Tag: pacienti

  • Impactul pandemiei în piaţa medicamentelor în primul trimestru din 2021. Românii au folosit 158 mil. cutii de medicamente în T1/2021, cu 11% mai puţine faţă de primele trei luni din anul trecut

    ♦ Au fost scăderi pe linie în piaţa medicamentelor după volum în primele trei luni din 2021 comparativ cu perioada similară din anul trecut ♦ Inclusiv segmentul medicamentelor fără reţetă (OTC) a înregistrat scăderi în volum, de 13%.

    Piaţa medicamentelor a înregistrat scăderi la apropae toate segmentele de medicamente în ceea ce priveşte volumul eliberat către pacienţii români în primul trimestru din 2021 faţă de aceeaşi perioadă din 2020. Astfel, în 2021 primul trimestru a adus o scădere de 11,4%, până la 158 mil. cutii eliberate către pacienţii români.

    Scăderea din acest an este efectul exploziei de vânzări din lunile februarie şi martie, când, de teama infectării cu noul virus, pacienţii au mers în farmacii pentru a cumpăra me­dicamente indicate drept posibile tratamente ale simptomelor de COVID-19. Astfel, printre cele mai căutate produse au fost cele de imunitate, de răceală, oamenii cumpărând produse farmaceutice în contextul crizei medicale.

    De la jumătatea lunii martie a fost stare de urgenţă în România şi, cu toate că farmaciile au rămas deschise, restricţiile de călătorie au adus un flux mai scăzut de pacienţi în unităţile farmaceutice. În plus, teama de a merge la medic din cauza posibilităţii îmbolnăvirii şi a restricţiilor pentru cazurile care nu reprezentau o urgenţă a îngreunat accesul la medici, care prescriau reţete pentru pacienţi.

    Iar cele mai căutate medicamente anul trecut, la debutul pandemiei, au fost cele eliberate fără prescripţie medicală (OTC), care au înregistrat în primul trimestru din 2021 prima scădere din ultimii ani, de minus 13% în volum. Aceste produse au avut în mod tradiţional o creştere peste media pieţei totale a medicamentelor, iar boom-ul de anul trecut a fost decontat în rezultate scăzute anul acesta. Spre comparaţie, în primul trimestru din 2020 piaţa OTC-urilor în volume creştea cu 18%.

    Până acum, piaţa OTC-urilor creştea constant, fiind influenţată de lipsa unui preţ reglementat şi de promovarea produselor.

    Grupele de medicamente unde s-au văzut cele mai puternice scăderi raportate la trimestru în ceea ce priveşte volumele au fost cele dedicate sistemului respirator (-22%) şi la medicamentele anti infecţioase (- 20%).

    În valoare, piaţa medicamentelor a avut o uşoară creştere în primul trimestru din 2021, până la aproape 5 mld. lei, plus 2% faţă de T1/ 2020. Este de remarcat în schimb prima scădere din ultimii ani pentru piaţa medicamentelor eliberate fără reţetă în primul trimestru din 2021, de aproape 5%.

    În ceea ce priveşte companiile care au pus medicamente pe piaţă în primul trimestru, companiile cu fabrici locale deţin primele poziţii în clasament, cu Zentiva şi Terapia (Sun Pharma) pe primele două locuri. În top 10 companii după volume mai apar şi Antibiotice Iaşi, Biofarm şi Gedeon Richter, iar primii zece jucători au realizat jumătate dintre medicamentele cumpărate de pacienţii români în primele trei luni din an.

  • Criza COVID. Pacienţii cu HIV din România vor să aibă acces la servicii medicale

    Medicii infecţionişti şi pacienţii cu HIV/SIDA au lansat vineri un apel către prim-ministrul României şi către instituţiile din subordinea Guvernului pentru a găsi soluţii faţă de situaţia gravă în care se află bolnavii. Din cauza pandemiei, acestora li s-a îngreunat accesul la serviciile medicale. A scăzut şi numărul de teste făcute pentru depistarea infecţiei cu HIV/SIDA şi există riscul răspândirii necontrolate a acesteia, susţin semnatarii apelului.

    Ei mai spun că toate spitalele de boli infecţioase sunt în prezent închise pacienţilor cu HIV, ceea ce îi pune în mare dificultate pe pacienţii cu HIV. De un an, persoanele seropozitive nu au mai avut acces la medicul curant şi nu au mai fost posibile internările în spitale pentru problemele grave de sănătate generate de această infecţie.

    Peste jumătate dintre pacienţii cu HIV au analizele de monitorizare neefectuate de peste un an de zile, conform datelor UNOPA. Începutul anului 2021 a fost marcat de întreruperi ale eliberării tratamentului în mai multe spitale din ţară, cauzate de lipsa alocării bugetare.

    Bugetul alocat zilele acestea de către Ministerul Sănătăţii către spitalele care tratează pacienţi cu HIV acoperă tratamentul necesar doar până la data de 1 iunie 2021. Astfel, începând cu 1 iunie, spitalele nu vor mai avea tratament pe care să îl acorde pacienţilor.

    Semnatarii apelului propun o serie de soluţii.

    „Măsurile urgente necesare a fi luate de către Guvern sunt: bugetarea corectă a Programului de Tratament HIV pentru anul 2021, astfel încât să existe tratament şi după 1 iunie, cel puţin până la sfârşitul anului. Asigurarea de paturi în spitalele de boli infecţioase Centre Regionale HIV/SIDA pentru internarea cazurilor grave care nu au COVID-19. Eliberarea tratamentului pe 3 luni şi trimiterea lui prin curierat, pentru evitarea riscurilor. Asigurarea condiţiilor pentru efectuarea analizelor de monitorizare specifice, conform ghidurilor de tratament. Prioritizarea, actualizarea şi implementarea eficace a Planul Naţional Strategic HIV/SIDA pentru a răspunde provocărilor de sănătate publică pe care HIV/SIDA le ridică în general, cu atât mai mult în context pandemic”, scrie în apelul semnat de medici şi pacienţi.

    Conform datelor furnizate de Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România, la 31 decembrie 2020 erau 16.848 persoane infectate HIV. În anul 2020 au fost diagnosticate 432 cazuri noi de infecţie HIV în România, din care 76% bărbaţi şi 24% femei. Căile de transmitere frecvente în cazul persoanelor diagnosticate în 2020 sunt sexul neprotejat şi consumul de droguri injectabile.

  • Vlad Voiculescu: Preoţii şi rudele pacienţilor COVID vor putea intra în ATI

    După o întâlnire cu reprezentanţii cultelor, Vlad Voiculescu a anunţat modificarea ordinului care reglementează felul în care reprezentanţii cultelor vor avea acces la pacienţii internaţi în spitalele COVID-19 şi, de asemenea, modul în care sunt organizate înmormântările acestor bolnavi.

    Ordinul este în lucru şi va fi semnat cel târziu vineri, urmând să conţină „toate modificările care au fost solicitate de reprezentanţii cultelor”.

    De asemenea, ordinul va conţine şi câteva reglementări suplimentare pe care Ministerul Sănătăţii le consideră necesare, fiind vorba aici despre măsuri de protecţie pentru cei care sunt implicaţi în înmormântare.

    „Toate solicitările cultelor vor fi incluse în noua formă a ordinului. Vorbim despre accesul preotului în spital la pacienţii care au nevoie. Avem în vedere lucrul acesta şi pentru aparţinători, cu respectarea unor reguli foarte stricte. Pentru cei care vor să îşi ia adio de la cei dragi vom încerca să facem în aşa fel încât, în condiţii de siguranţă, acest lucru să fie posibil”, a spus Voiculescu.

    Conform ministrului, la pacienţi va putea intra persoana desemnată la internare, în cazul în care acest lucru a fost posibil, iar dacă nu, rudele de gradul 1 şi 2, însă „s-ar putea să fie chiar mai vast”.

    În ce priveşte înmormântările pacienţilor COVID-19, ministrul a declarat că nu spune în niciun ordin că oamenii nu ar trebui să fie îmbrăcaţi: „regula dacă nu s-a respectat undeva este din pricina unei lipse de bun simţ elementar”.

    „Ceea ce reglementăm prin noul ordin este să poată fi verificat că oamenii sunt îmbrăcaţi, de către familii. Sicriul va fi sigilat”, a adăugat ministrul.

    Întrebat de ce discuţiile despre modul în care decedaţii COVID sunt înmormântaţi dezbrăcaţi au durat o lună, Vlad Voiculescu a afirmat că a avut o discuţie în urmă cu câteva zile cu un reprezentant al cultelor şi atunci a aflat despre acest aspect.

    În ce priveşte numărul permis de rude care pot participa la înmormântări, Voiculescu a precizat că sunt aceleaşi reglementări ca la adunările publice.

    Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, declara, miercuri, că regulile pentru înmormântare trebuie să devină mai permisive, pentru „ca lumea să poată să facă ritualul cum cer obiceiurile”.

     

  • Firea: MS să propună Guvernului majorarea alocaţiei de hrană pentru pacienţii din spitale

    “Azi este Ziua Internaţională a Sănătăţii. Adresez o interpelare premierului şi ministrului Sănătăţii, referitoare la alocaţia de hrană pentru pacienţi, total insuficientă. Indiferent de specializarea lor, fie că sunt medicii ATI, pneumologi, nutriţionişti, doctorii susţin că o alimentaţie de calitate este esenţială în vindecarea pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19. Una dintre concluziile unui studiu publicat de prestigioasa revistă The Lancet este că pacienţii trebuie să aibă puterea să depăşească faza acută a bolii dar în acelaşi timp să fie pregătiţi pentru posibilele sechele din perioada de refacere de după boală. În ambele faze, nutriţia este de o importanţă capitală, esenţială”, transmite Gabriela Firea.

    Ea precizează că şase mese pe zi, multe proteine, hidratare este reţeta pe care ar trebui să o urmeze bolnavii de COVID – 19.

    „Şi nu doar ei, ci toţi bolnavii. Pacienţii din spitalele din România nu pot urma însă aceste recomandări, din motive financiare. Situaţia în spitalele din România este neschimbată din 2018, an în care a fost majorată ultima oară alocaţia de hrană pentru bolnavii internaţi. Aşa cum a afirmat şi Managerul Institutului <Marius Nasta>, dr. Beatrice Mahler, acum câteva zile, un pacient bolnav de COVID – 19 are alocat pentru cele 3 mese, 10 lei/zi. O suma insuficientă pentru nevoile reale ale oricărui pacient! Este obligatoriu ca pacienţii din spitalele din România să beneficieze de o nutriţie care să îi sprijine în lupta cu boala, indiferent cum se numeşte aceasta. (…) Consider că revine Ministerului Sănătăţii obligaţia de a propune Guvernului, urgent, majorarea nivelului alocaţiei de hrană pentru toţi pacienţii internaţi în spitalele din România”, conchide Firea.

    Ziua Mondială a Sănătăţii se celebrează în fiecare an în data de 7 aprilie, pentru a marca întemeierea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în anul 1948.

  • Şeful UPU-SMURD Bihor afirmă că după ce doctoriţa Flavia Groşan a declarat că în spitale sunt omorâţi pacienţi inclusiv prin oxigenoterapie are mari dificultăţi să convingă pacienţii de necesitatea administrării oxigenului

    Şeful UPU-SMURD Bihor, dr. Hadrian Borcea, afirmă că după mediatizarea cazului doctoriţei Flavia Groşan, care a declarat că în spitale sunt omorâţi pacienţi inclusiv prin oxigenoterapie, care ar provoca edeme cerebrale, personalul de la Urgenţe are mari dificultăţi să convingă pacienţii de necesitatea administrării oxigenului, chiar dacă aceştia abia respiră.

    O dezvăluire în acest sens fusese făcută şi de preşedintele Colegiului Medicilor Bihor, dr. Carmen Pantiş, imediat după discuţiile “elegante” avute cu doctoriţa Groşan.

    “Mari probleme”

    “Au fost azi dimineaţă pacienţi Covid care aveau nevoie de oxigenoterapie cu flux mare, au avut mari probleme colegii din UPU ca să-i lămurească să accepte oxigenoterapia”, a declarat dr. Carmen Pantiş la finalul conferinţei de presă în care a anunţat că doctoriţa Flavia Groşan nu a fost sancţionată, chiar dacă a încălcat două articole din Codul Deontologic al Medicilor, privind denigrarea colegilor şi referitor la “protocoale de tratament” pe care le aplică deşi nu au fost validate ştiinţific.

    “Şi alţi colegi din ţară au început să aibă mari probleme”, a mai adăugat dr. Pantiş, legat de efectele “fenomenului Groşan”, admiţând că “răul a fost făcut” prin afirmaţiile acesteia despre caracterul dăunător al administrării oxigenului şi Heparinei la bolnavii Covid.

    “Ne-a implorat să nu-i dăm oxigen”

    Contactat de BIHOREANUL, medicul şef al UPU-SMURD din cadrul Spitalului Judeţean din Oradea, dr. Hadrian Borcea (foto), a confirmat, luni, spusele doctoriţei Pantiş, precizând că pacienţii au început să refuze oxigenoterapia încă de joia trecută, la o zi după afirmaţiile făcute de doctoriţa Flavia Groşan.

    “Doamna dr. Pantiş o fi aflat abia acum, dar asta se întâmplă de joia trecută. Vă dau un exemplu concret de azi dimineaţă. Un pacient de circa 40 de ani, care era într-o stare atât de gravă încât ulterior a ajuns la ATI, întubat, şi a fost pus şi pe circulaţie extracorporală, deşi abia putea respira, s-a dat jos de pe targă implorându-ne să nu-i dăm oxigen”.

    Întrebat cum a fost rezolvat cazul, dr. Borcea a spus că pacientul a fost lăsat să îşi dea seama singur că nu putea respira fără oxigen. “Colegele mele, văzând că refuză oxigenul, l-au lăsat în pace. Au zis “Ok, nu vreţi? Bine, staţi 5 minute liniştit”. După 5 minute, neputând respira, omul şi-a pus singur masca de oxigen”.

    Cititi mai multe pe www.ebihoreanul.ro

  • Medicul român care a vindecat 1.000 de pacienţi cu COVID: “Am mers pe medicaţia mea clasică, ieftină!” Cu ce a tratat boala

    Medicul pneumolog Flavia Groşan a vindecat de COVID un număr impresionat de pacienţi, tratând boala ca pe o pneumonie şi utilizând o medicaţie clasică şi, în acelaşi timp, ieftină.

    Dr. Flavia Groşan precizează că obiectivul ei a fost, încă de la începutul pandemiei, ca niciun pacient să nu aibă nevoie de mască de oxigen. Pentru a-şi repune pacienţii pe picioare, medicul a utilizat un antiobiotic clasic, singurul cu tropism.

    “Obiectivul meu de la începutul pandemiei a fost ca niciun pacient să nu ajungă pe mască de oxigen, nu intubat, pe mască. Şi nu a ajuns. Eu mă duc pe medicaţia mea clasică, ieftină, care include şi Claritromicina, un antibiotic ce face parte din grupa antibioticelor macrolide. Este singurul antibiotic cu tropism (proprietate de a se localiza în anumite organe) viral. Sunt doar trei antibiotice în clasa macrolidelor, eritromicina, pe care toată lumea o ştie, azitromicina şi claritromicina.

    Mie nu-mi place azitromicina, pentru că este o copie mai slabă a claritromicinei. Eu am lucrat în nişte studii clinice foarte interesante pe pneumonii şi acolo am învăţat despre tropismul viral al claritromicinei, acolo am învăţat rolul antiinflamator al claritromicinei, pe care nu îl are niciun antibiotic. Şi de 10 ani lucrez cu acest antibiotic în pneumonii virale şi atipice. 

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • La psiholog în pandemie. Unu din cinci pacienţi din clinicile privateare programare la psiholog. Consultaţiile psihologice au crescut cu până la 40% în rândul primilor trei operatori privaţi de sănătate

    ♦ Principalele probleme ale pacienţilor au fost legate de anxietate şi stres, generate în special de pandemia de COVID-19 ♦ În cazul unor operatori privaţi, procentul de consultaţii psihologice din total a ajuns chiar şi la 20% ♦ Mădălina, o pacientă: „Este important să mergi la psiholog în perioadă pandemică pentru că te ajută să te recalibrezi, să îţi găseşti pasiunile atunci când te blochezi”.

    Creşterea numărului de consultaţii psihologice acor­date în cadrul primilor trei operatori privaţi de sănătate arată nevoia din piaţă, iar nişa sănătăţii mintale ocupă din ce în ce mai mult teren în serviciile oferite de clinicile şi spitalele private. Până la 20% din totalul de consultaţii oferite în 2020 în ca­drul MedLife, de exemplu, au fost din sfera patologiilor psihologice sau psihiatrice.

    „Profilul de psihopatologie, pentru pacientul din prima jumătate de an 2020, a fost preponderent compus din probleme de anxietate şi stres. În a doua jumătate de an, începând cu septembrie – octombrie 2020, a început să includă persoane cu sechele COVID, fie ele neurologice ori psihiatrice, fie cu tulburări de stres şi anxietate cauzate de boală, de internare, de tratamentele aplicate. Au fost şi persoane care au pierdut membri ai familiei din pricina infecţiei cu noul coro­navirus. În prezent, patologia psihologică şi psihiatrică asociată COVID, pe reperele deja menţionate, surprinde cam 15 – 20% din toată clientela noastră şi este în creştere“, a spus pentru ZF Gabriel Dia­conu, medic specialist psihiatru, coordo­natorul Cen­trului de Psihiatrie şi Psihote­rapie MindCare, MedLife Group.

    Evoluţia cererii de consiliere psihologică în cadrul reţelei Regina Maria, primul operator medical privat, s-a văzut într-o creştere de 40% a consultaţiilor evoluţie înregistrată mai ales din luna mai 2020, din datele companiei. Reţeaua Regina Maria nu oferă date privind ponderea nişei de psihologie din totalul de consultaţii, însă precizează că 58% dintre consultaţiile online în 2020 au fost pentru sănătatea mintală.

    „Din datele noastre, este evidentă tendinţa românilor de a apela mai des la consiliere psihologică. Putem spune că este o evoluţie firească în contextul ultimului an, iar din punct de vedere al sănătăţii mentale este încurajator că există o deschidere mai mare pentru acest tip de servicii. În mod clar, pacienţii au resimţit puternic impactul pandemiei şi au căutat soluţii pentru a gestiona efectele acesteia asupra sănătăţii lor mentale”, potrivit reprezentanţilor reţelei Regina Maria.

    Operatorul privat subliniază şi interesul companiilor pentru zona de sănătate mentală, în special în probleme de management al stresului, calitatea somnului, parenting sau gestionarea conflictelor din familie. „Am derulat zeci de workshopuri online pentru sute de angajaţi, ca parte din programul de wellbeing Corporate Sano. Companii din banking, IT&C, telecom, retail şi asigurări au contractat anul trecut pentru angajaţii lor acest program şi credem că tendinţa se va păstra şi în următorii ani, tocmai pentru că impactul pandemiei asupra psihicului uman şi al organizaţiilor a fost unul puternic şi fără precedent în ultima jumătate de secol”, au mai transmis reprezentanţii reţelei Regina Maria.

    În cazul Medicover, chiar dacă procentul consultaţiilor psihologice a fost mai mic faţă de competitorii săi, de doar 4%, reprezentanţii companiei precizează că pacienţii au venit la consultaţii în urma problemelor generate de pandemie.

    „Creşterea procentuală faţă de anul anterior a fost una uşoară, de circa 1%. În acest moment consultaţiile psihologice au o pondere de 4,2% în totalul serviciilor oferite de Medicover.  Problemele care i-au determinat pe pacienţi să programeze o consul­taţie psihologică au fost specifice acestei perioade. Menţionez, în primul rând, existenţa unor conflicte greu de gestionat în relaţia de cuplu, starea generală de anxietate, dificultăţile de adaptare, depre­siile, diverse somatizări şi o dezorientare sau confuzie pe plan profesional”, au transmis reprezentanţii Medicover.

    O consiliere psihologică pentru adulţi în cadrul reţelei Regina Maria costă 175 lei, iar preţurile pentru alte servicii din aceeaşi sferă în cadrul operatorului medical sunt în jurul a 130 – 230 lei, din datele de pe site.

    Preţul unei consultaţii la psihologie în cadrul Medicover porneşte de la 200 de lei.

     

    Online sau offline?

    Limitarea în timpul stării de urgenţă a investigaţiilor medicale care nu reprezentau o urgenţă a dus la dezvoltarea telemedicinei, iar specialitatea de psihologie a beneficiat cel mai mult de digitalizare, mai ales pentru că pacientul nu are nevoie de un consult fizic.

    În cazul reţelei Regina Maria, că la nivelul anului 2020, ponderea consultaţiilor ofline a fost de 65%, iar restul de 35% au fost online. Dintre cele online, majoritatea (58%) au fost pentru consultaţii psihologice.

    La MedLife, la începutul pandemiei 75% din consoliere şi psihoterapie a fost online, iar din momentul în care medicii s-au vaccinat, procentul a scăzut până la 30-40%.

    În ceea ce priveşte Medicover, majoritatea consultaţiilor psihologice au fost în cabinet.

    Trecerea spre mediul online a contribuit la deschiderea operatorilor privaţi şispre alte zone, dincolo de marile oraşe.

    „O altă realitate a anului pandemic 2020 este aceea a creşterii cererilor pentru asistenţă de specialitate copiilor şi adolescenţilor. La un an de la începerea pandemiei, vedem din ce în ce mai mulţi copii cu manifestări atipice ale depresiei şi anxietăţii, probleme de comportament în contextul utilizării de tehnologie, dar şi situaţii familiale complexe, generate de pandemia de COVID (separări, divorţuri, litigii etc)”, a mai precizat Gabriel Diaconu, medic specialist psihiatru din cadrul MedLife.

     

    Ce spune o pacientă?

    Mădălina, o pacientă din Bucureşti, merge de trei luni la psiholog, iar primele rezultate au apărut deja, pacienta spunând că şi-a regăsit unele pasiuni şi este mai echilibrată.

    „Este important să mergi la psiholog în perioadă pandemică pentru că te ajută să te recalibrezi, să îţi găseşti pasiunile atunci când te blochezi. Mergi la psiholog pentru a te regăsi. De când merg la psiholog m-am eliberat de multe lucruri, m-a ajutat să conştientizez ce se întâmplă. Nu am nicio altă problemă, nu sunt depresivă sau anxioasă, doar că pentru mine veştile neaşteptate sunt un şoc. Mergând săptămânal la psiholog din decembrie, am făcut tot felul de terapii care m-au ajutat să înţeleg mai bine cine sunt eu, care sunt atuurile pe care să mă bazez şi cum să îmi regăsesc echilibrul. Mă ajută şi în relaţia de cuplu, şi în relaţiile de familie, e bine ca fiecare dintre noi să meargă, indiferent dacă ai probleme sau nu”.

  • Lupta pentru pacienţi. În piaţa privată de sănătate apar oferte de monitorizare post-COVID cu preţuri între 130 şi 2.000 lei. La stat puţine spitale au programe de recuperare şi nu există pachete dedicate

    ♦ Pachetele de monitorizare sau evaluare post-COVID sunt pentru pacienţii care au trecut prin boală şi vor să se asigure că virusul nu le-a afectat organismul ♦ Se conturează o nouă nişă în piaţa medicală privată, pe fondul lipsei de timp, resurse şi intervenţie a statului.

    Peste 740.000 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi în ultimul an, de la debutul pandemiei în România, iar nevoia de monitorizare pentru aceştia, mai ales pentru pacienţii cu forme medii şi grave, a generat un nou serviciu pentru operatorii privaţi din sănătate – monitorizarea post-COVID.

    Aceste pachete pot fi accesate de toţi pacienţii care au avut COVID, iar preţurile pornesc de la 129 de lei şi pot ajunge şi la 2.000 de lei doar pentru monitorizare, adică un set de analize care înseamnă consultaţie de medicină internă/pneumologie, elec­trocardiogramă, RX pulmonar, glicemie, anticorpi şi alte câteva investigaţii puse pe listele jucătorilor privaţi.

    ZF a analizat ofertele existente până acum în piaţă şi a adunat zece ope­ratori medicali privaţi care s-au adap­tat noilor realităţi din piaţă şi au dez­voltat astfel de servicii. Mo­mentan, ser­viciile de moni­torizare post-COVID sunt disponibile în doar câ­teva unităţi private din cadrul marilor re­ţele, de exemplu, în special în Bu­cureşti şi Cluj. Şi operatorii mai mici, cum este cazul Arcadia de exemplu, din Iaşi, au dezvoltat astfel de pachete. „Toate aceste măsuri ne-au ajutat nu doar să ne adaptăm noii realităţi economice, dar şi să optimizăm dinamica busi­nessului pentru pe­rioada următoare. Suntem pregătiţi să capturăm ven­i­turile care vor veni din zona de recu­pe­rare post pandemie“, potrivit unei declaraţii recente a lui Mihai Marcu, preşe­dintele MedLife, cel mai mare operator privat din ţară.

    Şi reţeaua Regina Maria, primul operator medical din piaţă, are servicii de monitorizare a pacientului, împărţite în mai multe pachete. Pachetul standard este oferit gratuit de operator pentru pacienţii care au trecut prin COVID şi pentru medici, însă dacă solicitările vor epuiza bugetul lunar al reţelei, preţul pentru acest pachet standard este de 300 lei. Medicii vor putea beneficia oricând în schimb gratuit de pachetul complex.

    „Sunt pacienţi care ne-au călcat pragul cu simptome ce au persistat până la câteva luni după depăşirea bolii, simptome ce pot fi prevenite sau ţinute sub control prin monitorizarea stării de sănătate“, declara recent într-un comunicat de presă Nirvana Georgescu, quality and patient safety director, reţeaua de sănătate Regina Maria.

     

    Diferenţa dintre evaluare şi recuperare

    Pachetele de monitorizare nu sunt decontate şi acestea diferă de la un operator la altul. Astfel, în urma evaluării, pacienţilor li se face un set de analize prin care medicii îşi dau seama dacă virusul a afectat starea de sănătate a pacienţilor sau a agravat nişte afecţiuni deja existente.

    Depresii, agravarea afecţiunilor preexistente, modificări cardiace şi pulmonare semnificative, scăderea toleranţei la efort, accelerarea degenerării musculoscheletale de coloana, genunchi, şolduri sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă mulţi dintre cei care au trecut prin această boală, după cum se arată pe site-ul Provita.

    Recuperarea medicală este următorul pas după evaluare, iar pacienţii plătesc pentru un set de şedinte de kinetoterapie pentru a restabili funcţiile afectate în urma infecţiei cu COVID.

     

    Ce se întâmplă la stat?

    În spitalele de stat se face evaluarea şi chiar recuperarea pacienţilor cu probleme respiratorii, inclusiv a celor care au trecut prin infecţia cu noul coronavirus. Nu există însă un pachet dedicat pacienţilor post-COVID, care să fie decontat de Casa de Asigurări de Sănătate.

    Lipsa unui astfel de program face ca pacienţii să nu ştie că pot merge şi la stat pentru recuperare şi duce implicit la o lipsă de date statistice despre afecţiunile pacienţilor după infectare.

    În plus, nu în toate spitalele există evaluarea sau recuperarea pacienţilor, din lipsa resurselor umane şi a timpului medicilor de a se ocupa şi de alte afecţiuni.

    „Avem reabilitare, dar în acest moment nu putem vorbi de reabilitare într-un pachet pentru un pacient care să vină să se interneze pentru că avem foarte mulţi pacienţi cu forme acute. Pentru recuperarea pacientului cronic recomandăm exerciţii la domiciliu, încercăm să-i manageriem la domiciliu pentru că în spital nu sunt locuri în acest moment. Este o mare presiune legată de pacientul pneumologic, peste 75% dintre internări sunt urgenţe. Pe întreg pachetul de internare de zi facem reabilitare respiratorie“, a spus Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta din Bucureşti.

    Ea a explicat că reabilitarea are scopul de a include în rutina pacientului o categorie de exerciţii adaptate pentru a-şi îmbunătăţi ulterior calitatea vieţii.

    „Nu facem cu plată aceste servicii, dar nu pot să spun că serviciile sunt decontate la valoarea lor. Nu avem încă un cod de diagnostic în sistemul de stat care să ne permită să încadrăm aceşti pacienţi pe sindrom post-COVID. Lipseşte pe partea statistică şi eu nu am cum să văd pentru ce au venit. Sper că se lucrează la acest pachet cu Casa de Asigurări de Sănătate, e necesar şi pentru a vedea statitic ce se întâmplă“, a mai spus Beatrice Mahler.

    În cadrul Spitalului Colţea din Bucureşti nu există un program de evaluare sau recuperare al pacienţilor care au avut COVID-19 din lipsa timpului, spune managerul Mircea Lupuşoru, numărul pacienţilor oncologici de care se ocupă în special spitalul fiind în continuă creştere.

    Există însă şi exemple de spitale în ţară, în afara Bucureştiului, unde se face recuperare încă dinainte de pandemie pentru pacienţii cu probleme respiratorii.

    „În cadrul Spitalului Municipal de Urgenţă Moineşti avem un compartiment de recuperare respiratorie, înfiinţat de patru ani. În acest compartiment se face şi recuperarea post-COVID. Avem la dispoziţie inclusiv o cameră hiperbară. Având medici de specialitate, sub coordonarea medicilor cardiolog, pneumolog, infecţionist şi de terapie intensivă, se face un program de recuperare respiratorie adaptat fiecărui bolnav în parte. Programul este decontat, decontarea pentru un pacient pentru 10 zile este modică, undeva la 1.300 lei. Nu este un pachet standard, este adaptat fiecărui pacient, noi nu facem medicină colectivă, ci individualizată după particularităţile fiecărui caz“, a spus Adrian Cotîrleţ, managerul Spitalului Moineşti din jueţul Bacău.

     

    Ce soluţii au pacienţii?

    ►Până la crearea unui pachet pe care să îl poată accesa spitalele de stat, pacienţii care nu au acces la un spital public care să facă o evaluare sau recuperare post-COVID sunt nevoiţi să plătească din propriul buzunar inves­ti­ga­ţiile care să le spună dacă au sau nu afecţiuni după ce au trecut prin boală.

    ►Ioana din Bucureşti spune că a plătit 150 de lei pentru test de anticorpi la clinica OK Medical. Pe un grup de recomandări de medici, o pacienţă întreabă: „A facut cineva analizele post-COVID la o clinică privată? Îmi puteţi da detalii despre cum a decurs totul?“

    ►O altă pacientă întreabă: „Aş vrea să îmi recomandaţi un pneumolog foarte bun (de preferat un doctor care a lucrat cu pacienţi covid post-externare), care poate interpreta gravitatea afecţiunii pulmonare văzând CT-urile“.

    ►Astfel, cererea pentru astfel de investigaţii există, mai ales că numărul cazurilor de COVID continuă să se menţină la un nivel ridicat. Ieri au fost confirmaţi încă 5.200 de pacienţi care nu au mai avut înainte COVID.

  • Probleme în prima zi de funcţionare a centrelor noi pentru vaccinul Pfizer. Pacienţi trimişi acasă din lipsa dozelor de vaccin

    Vaccinul nu a ajuns în toate centrele nou deschise pentru imunizarea cu dozele companiei Pfizer la ora 10, când pacienţii aveau programare, iar în trei centre nou deschise din judeţul Hunedoara pacienţii au fost trimişi acasă, deşi aveau programare validă pentru a fi imunizaţi astăzi. Şeful campaniei de vaccinare spune însă că este un caz izolat. Şeful DSP Hunedoara a precizat că vaccinul este pe drum şi pacienţii vor fi vaccinaţi cu o întârziere, la ora 13 fiind estimată începerea vaccinării.

    „Din ceea ce ştiu, toate dozele au fost distribuite către DSP şi implicit către centrele de vaccinare. Situaţiile menţionate de dumneavoastră probabil sunt punctuale”, a transmis Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vaccinare.

    În trei centre din Hunedoara – Haţeg, Petrila şi Lupeni, pacienţii, deşi aveau programare în platformă şi au primit inclusiv mesaj de confirmare a programării, au fost trimişi acasă şi îndrumaţi să aştepte să fie sunaţi.

    „Acum este pe drum (vaccinul – n.red.), la Haţeg, urmează Petrila, Petroşani, Lupeni. La ora 1 ar trebui să înceapă vaccinarea. Nu avem cum să distribuim, şoferul a plecat la 5 dimineaţa, vaccinul s-a ridicat la 7:30, vine de la Timişoara, e timpul de deplasare. El vine, trebuie repartizat, făcute procesele verbale, încărcat pe fiecare centru de vaccinare în parte. E doar astăzi, la pornirea centrelor, după aceea nu vor mai fi probleme pentru că ne aprovizionăm constant. Celelalte centre care sunt funcţionale nu au problema asta, ei deja funcţionează şi am adus completare. Problemele au fost la centrele Haţeg, Petrila, Lupeni, unde se vaccinează pentru prima dată”, a spus Sebastian Mezei, şeful DSP Hunedoara.

    Centrele din Timişoara, Braşov nu au această problemă pentru că fac 15 minute să ridice vaccinul, fiind totodată centre regionale, acolo unde este depozitat vaccinul, mai spune şeful DSP.

    „Absolut toţi pacienţi vor fi vaccinaţi astăzi, doar cu o întârziere care ţine de drum. Şoferul face în ziua de distribuţie 500 km. Pacienţii care nu pot astăzi putem să-i vaccinăm mâine, noi am adus dozele aferente tuturor programărilor, nu vor rămâne nevaccinaţi”, a mai precizat Sebastian Mezei.

    De astăzi, 130 de cabinete noi de vaccinare au devenit operaţionale pentru imunizarea cu vaccinul produs de compania Pfizer/BioNTech, aici urmând să fie vaccinate 156.000 de persoane în următoarele 20 de zile. Capacitatea de vaccinare a fiecărui cabinet este de 60 de persoane pe zi.

    Programarea pentru vaccinare în noile centre a început sâmbătă, 27 februarie, iar dozele se adresează persoanelor vulnerabile din etapa a doua de imunizare, persoanele cu boli cronice, cu vârste peste 65 de ani şi persoanele cu dizabilităţi.

    Astăzi urmează să ajungă în România o nouă tranşă de vaccin de la Pfizer, peste 214.000 de doze de vaccin urmând să ajungă în ţară, potrivit autorităţilor.

     

  • Afaceri de la zero. Cinci antreprenori, care au strâns împreună peste 100 de ani de experienţă în programare, dezvoltă Alter Medico, un asistent digital construit pentru medici şi pacienţi

    Ideea iniţială a venit din partea unui medic: „Vreţi să daţi lovitura? Faceţi o aplicaţie care să mă scutească de partea administrativ-birocratică şi eu vă garantez că toţi medicii o să fie interesaţi să o folosească“.

    Daniel Oancea şi Saşa Pastor au dezvoltat, împreună cu alţi trei antreprenori cu expe­rien­ţă în programare şi în busi­ness, Alter Medico, o plat­formă desti­nată domeniului sănătăţii care îşi propune să elibereze medicii de sarcinile administrative, să îi ajute pe pacienţi să aibă acces facil la servicii mai puţin costisitoare, ide­ea iniţială venind în urma discuţiei cu un medic.

    Cât au investit până acum din 2017 de când au pornit pe acest drum?

    „2000 de zile-om“, spune Daniel Oancea, unul dintre cei cinci fondatori ai Alter Medico, argumentând că pentru ei acesta este cel mai important indicator privind im­plicarea în dezvoltare. Iar în zona de pro­gra­ma­re, costurile pentru o zi de lucru ajung şi la câte­va sute de euro pentru specialişi, costuri care implică salarii, taxe, spaţiu şi infrastructură.

    „Pacientul este, în sistemul actual, cam în­totdeauna ultimul când vine vorba de livrarea de servicii medicale, accentul se pune pe spital, pe doctori, însă pacientul este cel care plăteşte de fapt. Noi am vrut să îi oferim pacientului mai multă putere, să îl punem în mijlocul acestui flux de evenimente, să îşi poată ges­tio­na cât mai bine modalitatea în care este expus la aceste servicii medicale“, spune Saşa Pastor, cofondator al Alter Medico.

    Cei doi, alături de Dan Stăncescu, Ciprian Ciulpan şi Cristian Otobacu au strâns peste 100 de ani de experienţă în pro­gra­mare şi IT înainte de a începe acest pro­iect cu care îşi propun să ajungă într-un an la 1.000 de medici, iar în trei ani la 9.000 de medici, menţionând că nu toţi aceşti medici vor fi din România, ci şi din Europa de Vest. Platforma Alter Medico este utilizată în prezent într-o clinică privată, iar fondatorii spun că 10.000 de pacienţi au beneficiat de sistemul creat de ei.

    „Medicul trebuie să livreze un serviciu cu valoare adău­gată foarte mare, iar un lucru care îl împiedică să facă asta este mul­titu­dinea de activităţi birocra­tice pe care le are de îndeplinit, activităţi care sunt inerente, ele nu pot fi eliminate, dar pot fi auto­ma­tizate. Plecând de la aceşti doi factori (pacient în centrul sistemului de sănătate şi medic eliberat de presiunea birocratică – n. red.) am început  să gândim plat­forma ca pe una deschisă către pa­cient şi o platformă care să îi uşu­re­ze medicului treaba“, explică Saşa Pastor.

    Cei doi antre­pre­nori expli­că faptul că rolul platformei, al acestui asistent digital este de a-l ajuta pe medic atât pe partea birocratică, în care poate în­deplini în numele medicului o parte de procesare de date şi in­formaţii cât şi în zona de servicii medicale. Tot ei spun că, în prezent, asistentul digital parcurge textul consul­ta­ţiei şi încearcă să o înţeleagă din punct de vedere semantic. În mo­mentul de faţă el poate înţelege comenzi simple.

    „Pe viitor vrem să îl facem să înţeleagă comenzi mult mai complicate, să poată reprograma pacienţi la ora şi data spuse de medic. Asistentul digital poate detecta singur faptul că medicul i-a recomandat pacientului o sumă de investigaţii şi să-i întrebe ceilalţi asistenţi digitali cine se poate ocupa de aceste investigaţii. Ceilalţi asistenţi vor răspunde, medicul putând reprograma automat pacientul prin această interacţiune“.

    Deşi Alter Medico a fost creată la început pentru medici şi pacienţi, în prezent platforma este folosită şi de alţi actori din domeniul medical cum ar fi furnizorii de astfel de servicii, iar ambiţia fondatorilor este să ducă platforma şi pe pieţele din Europa de Vest.

    „Pentru ieşirea în străinătate avem nevoie de parteneriate cu instituţii sau fonduri de investiţii. Avem conexiunile, avem ştiinţa, foşti colegi la care putem apela cu contacte şi rezultate în domeniul medical, ştim de unde putem începe acest proces, dar problema este financiară. Vom începe cu Europa de Vest pentru că acolo piaţa medicală este mult mai dezvoltată. Ne-am dori să ajungem şi în Statele Unite, dar nu cred ca vom avea forţa financiară să ajungem până acolo, ei sunt mult mai avansaţi în implementarea acestor concepte de Value Based Healthcare“, spune Daniel Oancea.

    Cei doi adaugă faptul că feedbackul medicilor reprezintă principalul punct de dezvoltare al sistemului, aceştia le sugerează antreprenorilor noi funcţionalităţi sau posibile modificări de care sistemul are nevoie. Tot ei mai spun că medicii şi pacienţii plătesc un abonament lunar care nu este fix, ci reflectă consumul fiecăruia.

    „Nu există un preţ de intrare pentru abonament, noi încercăm să păstrăm costurile sub 2% din valoarea tranzacţiei deoarece vrem să oferim un proces cu valoare adăugată mult mai mare“, spune Daniel Oancea.

    Saşa Pastor şi Daniel Oancea cred că vor putea depăşi un milion de euro la sfârşitul primului an complet de funcţionare şi sunt de părere că faptul că au renunţat la locurile de muncă anterioare, a meritat. „Cred că a meritat să renunţăm la slujbele pe care le aveam înaine, deşi rezultatele financiare sunt deocamdată departe de rezultatele de dinainte. Eu am lucrat la o multinaţională şi salariul era mai mult decât decent, dar cred că ce fac acum este mult mai interesant, mulţumirea personală este poate mai mare decât recompensa financiară pe care o aşteptăm“, arată Saşa Pastor.

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.