BusinessMagazin

Tag: Parchet

  • Dosarul Lukoil, trimis în instanţă de către procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti

    Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti au trimis în judecată dosarul în care compania Lukoil şi reprezentanţi ai acesteia sunt suspectaţi de spălare de bani şi folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Printre inculpaţi se numără SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti, Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, dar şi mai mulţi cetăţeni ruşi, români şi moldoveni cu funcţii de conducere în cadrul rafinăriei din Ploieşti.

    Potrivit unui comunicat dat publicităţii, luni, de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, procurorii acestei structuri au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a opt inculpaţi, între care două persoane juridice şi şase persoane fizice în dosarul Lukoil. Astfel, conform sursei citate, anchetatorii l-au trimis în judecată pe Andrey Iurevici Bogdanov, cetăţean rus, director general şi membru în Consiliul de Administraţie al S.C.Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, acesta fiind acuzat de infracţiunile de folosire cu rea-credinţă a capitalului societăţii şi spălare de bani.

    De asemenea, în acelaşi dosar au fost trimise în judecată două companii din grupul rusesc, respectiv SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti, pentru spălare de bani şi Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda pentru complicitate la folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi complicitate la spălare de bani.

    Totodată, în acelaşi dosar procurorii au dispus trimiterea în judecată a altor cinci persoane, cetăţeni români, ruşi şi moldoveni cu funcţii de conducere în cadrul Petrotel Lukoil PLoieşti.

    Printre inculpaţi se numără Andrei Raţă, cetăţean moldovean, membru în Consiliul de Administraţie al S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, acuzat de folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi spălare de bani, Dan Dănulescu, director general adjunct în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, suspect de complicitate la folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi complicitate la spălare de bani, Dorel Duţu, contabil şef în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, suspectat de complicitate la folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi complicitate la spălare de bani, Alexey Voinstev şi Olga Kuzina, ambii cetăţeni ruşi care deţin funcţii de director general adjunct în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, pentru complicitate la folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii, Olga Kuzina fiind, de asemenea, suspectată de complicitate la spălare de bani.

    Potrivit procurorilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, în perioada 2011-2014, inculpaţii din acest dosar “în calitate de administratori şi directori generali ai S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, cu ştiinţă au folosit cu rea-credinţă bunurile şi creditul de care se bucură societatea într-un scop contrar intereselor acesteia, pentru a favoriza alte societăţi comerciale în care aveau interes direct sau indirect, prin încheierea în numele şi pe seama S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti a unor contracte de achiziţie de materie primă (ţiţei), precum şi prin încheierea unor contracte de livrare de produse finite în condiţii de preţ dezavantajoase societăţii comerciale, având ca rezultat generarea de pierderi determinate de practicarea unor preţuri de livrare situate sub costurile de producţie”.

    Anchetatorii susţin, de asemenea, că în aceeaşi perioadă inculpaţii “cu ştiinţă” au folosit cu rea-credinţă creditul de care se bucura societatea pe care o administrau, într-un scop contrar intereselor acesteia, pentru a favoriza Lukoil Europe Holdings BV Olanda, membră a grupului Lukoil, în care aveau un interes direct sau indirect.

    Concret, şefii din cadrul rafinăriei ploieştene sunt acuzaţi că au dispus, autorizat şi încuviinţat efectuarea de plăţi cu titlul de restituire de împrumut în virtutea unor contracte de creditare în cadrul cărora S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti avea calitatea de împrumutat-debitor, “sume achitate pentru stingerea unui debit fictiv, sume împrumutate cărora, cu ştiinţă şi în detrimentul societăţii, le-au schimbat destinaţia prin stingerea unui împrumut în curs, favorabil ca şi condiţii de creditare cu un împrumut defavorabil ca şi condiţii de creditare destinat investiţiilor şi care nu s-au regăsit în investiţiile societăţii precum şi sume restituite cu titlu de rambursare împrumut şi provenite dintr-un aport de capital simulat”.

    Şefii din cadrul rafinăriei din Ploieşti ce aparţine grupului Lukoil sunt, de asemenea, acuzaţi că în aceeaşi perioadă “cu intenţie au dispus şi ordonat transferuri de sume de bani cunoscând că acestea provin din săvârşirea infracţiunii de utilizare cu rea-credinţă a creditului societăţii, fapte care întrunescelementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani”.

    Prejudiciul cauzat prin săvârşirea de către inculpaţi a infracţiunilor reţinute în sarcina lor este in cuantum de 7.597.094.338,10 lei echivalent a 1.766.766.125,10 euro.

    Pentru recuperarea prejudiciului procurorii au pus sechestru pe un număr de 176.840.629 acţiuni la o valoare de 2,5 lei/acţiune, în valoare totală de 442.101.572,5 lei, pe primele de emisiune deţinute de Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, acţionar majoritar în cadrul SC Petrotel Lukoil SA Ploiesti, în valoare totală de 1.880.931.388 lei, pe conturile deţinute de Petrotel Lukoil SA Ploieşti la ABN AMRO BANK Olanda devenită, ulterior RBS BANK Olanda, precum şi pe sumele ce se vor vira ulterior, până la concurenţa sumei 2.007.103.675,74 euro, echivalent dolar SUA.

    Au fost, de asemenea, puse sub sechestru asigurător în acest dosar conturile deţinute de terţul acţionar majoritar al inc. SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti, Europe Holdings Bvatrium Olanda la CITY BANK LONDRA, până la concurenţa sumei de 2.007.103.675,74 euro, echivalent dolar SUA.

    Dosarul va fi judecat la Tribunalul Prahova.

    În 2 octombrie 2014, procurorii au făcut percheziţii la sediile mai multor companii aparţinând Lukoil, inclusiv la rafinăria din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

    Parchetul Curţii de Apel Ploieşti anunţa că au fost făcute 23 de percheziţii la sediile Petrotel-Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti.

    În 3 octombrie 2014, la o zi de la percheziţii, Lukoil a oprit producţia rafinăriei din Ploieşti.

    De asemenea, Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a decis punerea sub sechestru asigurător a produselor rafinăriei Petrotel-Lukoil aflate în depozitele şi conductele Oil Terminal, până la concurenţa sumei de 1,039 miliarde lei. Informaţia a fost transmisă luni de Oil Terminal Bursei de Valori Bucureşti.

    În acest context, Lukoil a anunţat că rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială, ca urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală, motiv care a şi provocat apariţia afirmaţiilor premierului.

    În 7 octombrie 2014, Lukoil a anunţat că sechestrul pe conturile bancare şi stocurile comerciale de produse ale Petrotel-Lukoil, dispuse ca măsuri asiguratorii zilele trecute, au fost ridicate, precizând că rafinăria va începe pornirea normală a instalaţiilor tehnologice.

    De asemenea, directorul general al SC Petrotel-Lukoil SA Ploieşti, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

    La mijlocul lunii iulie a acestui an, compania LukOil a contestat în justiţie, marţi, măsurile asiguratorii dispuse de autorităţile române, reiterând că acuzaţiile de spălare de bani şi evaziune fiscală formulate de procurorii din România sunt “absolut nefondate”.

    Ulterior, LukOil a cerut intervenţia Comisiei Europene în ancheta din România care vizează compania, argumentând că este vorba despre măsuri impuse de “o instanţă judiciară relativ mică” dar care au un “impact european”.

    Thomas Muller, vicepreşedintele LukOil, atrăgea atenţia asupra punerii sub sechestru a unor active în valoare de 2,2 miliarde de euro, inclusiv conturi bancare din Marea Britanie şi Olanda, el admiţând că “nu există o linie directă între Comisia Europeană şi o instanţă judiciară din România”, dar subliniind că acuzaţiile procurorilor români sunt “nejustificate”.

    Preşedintele Lukoil, Vagit Alekperov, i-a trimis o scrisoare lui Maroş Şefcovic, vicepreşedinte al Comisiei Europene responsabil de Energie, cerând “o investigaţie mai transparentă, dat fiind că activităţile constante ale rafinăriei (vizate de ancheta din România – n.red.) au impact asupra alimentării cu petrol în întreaga Uniune Europeană”.

    Comisia Europeană a confirmat primirea scrisorii din partea Lukoil, precizând că analizează situaţia.

  • Întâmplare fără precedent petrecută în sânul Bisericii Ortodoxe Române. Ce au făcut aceşti enoriaşi de la o biserică din Focşani

    BOR este în mijlocul unui scandal fără precedent. „Nu pot face comentarii pe marginea unor astfel de reclamaţii. Am comunicat la momentul respectiv tot ce a fost de comunicat. Vom vedea ce se va întâmpla. Noi avem consilier juridic care se va ocupa de acestă problemă”, a fost prima reacţie oficială.

    Întâmplare fără precedent petrecută în sânul Bisericii Ortodoxe Române. Ce au făcut aceşti enoriaşi de la o biserică din Focşani

  • Percheziţii DNA Constanţa la Parchetul Judecătoriei Măcin. Vizaţi, prim-procurorul şi o grefieră

    Potrivit unui comunicat de presă al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurori din cadrul DNA, Secţia de combatere a corupţiei, fac cercetări într-o cauză penală care vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, asimilate celor de corupţie şi a unor infracţiuni de fals, comise în perioada 2007 – 2015.

    În cursul zilei de 26 martie 2015, ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, sunt făcute percheziţii domiciliare în patru locaţii din oraşul Măcin, judeţul Tulcea, din care una este sediul unei instituţii publice, restul fiind domiciliile unor persoane fizice.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că percheziţiile au loc la sediul Parchetului Judecătoriei Măcin, din judeţul Tulcea, iar printre cei vizaţi în această anchetă ar fi prim-procurorul Constantin Balaban, care are şi calitatea de purtător de cuvânt al instituţiei, precum şi o grefieră.

    În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii şi din partea Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.

  • Dosarul Nana: Sechestrul asigurator, menţinut în cazul Ioanei Băsescu, de Tribunalul Călăraşi

    Sechestrul a fost instituit de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) în 16 februarie, atât pe terenul Ioanei Băsescu, cât şi pe cele ale unor inculpaţi din acest dosar.

    Potrivit unor surse din PICCJ, anchetatorii au pus sub sechestru mai multe bunuri mobile şi imobile, dar şi un teren de 735 de hectare, în cazul căruia procurorii au suspiciuni că a fost retrocedat în mod ilegal. Din cele peste 700 de hectare puse sub sechestru de PICCJ face parte şi terenul Ioanei Băsescu.

    Fiica fostului şef al statului a contestat măsura procurorilor în instanţă.

    “Respinge contestaţia formulată de petenta Băsescu Ioana împotriva ordonanţei emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 16 februarie 2015”, a decis Tribunalul Călăraşi.

    Decizia de joi a instanţei este definitivă.

    În 4 iulie 2014, procurorii Parchetului ICCJ anunţau că au început urmărirea penală în dosarul Nana faţă de şapte membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, ei fiind acuzaţi de 135 de fapte privind terenuri retrocedate ilegal mai multor persoane.

    Potrivit Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul privind retrocedarea unor terenuri în comuna Nana, judeţul Călăraşi, în 24 iunie a fost extinsă urmărirea penală faţă de Tudoriţa Niculae, Florian Decu, Marius Gelu Neagu, Marian Dobre, Georgică Stolea şi Constantin Manea, membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana.

    Din probatoriul administrat până la acel moment al urmăririi penale a rezultat faptul că, în perioada 2005-2010, membrii Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, “nu au îndeplinit acte sau au îndeplinit acte în mod defectuos în legătură cu reconstituirea/constituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri revendicate de mai multe persoane, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de avantaje/foloase necuvenite, fapte care au cauzat prejudicierea domeniului privat al statului cu valoarea terenurilor retrocedate contrar dispoziţiilor legale”.

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie anunţa, în 16 aprilie 2014, că a fost începută urmărirea penală în cazul Nana, pentru conflict de interese, abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în urma sesizării transmise de Corpul de control al primului ministru. Faptele au legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate şi arendarea unor terenuri din comuna Nana, judeţul Călăraşi.

    La începutul lunii iunie 2014, Parchetul arăta că opt membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, între care şi primarul Gheorghe Dobre, sunt urmăriţi penal pentru conflict de interese şi abuz în serviciu.

    Primarul comunei Nana, Gheorghe Dobre, este acuzat, alături de Georgică Stolea, de conflict de interese şi abuz în serviciu, iar Tudoriţă Niculae, secretarul comunei Nana, Florian Deci, Marius Gelu Neagu şi Marian Dobre, sunt urmăriţi penal pentru conflict de interese, abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. De asemenea, în aceeaşi cauză mai sunt urmăriţi penal Simona Alina Preda, pentru fals material în înscrisuri oficiale, şi Constantin Manea, pentru abuz în serviciu, preciza atunci PICCJ.

    “Din probatoriul administrat în cauză, până la acest moment al urmăririi penale, a rezultat faptul că suspecţii, în perioada 2005-2010, în calitate de membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, au participat la analizarea, verificarea, soluţionarea şi înaintarea în vederea validării cererilor depuse de către ei înşişi, rude ori afini ai lor, având ca obiect constituirea ori reconstituirea dreptului de proprietate a unor suprafeţe de teren agricol”, arătau procurorii.

    Potrivit sursei citate, în aceeaşi perioadă, în mod ilegal au fost emise titluri de proprietate pe numele unor persoane care nu erau îndreptăţite să le primească. Astfel, a fost prejudiciat domeniul privat al statului cu valoarea terenurilor retrocedate cu încălcarea dispoziţiilor legale.

    “La baza emiterii titlurilor de proprietate au stat înscrisuri falsificate (printre care şi certificate de stare civilă), prin contrafacerea conţinutului şi folosirea de formulare tipizate elaborate în afara cadrului legal”, au precizat procurorii.

  • IICCMER cere urmărirea penală a torţionarilor Refic Fizula, Neculai Tilici şi Teodor Sârbu

    Reprezentanţii IICCMER au anunţat, miercuri, că au solicitat procurorilor bucureşteni începerea urmăririi penale în cazul lui Refic Fizula, fost ofiţer politic al unui penitenciar din Făgăraş, care ar fi responsabil de aplicarea unui regim de detenţie ce a dus la decesul a cel puţin 22 de deţinuţi politici, precum şi al lui Neculai Tilici, fost comandant de penitenciar, pe care îl acuză de aplicarea unui regim de detenţie care a dus la decesul a cel puţin nouă deţinuţi politici.

    De asemenea, IICCMER a solicitat Parchetului Militar Cluj începerea urmăririi penale pentru Teodor Sârbu, fost subofiţer de Securitate, pe care îl acuză că a participat la mai multe arestări de persoane, fiind implicat şi în anumite misiuni care au dus la executarea prin împuşcare a unor arestaţi.

    Preşedintele executiv al Institutului de Investigarea a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Radu Preda, a declarat că este prima dată când instituţia pe care o conduce prezintă un pachet de trei nume, însă doar doi dintre cei trei torţionari se regăsesc în lista iniţială de 35 de persoane, prezentată de IICCMER.

  • Dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990, redeschis de Parchetul instanţei supreme

    Parchetul instanţei supreme arată, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX, că procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a dispus, joi, infirmarea a trei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale din anul 2009, care au legătură cu Mineriada din 1990, precum şi redeschiderea urmăririi penale în acest caz.

    “În cauza ce formează obiectul dosarului penal nr. 47/P/2014, privind circumstanţele în care, în cadrul evenimentelor produse în municipiul Bucureşti, în perioada 13-15 iunie 1990, s-a produs decesul sau rănirea prin împuşcare a mai multor persoane, prin referatul din data de 22 ianuarie 2015, procurorii din cadrul Secţiei parchetelor militare au propus infirmarea parţială a rezoluţiei nr. 175/P/2008 din 17 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică, şi redeschiderea urmăririi penale în această cauză, precum şi infirmarea rezoluţiilor nr. 7335/3341/II/2/2009 din 25 august 2009 şi 7301/3419/II/2/2009 din 03 septembrie 2009 ale procurorului şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică”, a precizat sursa citată.

    Redeschiderea urmăririi penale urmează să fie supusă, conform legii, confirmării unui judecător de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    În 17 septembrie 2014, România a fost obligată să continue investigaţiile în dosarul Mineriadei, în urma unei decizii a Curţii  Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Această instanţă sublinia, la acel moment, obligaţia statului român de a face dreptate victimelor crimelor împotriva umanităţii, indiferent de timpul scurs de la săvârşirea acestora.

    Marea Cameră a CEDO a constat că România a încălcat articolele 2, 3 şi 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, după ce reclamanţii Anca Mocanu, Marin Stoica şi Asociaţia 21 Decembrie 1989 s-au plâns de ineficienţa cercetărilor interne cu privire la evenimentele din 13-15 iunie 1990.

  • Suspecţii din cadrul atentatului de la Charlie Ebdo, fraţii Kouachi, sunt au luat mai mulţi ostatici într-o clădire situată la nord de Paris

    UPDATE 15:30 – Nou atac la Paris: Schimb de focuri şi luare de ostatici într-un magazin

    Un schimb de focuri a izbucnit vineri la Vincennes, o zonă situată la periferia estică a Parisului, într-o băcănie cu alimente cuşer, unde ar avea loc şi o luare de ostatici. Cel puţin cinci persoane ar fi ţinute ostatice, potrivit unei surse din poliţie. Cel puţin două persoane au fost ucise în schimbul de focuri, a declarat o sursă apropiată dosarului.

    UPDATE 14:40 – Forţele de ordine încearcă să stabilească un dialog cu cei doi jihadişti

    “Prioritatea este stabilirea unui dialog”, a declarat presei Pierre-Henry Brandet. Ministerul de Interne a afirmat de asemenea că negociatorii au “încercat să stabilească un contact” cu cei doi bărbaţi, aflaţi într-o tipografie din localitatea Dammartin-en-Goële.

    UPDATE 14:15 – Şcoli evacuate în zona unde au fost încercuiţi fraţii Kouachi

    Mai multe instituţii şcolare erau în curs de evacuare vineri după-amiază în zona situată la nord-est de Paris unde au fost încercuiţi cei doi jihadişti francezi acuzaţi de atentatul de la redacţia Charlie Hebdo, au anunţat autorităţile locale.

    Operaţiunea vizează 200 de elevi de la o grădiniţă şi o şcoală primară din Dammartin-en-Goële, precum şi efectivele unui colegiu şi ale unui liceu din oraşul vecin Mitry-Mory.

    UPDATE 13:05 – Un angajat în vârstă de 27 de ani, posibilul ostatic al fraţilor Kouachi

    Familia şi prietenii nu reuşeau să îl contacteze, vineri, pe un angajat în vârstă de 27 de ani care lucrează în zona în care are loc operaţiunea de neutralizare a suspecţilor în atentatul comis miercuri la Charlie Hebdo, relatează Le Figaro, în ediţia electronică.

    Potrivit Le Figaro, tânărul nu a putut fi contactat nici prin telefon, nici prin e-mail. El ar fi trebuit să fie la întreprinderea Creation Tendance Decouverte în momentul în care a început luarea de ostatici.

    Această persoană merge în fiecare dimineaţă pe jos la serviciu, deoarece locuieşte la o distanţă de 500 de metri. El este originar din oraş.

    UPDATE 12:50 – Mărturia unui comerciant: “Am dat mâna” cu unul dintre fraţii Kouachi la locul luării de ostatici

    Un comerciant – care avea întâlnire vineri dimineaţa la firma din Dammartin-en-Goële unde este în curs o luare de ostatici  – a declarat că s-a întâlnit cu unul dintre fraţii Kouachi, presupuşii autori ai răpirii, că au dat mâna şi s-au salutat, relatează postul France Info pe site.

    “M-am întâlnit cu unul dintre terorişti, i-am strâns mâna şi l-am salutat”, a declarat “Didier” pentru post.

    France Info precizează că l-a putut contacta în exclusivitate pe “Didier”, comerciantul care susţină că s-a întâlnit vineri dimineaţa cu unul dintre fraţii Kouachi la Dammartin-en-Goële. Teroristul l-a avertizat că în zonă “se află poliţia” şi l-a îndemnat să “plece, (pentru că) nu ucidem civili”.

    “Când am ajuns, clientul meu a ieşit împreună cu o persoană înarmată, care s-a prezentat ca fiind de la poliţie, clientul meu mi-a cerut să plec, aşa că am plecat”, a declarat Didier.

    “Persoana care s-a prezentat ca fiind de la poliţie mi-a spus: «Plecaţi, oricum nu ucidem civili», un lucru care m-a uluit şi am decis, astfel, să sun la poliţie. Presupun că era unul dintre terorişti”, afirmă comerciantul în continuare.

    “Nu i-am recunoscut în mod oficial, era îmbrăcat ca poliţiştii, în ţinută de intervenţie neagră, vestă antiglonţ şi (avea) puşcă. Ar fi putut să fie un poliţist, dacă nu mi-ar fi spus că «nu omorâm civili»”, a subliniat bărbatul.

    “Erau puternic înarmaţi, ca poliţiştii care intervin cu puşti de tip Kalaşnikov”, insistă el, precizând că “eu mă aflam în faţa porţii întreprinderii, i-am strâns mâna lui Michel şi unuia dintre terorişti. Mi-a spus «sunt (din) poliţie. Plecaţi, nu ucidem civili». După ce-am plecat, iar Michel a închis uşa în urma mea. Am plecat, după aceea”, a mai povestit Didier.

    “Nu ştiam daccă era vorba despre o luare de ostatici ori o spargere. Ştiam că ceva nu era normal. Nu am auzit focuri de armă”, a mai declarat comerciantul.

    “Cred că mă voi duce să-mi văd colegii şi să joc la loto, pentru că am avut mult noroc în această (vineri) dimineaţa”, a mai declarat Didier pentru France Info.

    UPDATE 12:05 – Cei doi fraţi au declarat că ”vor să moară martiri”.

    Fraţii Cherif şi Said Kouachi ar fi declarat, într-o conversaţie telefonică cu poliţiştii de la tipografia unde teroriştii au luat ostatici, că vor să moară ”martiri”, informează Le Figaro.

    UPDATE 11:46 – Fraţii Kouachi au luat ostatică o singură persoană, confirmă o sursă din cadrul poliţiei

    O sursă din cadrul poliţiei franceze a confirmat, vineri, pentru AFP că o singură persoană este luată ostatică de fraţii Cherif şi Said Kouachi într-o mică firmă dintr-o localitate situată la nord-est de Paris.

     

    Ora 11:36:

    Parchetul a dezminţit vineri bilanţul de doi morţi anunţat anterior de Le Parisien, în urma schimbului de focuri care a avut loc în localitatea Dammartin-en-Goële, situată la nord de Paris, în timpul urmăririi fraţilor Kouachi, relatează cotidianul L’Express, în ediţia electronică.

    Totodată, potrivit Le Figaro, ce doi suspecţi în atentatul comis miercuri la Charlie Hebdo, Cherif şi Said Kouachi, au luat ostatică o persoană în compania Création Tendance Découverte situată în zona industrială a Dammartin-en-Goële la nord de Paris, în urma unui schimb de focuri. Anterior, France 2 anunţa zece ostatici.

    Potrivit informaţiilor deţinute de Le Figaro, forţele de elită ale poliţiei şi jandarmeriei franceze negociază cu autorii luării de ostatici. Surse din cadrul poliţiei, jandarmeriei şi Raid au afirmat că, deocamdată, compania nu a fost luată cu asalt.

    Ora 11:05

    Două persoane au murit şi alte 20 au fost rănite în urma schimbului de focuri care a avut loc vineri dimineaţă la Dammartin-en-Goële (Seine-et-Marne), relatează Le Parisien, în ediţia electronică.

    Urmărirea fraţilor Cherif şi Said Kouachi s-a intensificat vineri dimineaţă în sudul departamentelor Aisne şi Oise. În urma schimbului de focuri care a avut loc la Dammartin-en-Goële (Seine-et-Marne), două persoane au murit şi alte 20 au fost rănite. Cei doi suspecţi s-ar fi baricadat într-o tipografie, unde deţin ostatice mai multe persoane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Procurorii cer date despre zborul elicopterului SMURD înaintea prăbuşirii şi ridicarea unor obiecte

    Procurorii de la Secţia Parchetelor Militare din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), care au preluat ancheta în cazul elicopterului prăbuşit în lacul Siutghiol, în 15 decembrie, au făcut, în perioada 16-19 decembrie, mai multe acte procedurale.

    Anchetatorii au fost luate măsuri “pentru obţinerea şi interpretarea datelor referitoare la evoluţia în zbor a elicopterului, înainte de momentul prăbuşirii” şi au dispus ridicarea unor obiecte şi înscrisuri care pot fi folosite ca mijloace de probă.

    De asemenea, procurorii au dispus măsuri pentru căutarea şi recuperarea din lacul Siutghiol a tuturor pieselor şi subansamblelor desprinse din epava elicopterului prăbuşit şi pentru asigurarea conservării epavei.

    Ancheta în cazul accidentului aviatic din judeţul Constanţa, în urma căruia au murit toate cele patru persoane aflate în aparatul de zbor, este făcută de Secţia Parchetelor Militare din PICCJ, care a preluat ancheta de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.

    În acest dosar, imediat după producerea accidentului a fost începută urmărirea penale pentru neluarea şi nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, iar ulterior cercetările au fost extinse şi pentru ucidere din culpă, având în vedere faptul că au decedat toate cele patru persoane aflate la bordul elicopterului SMURD – medicul Laura Vizireanu (39 de ani), asistenta Gabriela Harton (38 de ani), pilotul, comandor Petre Corneliu Cătuneanu (47 de ani) şi copilotul, căpitan comandor Ginel Claudiu Crăcănel (42 de ani). Operaţiunile de căutare şi salvare au durat aproximativ 12 ore.

    În contextul anchetei, se vehiculează informaţia că ar exista imagini din zona unde s-a prăbuşit elicopterul, filmate cu o dronă. Bogdan Dumitru, proprietarul dronei, a declarat, vineri, că a aflat de pe Facebook că un elicopter s-a prăbuşit în lacul Siutghiol şi a plecat spre staţiunea Mamaia. El a precizat că imediat ce a ajuns la locul accidentului a înălţat drona, îndreptând-o înspre o zonă a lacului unde observase o pată de ulei.

    “Am ridicat drona să văd cine e pe mal şi am trimis-o pe un punct din lac unde părea să fie ulei, dar era kerosen. Am ridicat drona la 64 de metri altitudine şi era o chestie care se agita acolo prinsă de ceva. Când am încercat să o duc mai jos, am pierdut controlul dronei. Filmarea a durat trei-patru minute, aşa îmi aduc aminte”, a explicat Bogdan Dumitru.

    El a spus că nu îşi explică de ce a pierdut controlul dronei, precizând că aceasta trebuia să se ducă în punctul de unde a plecat. “Dacă i se termină bateria, atunci când ajunge la 20 la sută aterizează. Ea se afla atunci la 174 de metri de ţărm şi avea o viteză de cinci-şase metri pe secundă”, a povestit Bogdan Dumitru.

    Bărbatul a mai spus că a căutat drona începând de luni seară, însă fără succes, iar vineri dimineaţă a primit un telefon de la o persoană care i-a spus că drona a fost găsită şi predată Poliţiei Mamaia de către un angajat al unui hotel. Bogdan Dumitru a precizat că a mers la Poliţie şi la Parchetul Militar, însă procurorul l-a anunţat că nu a primit deocamdată drona şi îl va contacta atunci când o va avea.

    Oficiali ai Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au declarat pentru MEDIAFAX că până în prezent procurorii care se ocupă de acest dosar nu au primit informaţia că drona a fost recuperată, aparatul nefiind în posesia anchetatorilor. Sursele citate au menţionat că dacă o persoană sau o autoritate recuperează aparatul, trebuie să-l predea anchetatorilor în baza unui proces-verbal.

    Accidentul aviatic a fost anunţat de un martor la numărul de urgenţă 112, în 15 decembrie, la ora 16.11, iar în jurul orei 16.30, primele echipaje ale ISU Dobrogea au început operaţiunile de căutare pe lac. Intervenţia s-a încheiat oficial în 16 decembrie, la ora 4.10, când a fost adusă la mal ultima victimă, potrivit Ministerului Afacerilor Interne.

    La momentul decolării, condiţiile meteo erau bune, vizibilitatea de peste şase kilometri, iar elicopterul SMURD efectua un zbor cu vizibilitatea solului, ceea ce înseamnă că zbura sub 3000 de metri altitudine, potrivit ROMATSA.

  • Procurorii cer date despre zborul elicopterului SMURD înaintea prăbuşirii şi ridicarea unor obiecte

    Procurorii de la Secţia Parchetelor Militare din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), care au preluat ancheta în cazul elicopterului prăbuşit în lacul Siutghiol, în 15 decembrie, au făcut, în perioada 16-19 decembrie, mai multe acte procedurale.

    Anchetatorii au fost luate măsuri “pentru obţinerea şi interpretarea datelor referitoare la evoluţia în zbor a elicopterului, înainte de momentul prăbuşirii” şi au dispus ridicarea unor obiecte şi înscrisuri care pot fi folosite ca mijloace de probă.

    De asemenea, procurorii au dispus măsuri pentru căutarea şi recuperarea din lacul Siutghiol a tuturor pieselor şi subansamblelor desprinse din epava elicopterului prăbuşit şi pentru asigurarea conservării epavei.

    Ancheta în cazul accidentului aviatic din judeţul Constanţa, în urma căruia au murit toate cele patru persoane aflate în aparatul de zbor, este făcută de Secţia Parchetelor Militare din PICCJ, care a preluat ancheta de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.

    În acest dosar, imediat după producerea accidentului a fost începută urmărirea penale pentru neluarea şi nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, iar ulterior cercetările au fost extinse şi pentru ucidere din culpă, având în vedere faptul că au decedat toate cele patru persoane aflate la bordul elicopterului SMURD – medicul Laura Vizireanu (39 de ani), asistenta Gabriela Harton (38 de ani), pilotul, comandor Petre Corneliu Cătuneanu (47 de ani) şi copilotul, căpitan comandor Ginel Claudiu Crăcănel (42 de ani). Operaţiunile de căutare şi salvare au durat aproximativ 12 ore.

    În contextul anchetei, se vehiculează informaţia că ar exista imagini din zona unde s-a prăbuşit elicopterul, filmate cu o dronă. Bogdan Dumitru, proprietarul dronei, a declarat, vineri, că a aflat de pe Facebook că un elicopter s-a prăbuşit în lacul Siutghiol şi a plecat spre staţiunea Mamaia. El a precizat că imediat ce a ajuns la locul accidentului a înălţat drona, îndreptând-o înspre o zonă a lacului unde observase o pată de ulei.

    “Am ridicat drona să văd cine e pe mal şi am trimis-o pe un punct din lac unde părea să fie ulei, dar era kerosen. Am ridicat drona la 64 de metri altitudine şi era o chestie care se agita acolo prinsă de ceva. Când am încercat să o duc mai jos, am pierdut controlul dronei. Filmarea a durat trei-patru minute, aşa îmi aduc aminte”, a explicat Bogdan Dumitru.

    El a spus că nu îşi explică de ce a pierdut controlul dronei, precizând că aceasta trebuia să se ducă în punctul de unde a plecat. “Dacă i se termină bateria, atunci când ajunge la 20 la sută aterizează. Ea se afla atunci la 174 de metri de ţărm şi avea o viteză de cinci-şase metri pe secundă”, a povestit Bogdan Dumitru.

    Bărbatul a mai spus că a căutat drona începând de luni seară, însă fără succes, iar vineri dimineaţă a primit un telefon de la o persoană care i-a spus că drona a fost găsită şi predată Poliţiei Mamaia de către un angajat al unui hotel. Bogdan Dumitru a precizat că a mers la Poliţie şi la Parchetul Militar, însă procurorul l-a anunţat că nu a primit deocamdată drona şi îl va contacta atunci când o va avea.

    Oficiali ai Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au declarat pentru MEDIAFAX că până în prezent procurorii care se ocupă de acest dosar nu au primit informaţia că drona a fost recuperată, aparatul nefiind în posesia anchetatorilor. Sursele citate au menţionat că dacă o persoană sau o autoritate recuperează aparatul, trebuie să-l predea anchetatorilor în baza unui proces-verbal.

    Accidentul aviatic a fost anunţat de un martor la numărul de urgenţă 112, în 15 decembrie, la ora 16.11, iar în jurul orei 16.30, primele echipaje ale ISU Dobrogea au început operaţiunile de căutare pe lac. Intervenţia s-a încheiat oficial în 16 decembrie, la ora 4.10, când a fost adusă la mal ultima victimă, potrivit Ministerului Afacerilor Interne.

    La momentul decolării, condiţiile meteo erau bune, vizibilitatea de peste şase kilometri, iar elicopterul SMURD efectua un zbor cu vizibilitatea solului, ceea ce înseamnă că zbura sub 3000 de metri altitudine, potrivit ROMATSA.

  • ANRP sesizează Parchetul privind retrocedarea a 980 de hectare de pădure din Măgureni-Prahova

    Sesizarea s-a făcut ca urmare a concluziilor echipei de control a ANRP, care a extins verificările în judeţul Prahova după ce anterior a constatat încălcări ale legislaţiei din materia retrocedărilor în localităţile Azuga şi Păuleşti, precizează instituţia, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure din judeţul Bacău face deja obiectul unui dosar penal instrumentat de procurorii anticorupţie.

    În acest dosar au fost arestaţi fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, Paltin Sturdza, beneficiarul celor peste 43.000 de hectare, şi deputatul PSD Ioan Adam.