăiem din salariile oamenilor pentru câteva luni bune, anul în care am luat linii de credit şi le-am folosit în întregime, anul în care, deşi credeam că am planificat cu grijă această schimbare, realitatea ne-a demonstrat că am fost la un pas de a avea probleme serioase odată cu schimbarea modelului de business.“ Cea mai importantă susţinere a venit din partea echipei, care a înţeles ce dorea Mălureanu să facă şi a pus umărul la această construcţie. S-au ţinut de plan – atât el, cât şi soţia, Adriana, şi fratele său, Alex, care îi sunt parteneri de afaceri şi membri ai echipei Ascendia.

    Între timp, Cosmin Mălureanu a absolvit facultatea în România, dar nu fără peripeţii: ”Am terminat în cele din urmă facultatea în România – Academia de Studii Economice Bucureşti, Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică, după nouă ani tumultuoşi, marcaţi de îngheţarea unor ani de studiu ca urmare a plecării la bursă sau ca urmare a nevoii de timp pentru activitatea antreprenorială, de repetarea unor ani, precum şi de timpul de care am avut nevoie pentru a pregăti şi susţine lucrarea de licenţă. Am avut ambiţia să o termin. Nu pun mare preţ pe diplome, dar consider că şcoala ar trebui să te înveţe să înveţi şi cei ce au o diplomă, teoretic, ar trebui să ştie să facă acest lucru.“

    Între toate realizările profesionale de până acum, consideră drept cea mai importantă dezvoltarea Ascendia până la punctul în care listarea companiei la Bursa de Valori Bucureşti a devenit o certitudine. ”În timp, fiecare reuşită este importantă la momentul ei. M-am bucurat la primul contract şi apoi au venit multe; m-am bucurat la prima apariţie în presă şi apoi au venit multe; m-am bucurat la primul premiu şi se pare că facem în continuare lucruri bune şi primim premii la nivel intern şi internaţional (atât cu Ascendia, cât şi personal).“ Enumeră între distincţiile primite: în 2015, premiul Leave a Mark oferit de Romanian Business Leaders; în 2014, Premiul E-Skills for Jobs 2014 – Digital Entrepreneurship, oferit de Comisia Europeană la nivel de UE pentru rezultatele obţinute cu compania; în 2010, premiul ”Antreprenor al Anului 2010“, din partea Junior Achievement Young Enterprise Europe.

    Şi Ascendia a fost premiată în mai multe rânduri, iar câteva exemple sunt cel din 2014 – Mobile Awards România – locul 3 la categoria Proiecte speciale cu aplicaţia educaţională EduTeca: Fănică şi secretul legumelor; iar în 2013 – Best Content for Kids – European Award, susţinut de Comisia Europeană; firma a urcat pe locul 1 pe România cu aplicaţia educaţională EduTeca: Fănică şi secretul legumelor.

    Dintre realizările recente menţionează atragerea în acţionariatul companiei a fondului de investiţii Certinvest, care pentru o participaţie de 10% a oferit companiei circa 1,2 milioane de lei (aproximativ 275.000 euro), bani ce au fost folosiţi pentru investiţii în propriile produse software. În iulie anul trecut, Ascendia S.A. s-a listat la Bursa de Valori Bucureşti, pas urmat de creşterea capitalizării bursiere (valoarea companiei, care acum atinge cifra de circa 14,4 milioane de lei – aproximativ 3,5 milioane de euro). Lista realizărilor continuă şi cu atragerea unei finanţări nerambursabile de 1,7 milioane de lei (aproximativ 260.000 de euro) din partea UEFISCDI pentru dezvoltarea unui nou produs educaţional ce va genera o nouă linie de afaceri pentru Ascendia. În acelaşi timp, compania şi-a crescut numărul de clienţi de tip corporate, cărora le oferă o soluţie completă de eLearning, respectiv un LMS (Learning Management System) şi servicii de dezvoltare a unor module de training online personalizate pe nevoile clienţilor. Tot anul trecut, au lucrat la dezvoltarea şi lansarea pe piaţă a unui produs software educaţional pentru copii cu vârstele între 3 şi 12 ani.

    Legat de obiective, spune că ”pe scurt, investim pentru a putea creşte sustenabil“. Pentru fiecare din următorii trei ani, Ascendia are programată lansarea unui produs nou, care să devină o linie importantă de afaceri pentru companie. În 2017 urmează să lanseze un catalog de cursuri eLearning off-the-shelf, pentru companii. În 2018 vor lansa un produs software dedicat îmbunătăţirii vorbirii pentru copiii cu probleme logopedice, iar în 2019 au programat un nou produs pe care deocamdată nu vrea să îl devoaleze. În planurile lor de dezvoltare intră şi extinderea pe pieţele externe: ”Dorim să creştem în afara ţării. Dacobots.com este vârful nostru de lance şi în 2017 dorim să extindem parteneriatul cu Samsung, dezvoltând produsul şi pentru pieţele Europei de Est, urmărind ca apoi să lansăm variante şi în alte părţi ale lumii. Apropo de Dacobots.com, merită precizat că foarte curând va avea o componentă de AI (artificial intelligence), urmând că Ascendia să pună bazele unui parteneriat cu o companie importantă pe acest segment.“ În ceea ce priveşte resursele pentru creştere, Cosmin Mălureanu spune că vor continua să folosească varii surse de finanţare nerambursabilă (fonduri naţionale sau europne), profiturile companiei şi, la nevoie, vor apela la credite sau la instrumente disponibile pe piaţă de capital.

    Pe termen lung, Cosmin Mălureanu nu îşi imaginează alt parcurs decât unul axat pe antreprenoriat: ”Peste 10 ani mă văd conducând o afacere. Sau mai multe. Nu cred că aş putea să fac altceva. Îmi plac provocările şi în antreprenoriat ai parte de ele la fiecare pas“.

  • Mihai Chirica, primarul Iaşului: Pun pariu pe hamsterul lui Liviu Dragnea că nu sunt omul SIE

    Întrebat, miercuri, de corespondentul MEDIAFAX, despre declaraţia liderulului PSD, Liviu Dragnea, care a susţinut că deţine în mod categoric informaţia că primarul Iaşului, Mihai Chirica, este omul SIE, edilul a răspuns: ”Eu pun pariu pe hamsterul lui (Liviu Dragnea – n.r.) că nu e adevărat. Asta este declaraţia mea”.

    ”Atunci când cu iresponsabilitate spui <categoric da>, pronunţând o asemenea minciună, înseamnă că nu mai poţi fi luat în serios niciodată, niciunde, de nimeni. Cred că nu realizează gravitatea lucrurilor despre care vorbeşte. Vorbeşte despre un primar ales al unui municipiu, al doilea municipiu al României, în contradicţie cu posibilitatea de a fi un slujitor al statului dintr-un serviciu de siguranţă al statului. Ce, mi-ar fi ruşine să spun? Bineînţeles că nu. Dar asta nu se poate. Şi de aceea nu-l mai pot lua în serios cu nicio declaraţie a dumnealui pe această temă”, a afirmat Chirica.

    Acesta a adăugat că pentru orice cetăţean al României ar fi o onoare să facă parte din SIE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pariu pe ţara natală

    “Cu trei ani înainte de a mă întoarce în România participasem la deschiderea unui centru de chirurgie cardiovasculară în Franţa, un real succes. A fost o provocare, dar şi o datorie morală pentru mine să realizez acest lucru în ţara mea“, spune doctorul despre decizia de a se întoarce în România. Victor Costache este un medic specializat pe chirurgie toracică şi chirurgie cardio-vasculară minim invazivă, directorul medical al Spitalului European Polisano din Sibiu, şeful Secţiei de Chirurgie Cardiovasculară şi Toracică din cadrul aceleiaşi unităţi sanitare, fiind cunoscut în breasla sa datorită operaţiilor în premieră naţională pe care le-a realizat împreună cu echipa la Sibiu. Tot aici medicul a avut posibilitatea să organizeze centrul de chirurgie cardiovasculară după model occidental, care astăzi este ”un fel de franciză a centrelor din Grenoble, Lyon şi Annecy“.

    Victor Costache a ştiut dintotdeauna că medicina este calea pe care vrea să o urmeze, determinat fiind de activitatea desfăşurată de bunicii săi şi de faptul că şi-a petrecut copilăria în preajma lor. ”Am fost influenţat în mod pozitiv de prezenţa bunicilor mei, doi oameni extraordinari, ambii chirurgi, pe care i-am urmat încă de la vârsta de trei ani la activitatea din spital, la vizite, contravizite, consultaţii. Ţin minte că pe la cinci ani am fost chiar luat în sala de operaţii de bunicul meu, fiind prima intervenţie pe care am vizionat-o“, povesteşte Costache. Născut la Iaşi, doctorul a urmat cursurile facultăţii de medicină din oraşul natal, apoi a făcut un an de rezidenţiat în ţară, după care a decis să plece în Franţa, unde a luat-o de la început cu rezidenţiatul. S-a specializat în chirurgie cardiovasculară şi toracică şi a lucrat, de-a lungul timpului, cu nume mari din medicină, care astăzi se numără printre mentorii săi.

    Când i s-a propus să se întoarcă în România era stabilit în Franţa, fiind medic primar de chirurgie cardiovasculară în spitalul din Annecy, iar prima reacţie a fost ”de curiozitate îmbinată probabil cu nostalgie“, îşi aminteşte acesta. Spune că după prima vizită în România, în aprilie 2013, a fost impresionat de condiţiile create în Sibiu pentru desfăşurarea activităţilor în ramura sa medicală, iar două luni mai târziu a revenit pentru a începe organizarea activităţilor, care au culminat cu deschiderea centrului de chirurgie cardiovasculară de la Sibiu. Reţeta adoptată în conducerea centrului a fost una simplă, spune el: ”Nu am încercat să inventez nimic nou, practic am preluat principiile şi modul de funcţionare de succes al spitalelor din Lyon şi Grenoble şi pe acelaşi model, schemă de aparatură, personal şi protocoale operatorii s-a înfiinţat şi centrul de la Sibiu. Dacă vreţi, centrul de la Sibiu este o franciză a centrelor din Grenoble, Lyon şi Annecy“. Conform declaraţiilor sale, totalul investiţiei la nivelul întregului spital, care a fost dat spre folosinţă în 2013, este de peste 30 de milioane de euro.

    Echipa ce desfăşoară activităţille de chirurgie cardiovasculară şi toracică condusă de Victor Costache numără 30 de medici, plus asistentele medicale, kinetoterapeuţii şi infirmierele. ”Formarea şi consolidarea unei echipe este un proces care necesită o muncă constantă de zi cu zi, pentru a suda unitatea echipei şi pentru a coopta în permanenţă noi membri care să aducă plus valoare colectivului, iar cea mai importantă este comunicarea continuă şi respectul între toţi membrii echipei“, spune Costache. Pe de altă parte, consideră că duşmanul cel mai mare în cadrul unei echipe extinse este lipsa de comunicare, iar acest lucru poate fi fatal, mai ales în domeniul medical. În domeniul cardiovascular şi toracic este foarte importantă respectarea protocoalelor şi a regulilor de îngrijire a pacienţilor, deorece ”nimic nu trebuie să fie aproximativ sau executat după ureche, totul trebuie protocolizat pentru a se crea o rutină care va permite obţinerea unor rezultate superioare“, precizează doctorul.

    Din 2013, de când funcţionează secţiile de chirurgie cardiacă, vasculară şi toracică, au fost realizate toate intervenţiile chirurgicale din aceste specialităţi, iar unele dintre cele mai grele urgenţe au fost făcute în premieră în România, ţine acesta să precizeze; de asemenea, se declară plăcut surprins de creşterea anuală de aproximativ 30% a numărului de pacienţi care li se adresează. Printre planurile pe termen scurt se numără deschiderea unei săli de operaţii noi – ”hibridă“ – după cum o denumeşte, mai exact o sală dedicată intervenţiilor minim invazive şi în care se regăsesc atât aparatura prezentă în mod normal într-o sală de operaţie, cât şi un sistem imagistic performant de tip angiograf.

    Anul acesta este unul important pentru comunitatea de medici specialişti în chirurgie cardiacă şi vasculară din România deoarece în iulie va avea loc la Sibiu Simpozionul East meets West 2017 – Congresul European al Societăţii Mondiale de Chirurgie Vasculară. Această societate are un congres internaţional – Veith Symposium – ce are loc anual în luna noiembrie la New York, dar şi un congres european, care se realizează vara; în 2017 acesta va avea loc la Sibiu, an care a coincis cu alegerea lui Victor Costache în funcţia de secretar general al organizaţiei. ”Ne-am dorit foarte mult ca pe durata acestui mandat la Societatea Mondială de Chirurgie Vasculară să aduc acest congres important în România pentru ca toţi colegii mei să aibă acces la ultimele tehnici din medicină cardiovasculară fără să se mai deplaseze în străinătate“, precizează medicul. Participanţii la congres vor avea posibilitatea să interacţioneze cu somităţi din medicina cardiovasculară mondială şi, în premieră pentru ţara noastră, vor fi realizate trei cursuri practice pentru care se vor elabora certificate de traumă vasculară, de chirurgie vasculară pediatrică, precum şi de chirurgie cardiacă minim invazivă.

  • A făcut cel mai mare pariu tehnologic şi i-a reuşit. Anul acesta a vândut compania pentru 15 milioane de dolari

    În urmă cu aproximativ un an, compania a lansat o colecţie de 12 smartwatch-uri. „Când Vector Watch s-a născut, am pornit de la ideea că viaţa noastră este extrem de fragmentată, că ar trebui să fie mai puţin dependentă de telefon şi de notificările acestuia: vezi pe ceas cine te sună şi cine îţi scrie şi de ce este asta important, aşa că poţi să decizi să ignori persoana respectivă; altfel, dacă iei telefonul ca să vezi SMS-ul, poate începi să răspunzi, poate mai intri şi în alte aplicaţii şi aşa pierzi 10 minute. 10 minute, de mai multe ori pe zi, înseamnă mult timp pierdut“, descria antreprenorul, într-un interviu acordat anterior, ideea care a stat la baza conceptului Vector Watch.

    Andrei Pitiş ezită să facă estimări exacte despre numărul de unităţi pe care şi-a propus să le vândă anual, dar crede că vor ajunge în top 5 al producătorilor de smartwatch-uri, cu câteva zeci de mii de ceasuri vândute într-un an la nivel global, concurând cu jucători precum Apple, Samsung sau Motorola.

    Anul trecut, compania Vector Watch a obţinut o nouă finanţare – a treia, în valoare de 5 milioane de dolari, care va fi utilizată pentru extinderea biroului din SUA şi dezvoltarea produsului, potrivit ZF. Aceasta este cea de-a treia investiţie a grupului Gecad în Vector, anterior start‑up‑ul a mai primit o finanţare de de 2 milioane de dolari şi o alta de 0,5 milioane de euro. 

    Anul acesta reprezentanţii Vector Watch au anunţat pe site-ul companiei că au vândut compania către Fitbit, liderul de piaţă pe segmentul de fitness wearables. Iniţial nu au dezvăluit valoarea tranzacţiei, dar apoi în februarie 2017 a fost dezvăluit că Vector Watch a fost cumpărată pentru 15 milioane de dolari

    Andrei Pitiş a fost director al companiei de IT Ixia în anii ‘90, iar apoi a devenit antreprenor. Una dintre ultimele sale investiţii înainte de Vector Watch a fost aplicaţia de administrare online a comenzilor de taxi Clever Taxi.

    Puteţi citi mai multe despre Vector Watch aici

  • A făcut cel mai mare pariu tehnologic şi i-a reuşit. Anul acesta a vândut compania pentru 15 milioane de dolari

    În urmă cu aproximativ un an, compania a lansat o colecţie de 12 smartwatch-uri. „Când Vector Watch s-a născut, am pornit de la ideea că viaţa noastră este extrem de fragmentată, că ar trebui să fie mai puţin dependentă de telefon şi de notificările acestuia: vezi pe ceas cine te sună şi cine îţi scrie şi de ce este asta important, aşa că poţi să decizi să ignori persoana respectivă; altfel, dacă iei telefonul ca să vezi SMS-ul, poate începi să răspunzi, poate mai intri şi în alte aplicaţii şi aşa pierzi 10 minute. 10 minute, de mai multe ori pe zi, înseamnă mult timp pierdut“, descria antreprenorul, într-un interviu acordat anterior, ideea care a stat la baza conceptului Vector Watch.

    Andrei Pitiş ezită să facă estimări exacte despre numărul de unităţi pe care şi-a propus să le vândă anual, dar crede că vor ajunge în top 5 al producătorilor de smartwatch-uri, cu câteva zeci de mii de ceasuri vândute într-un an la nivel global, concurând cu jucători precum Apple, Samsung sau Motorola.

    Anul trecut, compania Vector Watch a obţinut o nouă finanţare – a treia, în valoare de 5 milioane de dolari, care va fi utilizată pentru extinderea biroului din SUA şi dezvoltarea produsului, potrivit ZF. Aceasta este cea de-a treia investiţie a grupului Gecad în Vector, anterior start‑up‑ul a mai primit o finanţare de de 2 milioane de dolari şi o alta de 0,5 milioane de euro. 

    Anul acesta reprezentanţii Vector Watch au anunţat pe site-ul companiei că au vândut compania către Fitbit, liderul de piaţă pe segmentul de fitness wearables. Iniţial nu au dezvăluit valoarea tranzacţiei, dar apoi în februarie 2017 a fost dezvăluit că Vector Watch a fost cumpărată pentru 15 milioane de dolari

    Andrei Pitiş a fost director al companiei de IT Ixia în anii ‘90, iar apoi a devenit antreprenor. Una dintre ultimele sale investiţii înainte de Vector Watch a fost aplicaţia de administrare online a comenzilor de taxi Clever Taxi.

    Puteţi citi mai multe despre Vector Watch aici

  • Pariul pe gaming

    Deşi perifericele, după cum le spune şi numele, se află la periferia nevoilor unui utilizator obişnuit, există un segment de oameni care investesc şi caută calitatea cea mai bună în astfel de produse. Unul dintre factorii de creştere ai companiei producătoare de componente pentru PC-uri cu origini elveţiene Logitech România îl reprezintă segmentul de gaming care cunoaşte o ascensiune atât la nivel global, cât şi local. Din 2013 până în prezent piaţa perifericelor de gaming din Europa s-a mărit de cinci ori, potrivit lui Alexandru Mazilu. Piaţa locală de echipamente periferice pentru gaming incluzând zona de mouse-uri, tastaturi, camere web şi căşti, este estimată de el la peste 8 milioane de euro, pe când piaţa totală de periferice ajunge la 20 de milioane de euro în ţara noastră.

    Segmentul de gaming este cel care susţine în prezent piaţa de desktopuri, dar şi pe cea de componente şi periferice pentru calculator, datorită noilor jocuri video care împing grafica într-o zonă realistă şi necesită o putere de procesare mai mare. Computerele şi jocurile video vin însoţite de o serie de „accesorii“ – de la mouse-uri, tastaturi şi căşti, dar şi scaune speciale.

    Un alt element al gamingului care contribuie pozitiv la dezvoltarea domeniului este sportul electronic ce a câştigat tot mai multă popularitate în ultimii ani. Rădăcinile sporturilor electronice se regăsesc în Coreea de Sud, al cărei guvern îşi recunoaşte jucătorii profesionişti de jocuri video ca fiind e-atleţi sau atleţi virtuali încă din anul 2000, iar din 2013 şi Statele Unite încadrează jucătorii profesionişti la categoria atleţilor.Potrivit unui raport din aprilie 2016 al PwC, estimarea veniturilor generate de sporturile electronice în 2016 este de 463 de milioane de dolari, în creştere cu 43% faţă de 2015. Cea mai importantă piaţă a sporturilor electronice este SUA, cu o cotă de 38%. Producătorii de accesorii au înţeles acest lucru şi creează produse din ce în ce mai performante şi cu tot felul de caracteristici pentru a atrage consumatorii. „Mouse-ul este extrem de important pentru gaming. Gamerul înţelege că lucrurile nu costă puţin dacă vrei performanţă. Îţi iei adidaşii lui Messi şi speri să joci ca el. Nu o să joci ca Messi, dar măcar ai adidaşii lui şi speri că dacă te antrenezi o să fii mai bun. Cam aşa e şi în gaming”, explică Alexandru Mazilu, care adaugă că sportul electronic a ajutat să crească vânzările de echipamente de PC, „însă este greu de spus concret cu cât”. Asta atât din cauza faptului că este greu de corelat performanţa unei echipe cu creşterea vânzărilor de periferice, dar şi din cauza faptului că în România sportul electronic nu este dezvoltat. „Piaţa de eSports din România se caută. Acum este foarte haotică. Am avut o experienţă frumoasă cu Dreamhack (eveniment internaţional de sport electronic – n.red), au fost evenimente de eSports spectaculoase pentru România, dar acum am rămas doar cu Comicon (convenţia iubitorilor de benzi desenate – n.red.)” este de părere Mazilu.

    El mai spune că este nevoie de o consolidare a acestei pieţe deoarece ţara este mare, are potenţial şi poate fi un punct principal în regiune în această privinţă. „Am vorbit cu mai mulţi vendori despre cum am putea ajuta eSports şi cum am putea investi împreună pentru a se concretiza ceva palpabil. Acum ai 100 de echipe, 10 mai mari, care nu ştiu să comunice, n-au resurse, nu ştiu să se vândă. În condiţiile în care echipele de afară au staff, au PR”. În acest sens, Logitech a decis să sponsorizeze o echipă locală, dar şi una din Bulgaria.

    Pentru un gamer, mouse-ul este la fel de important ca arma pentru un soldat. „Mouse-ul este esenţial, mai ales în jocuri first person shooter (FPS). Acolo jucătorii profesionişti, cu zeci de mii de ore la activ, simt diferenţa între 3.000 şi 4.000 de dpi (puncte pe inchi), între una şi două milisecunde”, spune Mazilu, care exemplifică faptul că mouse‑urile wireless au devenit la fel de performante ca şi cele cu fir, deşi nu toţi sunt convinşi, gamerii uitându-se cu reticenţă la astfel de produse.  „Mouse-ul cu fir, chiar şi cu suport de ţinut firele, se poate agăţa şi dacă o face atunci când eşti pe cale să dai «headshot-ul» vieţii tale cu care câştigai meciul, atunci e ultrafrustrant. Ducem o luptă să convingem jucătorii“, explică Mazilu, care mai spune că tehnologia wireless a ajuns într-un punct în care „firul nu mai este relevant”.

    Revenind la referinţa din deschiderea articolului, Mazilu spune că în dezvoltarea unor astfel de produse este „multă muncă în spate şi ingineri cu salarii mari”. Dezvoltarea produsului variază în funcţie de platforma pe care este construit. Dacă începi de la zero, atunci realizarea poate dura câţiva ani, în schimb dacă se aduc îmbunătăţiri unei versiuni anterioare, atunci un produs poate apărea pe piaţă în câteva luni. „O medie de dezvoltare ar fi între şase luni, si un an. Acum este şi foarte mult software în spatele produsului. Au început să fie la fel de important şi hardware-ul, şi software-ul”, adaugă şeful Logitech România.

  • Industria agroalimentară, ultimul pariu rămas

    În magazinele din lanţul de retail Kaufland, „mai mult de 50% din produse sunt româneşti, şi aceasta este o opţiune strategică pentru noi”, a declarat Ionuţ Parfente, şeful departamentului de achiziţii Legume şi Fructe al Kaufland, în deschiderea conferinţei, moderată de către directorul editorial al Mediafax, Dorin Oancea, şi de către directorul general al Agrointeligenţa, Vlad Macovei.

    „Produsele de panificaţie sunt în proporţie de 100% româneşti, mierea 60%, cu lactatele am crescut continuu ponderea şi suntem la peste 50%, iar cu preparatele din carne tindem spre 100%. Doar la legume şi fructe sunt unele probleme, din cauza condiţiilor climaterice”, a spus Ionuţ Parfente. El a arătat că în prezent sunt 87 de unităţi certificate din punctul de vedere al calităţii pentru ca produsele lor să fie distribuite de Kaufland. Certificarea se acordă, anual, în urma unor verificări la nivelul producătorilor, iar costul pe care-l presupune este de 600 de euro, a mai spus reprezentantul Kaufland.

    Totuşi, deşi România are suficient teren agricol pentru a asigura hrana unei populaţii de patru ori mai mare decât are acum ţara. a ajuns la cote nemaiîntâlnite ale importurilor de produse agroalimentare. Până şi ţăranii se aprovizionează din hipermarketuri, a declarat Marius Bîcu, directorul general al companiei De La Ferma, în cadrul conferinţei Fermierii României.

    „Ţăranii au gospodării, grădini şi cresc câteva animale, ceea ce înseamnă că ei pot face mâncare. Şi totuşi, unii înlocuiesc alimentele de producţie proprie cu cea din hipermarket, care de cele mai multe ori e din import. Gogoaşa cu gem e înlocuită de croasantul cu ciocolată şi asta nu e deloc în regulă”, a spus Marius Bîcu. El a menţionat că acest comportament se explică prin faptul că în sate comerţul local este prea slab dezvoltat. „Omul merge în sat, găseşte un magazin cam slab dotat, cu puţine produse şi cu singurul avantaj că mărfurile se vând pe datorie. Şi atunci ia calea hipermarketului de la oraş, unde fiecare membru din familie găseşte câte ceva de cumpărat”, a mai spus întreprinzătorul. El consideră că pentru a recuceri piaţa românească de produse agroalimentare este nevoie ca producătorii români să practice un marketing mai agresiv şi formule mai atractive în ambalarea mărfurilor.

    Nini Săpunaru, preşedintele Asociaţiei Agrointeligenţa, a fost de părere că industria agroalimentară e singurul pariu pe care-l mai poate câştiga România, în condiţiile în care cel cu marea industrie este pierdut. „În industria agroalimentară, 60% din jucători sunt români şi aceştia realizează profit. Ca dovadă, retailul alimentar românesc a plătit impozit pe profit mai mult decât retailul alimentar cu capital străin. Eu cred că industria agroalimentară este singurul pariu pe care-l mai poate câştiga România. În marea industrie, pariul e pierdut, nu mai avem proprietate românească”, a spus Nini Săpunaru.

    Ca promotor al Legii care prevede ca 51% din produsele vândute în hipermarketuri să fie de provenienţă românească, Nini Săpunaru a precizat că sunt timpi foarte mari între momentul livrării de către furnizor şi momentul plăţii acestuia, ceea ce este incorect. „Dacă iei la scuturat un hipermarket, acesta nu are destui bani să-şi plătească datoriile la zi către furnizori. Este incredibil cum reuşesc aceşti distribuitori să ruleze fonduri marfă de sute de mii de lei fără să plătească nimic”, a mai spus Săpunaru.

    Potrivit acestuia, legea cooperativelor agricole, care scuteşte de impozit pe profit cooperativele formate de cinci fondatori, poate fi folosită ca oportunitate de investiţii de către firmele interesate să activeze în sectorul agroalimentar.

    În altă ordine de idei, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a anunţat în cadrul evenimentului că de la 1 martie a început campania de depunere a cererilor pentru subvenţiile de suprafaţă. „Au fost deja transmise către direcţiile judeţene de agricultură programările fermierilor, iar fermierii primesc în aceste zile invitaţiile de depunere a cererilor”, a precizat oficialul. El a mai anunţat că depunerea cererilor se va face până la data de 15 mai. După această dată, până la 31 mai, se mai pot face doar eventuale modificări la cererea depusă, iar după 31 mai se aplică penalităţi de 1% pe ziua de întârziere.

    „Anul acesta vom fi în grafic, astfel încât la 15-16 octombrie să începem plata avansului la subvenţia pe anul 2017”, a mai spus Adrian Pintea. Referitor la campania aferentă anului 2016, „au fost autorizate la plată sume care totalizează 1,11 miliarde de euro”, iar alocarea totală multianuală pentru perioada 2014-2020 este de 3,4 miliarde de euro. De asemenea, „prin Hotărârea de Guvern nr. 54/2017, au fost autorizate la plată 119,42 milioane de euro, 680.000 de fermieri fiind eligibili, ceea ce în medie înseamnă 17,72 euro per hectar”, a menţionat directorul general al APIA.

    Tot în cadrul evenimentului organizat de Mediafax, Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Pro Agro, a spus: „România este exportator net de subvenţii agricole, ceea ce înseamnă că finanţăm locurile de muncă şi valoarea adăugată din alte ţări”. În opinia sa, birocraţia în România este excesivă: „Din cauza birocraţiei autoimpuse – cerem, de exemplu, adeverinţă acolo unde nu se cere, suntem unici în Europa din acest punct de vedere. Din cauza dezorganizării am ajuns aici. În România s-au făcut politici agrare, nu politici agricole”, a spus Emil Dumitru. El a anunţat că Pro Agro va propune o lege privind cotizaţia profesională agricolă, menită să stimuleze asocierea agricultorilor.

  • Cum au pierdut 2 milioane de euro doi antreprenori străini după ce s-au asociat cu un român

    „E limba gastronomiei, nu-i aşa?”, spune zâmbind Jean-Philippe Guilbert-Lassagne, unul dintre acţionarii Le Consul, explicând de ce denumirea preparatelor din meniu este mai întâi în limba franceză. Farmecul limbii franceze, spaţiul interbelic în care ne aflăm – o casă de lux compartimentată în mai multe saloane cu tavane înalte, pregătirea chef-ului Mihai Irimia în Franţa – sunt câteva dintre caracteristicile restaurantului Le Consul, poziţionat pe nişa înaltei gastronomii franceze, „haute cuisine”. Deschis în urmă cu mai puţin de jumătate de an, restaurantul este rezultatul unei investiţii de aproximativ 300.000 de euro, realizată de cei doi asociaţi – francezul Jean-Philippe Guilbert-Lassagne şi belgianul Patrick Andre Hofman. Adrian Oprea Hagiu este managerul general, iar Mihai Irimia este chef-ul responsabil de preparatele din meniu. Ce i-a adus împreună?

    Francezul Jean-Philippe Guilbert-Lassagne povesteşte că a venit în România în urmă cu peste 12 ani, după experienţe în restaurantele şi ciocolateriile belgiene. Anterior, a fost coproprietar al restaurantului Le Comptoir din Belgia: „Am văzut că este o ţară frumoasă şi am hotărât să rămân”, descrie el hotărârea de a alege România, pe care nu o regretă nici acum. Şi-a urmat instinctele şi, în asociere cu Andre Hofman şi românul Tudor Constantinescu, care acumulase şi el experienţă în domeniul HoReCa în Belgia, au lansat în anul 2006 lanţul de restaurante premium Chocolat. Acesta s-a dovedit un pariu reuşit: afacerea ajunsese la două restaurante (în Piaţa Dorobanţi şi în apropiere de Ateneu), câte un stand în centrele comerciale Băneasa şi Promenada, precum şi colaborări cu lanţul de supermarketuri Mega Image. Per total, un business cu afaceri anuale cuprinse între 4 şi 5 milioane de euro, din care Guilbert-Lassagne şi Hofman deţineau 50%.

    „S-a dovedit a fi o experienţă foarte proastă la final, dar am învăţat”, povesteşte zâmbind amar Guilbert. Operaţiunile zilnice ale afacerii erau conduse de Tudor Constantinescu, astfel că nu mică le-a fost mirarea partenerilor francezi când au înţeles că ajunseseră să fie acţionari într-o firmă care nu mai avea niciun activ: toate activele Chocolat fuseseră mutate într-o altă firmă, fără ca ei să îşi primească drepturile din acestea ori, cel puţin, să aibă un cuvânt de spus în ceea ce priveşte această decizie. Tudor Constantinescu a mutat activele firmei omiţând să îşi anunţe asociaţii, potrivit acestora. Guilbert-Lassagne rememorează evenimentele care au dus la pierderea a peste 2 milioane de euro: la data de 12 noiembrie 2015, DIICOT începea o anchetă referitoare la apartenenţa lui Constantinescu la un grup infracţional specializat în săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani. Potrivit DIICOT, aceştia foloseau un program informatic ce permitea dubla contabilitate pentru diminuarea bazei de impozitare. Acest program de contabilitate constă în existenţa a două registre de evidenţă contabilă de acelaşi tip, referitoare la bunuri şi valori: unul reflectă realitatea economică şi financiară a contribuabilului, la care accesul este restricţionat, şi unul falsificat, în care sunt înregistrate date şi operaţiuni ce relevă venituri inferioare celor reale pentru produsele livrate şi banii încasaţi.

    După câteva luni de la ştirea referitoare la anchetă, în mai 2016, Constantinescu a mutat activele firmei. Nici în prezent, cei doi asociaţi nu au ieşit din businessul Chocolat, însă acesta există strict în acte; restaurantele şi celelalte active aparţin noii firme. „Oficial, sunt şi astăzi acţionar al societăţii. Tudor Constantinescu a furat, a furat totul”, spune fără ezitări Guilbert-Lassagne. După ce au rămas fără businessul dezvoltat pe parcursul unui deceniu, au rămas fără drept de decizie asupra acestuia, dar fără ca această situaţie să fie reglementată în niciun fel sau discutată anterior într-un consiliu al acţionarilor. „După aceea, singurul lucru pe care îl aveam de făcut era fie să aştept rezultatele investigaţiei şi procesele, să pierd totul sau să facem o nouă afacere”, descrie Guilbert-Lassagne alternativele sale în contextul în care investigaţia referitoare la fostul asociat se află în derulare. Au ales a doua variantă.

    Împreună cu asociatul său, André Hofman, antreprenor belgian în domeniul imobiliar care a acumulat experienţă şi în HoReCa, a hotărât să înceapă un nou business, iar o parte din foştii lor angajaţi de la Chocolat au hotărât să li se alăture. Printre ei, Adrian-Oprea Hagiu, actualul manager general al Le Consul, cu experienţă de peste 30 de ani în mediul HoReCa; el a avut ca punct de plecare Casa Capşa, la care se adaugă experienţa acumulată pe nave de croazieră, precum şi şcoli culinare şi restaurante din SUA. La Chocolat, a fost manager şi a făcut echipă cu Mihai Irimia, chef executiv în cadrul afacerii. Irimia are peste 15 ani de experienţă şi a lucrat în Franţa şi Belgia în restaurante cu stele Michelin; s-a numărat şi printre iniţiatorii proiectului Dinner on the Sky. „Am renunţat la implicarea în Chocolat fiindcă aşa am simţit, nu era normal ceea ce se întâmplase”, descrie şi Hagiu decizia de a renunţa la activitatea de la Chocolat. „I-a tras pe linie moartă pe Jean Philippe şi pe Patrick printr-o acţiune care legală nu poate fi, în condiţiile în care şi pentru a face un leasing ai nevoie de semnăturile ambilor acţionari”, descrie şi Hagiu nedreptatea observată.

    „Pasărea Phoenix” în cazul lor a început să se contureze în iulie 2016 şi este un restaurant premium, axat pe înalta gastronomie franceză. Guillbert-Lassagne spune că eleganţa impusă de spaţiu, casa din perioada interbelică aflată lângă Piaţa Victoriei, precum şi colaborarea cu cheful Mihai Irimia, au fost principalele motive pentru care au ales această poziţionare. Investiţia de 300.000 de euro a fost direcţionată spre utilarea bucătăriei şi cumpărarea mobilei; lustrele, de pildă, sunt unice, până şi farfuriile sunt operele unor artişti. Ei previzionează un timp de recuperare a investiţiei de circa cinci ani, în condiţiile în care valoarea bonului mediu în cadrul restaurantului se situează între 150 şi 200 de lei.