BusinessMagazin

Tag: parcuri

  • V-aţi plictisit de Valea Prahovei? Iată câteva alternative pentru vacanţa de iarnă

    Parcul Natural Apuseni şi Parcul Naţional Piatra Craiului sunt considerate adevărate „mine de aur” pentru dezvoltarea ecoturismului în România şi se anticipează că numărul vizitatorilor va creşte, potrivit reprezentanţilor proiectului “Imbunatatirea sustenabilitatii financiare a sistemului de arii naturale protejate din Muntii Carpati”, finantat de Fondul Global de Mediu (GEF) şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) România şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, în parteneriat cu WWF, Parcul Natural Vânători Neamţ atrage turiştii prin numărul mare de mănăstiri şi pensiuni, unde posibilităţile de recreere sunt diverse: centrul de vizitare al parcului unde pot fi admiraţi zimbrii reintroduşi în libertate, plimbări cu sania, echitaţie, spa, vizite la grădina zoologică „Dragoş Vodă” unde cele 10 de hectare găzduiesc cerbi carpatini, urşi, mistreţi, lupi, numeroase specii de păsări. 

    Cea mai frumoasă pârtie de schi din Apuseni (GALERIE FOTO)

    În Parcul Natural Munţii Maramureşului, vizitatorii beneficiază de pachete turistice complexe care includ, printre multe altele, şi  plimbări cu mocăniţa, una dintre atracţiile Văii Vaserului.Un studiu realizat în Croaţia de Institutul Turismului a constatat, de exemplu, că există o sumă suplimentară de până la 24 – 32% din preţ pe care vizitatorii sunt dispuşi să o plătească pentru hoteluri amplasate în zone de pădure şi că peisajul este un factor decisiv în alegerea hotelului.

    Cea mai ieftină pârtie de schi din România.

    Tarifele sunt de trei ori mai mici faţă de Valea Prahovei – GALERIE FOTO

    Valorificate la potenţialul lor maxim, aceste zone pot susţine bugetul statului, potrivit reprezentanţilor proiectului   „Îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a sistemului de arii naturale protejate din Munţii Carpaţi”. Potrivit studiului, parcurile naţionale şi naturale din Munţii Carpaţi pot aduce în timp mulţi bani în plus la bugetul ţării. Beneficiul cumulativ al acestora este de 9 miliarde de euro pentru următorii 25 de ani, luând în calcul gestionarea durabilă a ecosistemelor.

    42 de milioane de euro s-ar putea strânge în plus la bugetul statului dacă turismul în doar cinci parcuri naţionale şi naturale din Munţii Carpaţi ar fi promovat şi stimulat de autorităţi. Aceste zone de o frumuseţe rară nu duc lipsă de turişti în niciun anotimp, însă numărul lor ar putea creşte dacă ariile protejate ar avea parte de o infrastructură şi de servicii mai bune. 

    Analiza face pentru prima dată o evaluare comparativă a două sisteme de management al ariilor naturale protejate din Munţii Carpaţi şi demonstrează care este impactul economic al ariilor protejate asupra unor sectoare ale economiei – turism, ape minerale, resurse de apă, agricultură, silvicultură şi vânătoare – pe o perioadă de 25 de ani.


     

  • Administrarea defectuoasa a parcurilor naturale va costa economia României 2,6 miliarde de euro

    Soluţiile pentru un scenariu optimist se bazeaza pe Sustainable Ecosystem Management (SEM), adica gestionarea chibzuita a resurselor din ecosistemele ariilor protejate.

    In cazul turismului, trecerea de la Business as Usual (BAU) – condiţiile în care nu se schimbă nimic din modul de lucru actual, caracterizat de subfinanţarea ariilor protejate si declinul calitatii experientei oferite de vizitarea parcurilor de catre turisti, s-ar produce prin investitii in centre de vizitare, infrastructura sau managementul fluxului de turisti.

    Studiul intocmit pe cinci parcuri pilot arata ca valoarea activitatilor de recreere si turism aferente acestora, luand in considerare si efectul multiplicativ al turismului asupra economiei in ansamblu, a fost in 2010 de 365 de milioane de euro (0,3% din PIB). Turistii si vizitatorii celor cinci parcuri s-au aratat dispusi sa plateasca anual cu 42 de milioane de euro in plus fata de cat platesc acum, daca vor avea parte de o infrastructura si de servicii mai bune. Mai mult, veniturilor obtinute de localnici din ecoturism raman in proportie de 80-90% in zonele rurale in care au fost obtinute, asa cum indica datele Asociatiei de Ecoturism din Romania.

    Daca este administrat intr-o maniera sustenabila, turismul din cele cinci parcuri pilot poate genera inca 2,626 miliarde euro in urmatorii 25 de ani, studiul indicand ca aceste servicii au cel mai mare potential de a crea beneficiu cumulativ dintre toate cele analizate (agricultura, silvicultura, ape minerale, diminuarea dezastrelor etc.)

     

  • Lukoil ar putea construi parcuri fotovoltaice pe terenurile rafinăriei din Ploieşti

    Compania a finalizat în acest an ecologizarea mai multor bataluri, operaţiune în care a investit 38,5 milioane dolari. Pe terenurile ecologizate, în suprafaţă de aproximativ opt hectare, compania se gândeşte să instaleze panouri fotovoltaice de până în 12 MW, a afirmat Constantin Dumitru, directorul din companie care s-a ocupat de ecologizări. “Avem mai multe opţiuni cu aceste terenuri, printre care se numără şi construcţia de parcuri fotovoltaice”, a spus Dumitru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parcurile solare i-ar putea aduce lui Zoltan Teszari 5 mil. euro pe an. Grosul veniturilor vine din certificatele verzi

    Parcurile fotovoltaice deţinute de operatorul telecom RCS&RDS i-ar putea aduce operatorului telecom venituri de circa 5 mil. euro în fiecare an, potrivit calculelor ZF, cea mai mare parte din această sumă provenind din vânzarea certificatelor verzi primite pentru producţia de energie regenerabilă.
     
     
    Chiar dacă numărul certi­ficatelor a fost redus recent prin ordonanţă de guvern, investiţiile în energia verde au rămas profitabile, iar RCS&RDS şi-ar putea recupera costurile pre­luării parcurilor solare din portofoliu în circa cinci ani.
     
     
    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • EnergoBit sistează dezvoltarea de proiecte fotovoltaice, după modificarea legislaţiei

     “Percepţia noastră este că prin noua legislaţie se doreşte stoparea unor astfel de investiţii. Noi nu ne putem opune. Sunt riscuri prea mari”, a afirmat Gadola.

    El a mai spus că EnergoBit intenţiona să dezvolte mai multe parcuri fotovoltaice, puse acum “pe hold, dar fără mari speranţe”, şi că va căuta alte oportunităţi în România.

    Guvernul acordă producătorilor de energie regenerabilă un ajutor sub forma certificatelor verzi. În luna iunie Executivul a aprobat o ordonanţă de urgenţă care prevede, printre altele, amânarea, în perioada 1 iulie 2013-1 ianuarie 2018, a unui număr de certificate verzi, în funcţie de tehnologia folosită la producerea electricităţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conferinţa “Cities of Tomorrow” – Păun, Colliers: Parcurile de afaceri de la marginea oraşelor nu mai au sens, trebuie proiecte mixte

     “Parcurile de afaceri de la marginea oraşelor nu mai sens. Tânăra generaţie nu vrea doar muncă. S-ar putea evita astfel perioadele de trafic aglomerat de la finalul zilei de lucru dacă în zonele acestea ar apărea proiecte mixte, cu cinema, cu zonă de retail. Aşadar, autorităţile trebuie să ţină cont de aceste tendinţe când fac PUZ-urile”, a spus Păun la conferinţa “Cities of Tomorrow”: dezvoltarea urbană, încotro? organizată marţi de Camera de Comerţ Româno-Germană şi MEDIAFAX.

    Ea a adăugat că dezvoltatorii imobiliari trebuie să lucreze cu autorităţile, cu consultanţii şi cu cererea potenţială pentru a găsi soluţii care să fie valabile nu doar în prezent, ci şi peste 20 de ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Controale la GRĂTARELE din Bucureşti. Două amenzi de câte 1.000 de lei. Unde continuă acţiunile Gărzii de Mediu

     Controalele, care vor continua până pe 6 mai, vizează respectarea Legii picnicului nr. 54/ 2012, care interzice organizarea activităţilor de picnic în alte zone decât cele special amenajate sau indicate.

    În Capitală, o echipă de comisari ai GNM a fost în control în nouă zone: Râul Colentina, parcurile Plumbuita, Cosmos, Tineretului, Drumul Taberei, Crângaşi, IOR, Sebastian şi Lacul Văcăreşti, a declarat joi, pentru MEDIAFAX, comisarul Aurelian Pârvu, care a făcut parte din această echipă.

    Dintre zonele controlate, doar în parcurile Tineretului şi Crângaşi sunt zone de picnic, care erau ocupate în proporţie de 20-30 la sută. În afara acestor zone, în celelalte parcuri nu au fost găsiţi oameni ieşiţi la picnic, a precizat Pârvu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vă plictisiti? Cumpăraţi-vă o trotinetă cu care puteţi face trickuri uluitoare! – VIDEO

  • Vreti sa scapati de buruieni? Apelati cu incredere la capre

    Tot mai des in ultimul timp, caprele sunt puse la treaba, de
    care se achita cu multa pofta. Unul dintre angajatori este
    rezervatia Palos Verdes Nature Reserve din Statele Unite ale
    Americii, care a apelat la capre pentru a curata o zona unde
    doreste sa refaca flora si fauna naturala distruse intr-un incendiu
    dupa care locul a fost invadat de buruieni. Odata pascute
    buruienile, semintele celorlalte plante pot incolti nestingherite,
    repopuland portiunea afectata.

    Din ce in ce mai multe organizatii implicate in administrarea de
    zone protejate apeleaza la capre, altadata tinute departe de
    asemenea locuri din cauza renumelui de animale care mananca tot ce
    le intra in raza vizuala. In ziua de azi insa, tocmai aceasta
    caracteristica a lor le face sa fie cautate, considerandu-se ca pot
    fi folosite cu succes daca sunt supravegheate atent, ceea ce a dus
    la aparitia unor intreprinzatori specializati in inchirierea de
    capre pentru cei interesati.

    Pe langa avantajul costurilor scazute, caprele reprezinta o
    solutie buna si din punct de vedere ecologic, dat fiind ca nu
    polueaza mediul, asa cum o fac echipamentele de tuns iarba, de
    pilda. In plus, caprele nu sunt deranjate sa lucreze in locuri ce
    ar putea ridica probleme pentru siguranta unui om, cum ar fi
    rapele, fiind astfel preferate si de companii de constructii care
    au nevoie de curatarea unui teren de toata vegetatia inainte sa se
    apuce de lucrare. Animalele pot fi folosite si la tuns peluza,
    solutie la care au apelat inclusiv firme ca Yahoo! sau Google. Un
    avantaj in astfel de cazuri tine si de imaginea buna in ochii
    publicului, de companie preocupata de soarta mediului
    inconjurator.

  • Investitii imobiliare de 1 mld. euro, abandonate in Bucuresti. Partea buna: mai mult spatiu verde

    Aproape in fiecare parc al Capitalei, investitorii anuntasera
    cate un proiect imobiliar. In Parcul Operei, deocamdata criza
    economica i-a oprit pe investitori sa construiasca pe 1,5 hectare
    un hotel cu trei etaje, o sala de sport si terenuri de tenis. In
    Parcul IOR, investitorii ar fi trebuit sa betoneze suprafata
    retrocedata cu mai multe blocuri de locuinte si un mall. Un cartier
    de blocuri ar fi trebuit sa se ridice si in Parcul Tei-Toboc, unde
    intreaga suprafata a fost retrocedata fostilor proprietari.

    Proiecte imobiliare au fost anuntate si pentru
    Parcul Circului. Aici, investitorii vor sa ridice un turn de 19
    etaje, cu destinatia de birouri. Din Parcul Tineretului a fost
    retrocedata o suprafata de 6,8 hectare, intentia investitorilor
    fiind de a construi un cartier rezidential.

    Mai mult pe
    www.gandul.info    .