BusinessMagazin

Tag: Oprescu

  • Proiectul privind tariful pentru distribuţia energiei termice, retras din dezbatere de Oprescu

    “După analiza hotărârii de Consiliu iniţiată de RADET Bucureşti în urmă deciziei nr. 3506 a Autorităţii Naţionale de Reglementare a Energiei, Primarul General, Sorin Oprescu a decis retragerea din dezbaterea publică a proiectului de HCGMB privind aprobarea tarifelor de transport şi distribuţie a energiei termice livrată prin puncte termice urbane de transport pentru consumatorii cu puncte termice proprii şi a preţurilor locale medii de facturare a energiei termice pentru consumatorii non-casnici, practicate de RADET Bucureşti”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, marţi seară, de Primăria Municipiului Bucureşti (PMB).

    Potrivit sursei citate, primarul general Sorin Oprescu a constatat că proiectul supus dezbaterii publice nu a fost avizat de Autoritatea Publică de Reglementare a Serviciilor Publice, care, conform statutului, în conformitate cu art. 15, cap. 4, din HCGMB 339/2009, reglementează “stabilirea şi asigurarea aplicării unor politici de preţuri în domeniul serviciilor energetice pentru stimularea echilibrată a producţiei, transportului şi distribuţiei energiei”.

    În plus, arată municipalitatea, proiectul nu a fost supus unei analize a Consiliului Consultativ, care are în componenţa să specialişti în domeniul energetic.

    Primarul general susţine că este cu atât mai oportună reconsiderarea acestui proiect de hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), cu cât constituirea Sistemului Integrat de Producere, Transport, Distribuţie a Energiei Termice (SACET) este în ultima fază. “Ţinând cont că, la ora actuală, calendarul unificării dintre ELCEN şi RADET se află în etapele finale, nu este justificată o discuţie despre majorarea tarifului la transportul şi distribuţia energiei termice. În momentul în care va apărea o singură entitate, respectiv Sistemul Integrat de Producere, Transport, Distribuţie a Energiei Termice – SACET, toate neconcordanţele între deciziile autorităţilor naţionale şi ale celor locale vor dispărea. Municipalitatea va fi în măsură atunci să controleze tarifele, în beneficiul cetăţenilor”, a declarat edilul, citat în comunicat.

    În prezent, preţul gigacaloriei în Capitală este de 341 de lei, din care populaţia plăteşte circa 170 de lei, iar municipalitatea suportă, prin subvenţie de la bugetul local, 171,18 lei, adică peste 50% din cost. Subvenţia acordată de Primăria Municipiului Bucureşti pentru plata gigacaloriei a fost de 561,4 milioane de lei în 2011, de 526,8 milioane de lei în 2012 şi de 487 milioane de lei în 2013.

    Proiectul privind aprobarea tarifelor de transport şi distribuţie a fost supus dezbaterii publice la propunerea RADET Bucureşti, care, la 14 martie, a primit avizul Autorităţii Naţionale de Reglementare Servicii Comunitare (ANRSC), obligatoriu pentru majorarea tarifelor. RADET a solicitat ANRSC majorarea tarifelor de transport şi distribuţie că urmare a creşterii tarifelor de producţie începând cu 1 ianuarie 2014, prin decizia nr 3506 din 27.11.2013 a Autorităţii Naţionale de Reglementare a Energiei (ANRE).

    Conform proiectului, tariful pentru transportul şi distribuţia energiei termice în Capitală ar fi putut creşte cu 10,7% pentru consumatori casnici şi cu 21,41% pentru non-casnici.

  • Sorin Oprescu, audiat ca martor la DNA, în dosarul privind restituirea ilegală a unui teren

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alianţa DA, cum să nu?

    Ponta a apreciat poziţia lui Mircea Geoană, care a anunţat că îi va sprijini candidatura în loc să i-o concureze, dar de ridicat în slăvi l-a ridicat numai pe primarul Sorin Oprescu, despre care a spus că “e unul dintre marii lideri ai PSD, chiar dacă nu mai e în PSD” şi că i-ar plăcea o candidatură a lui Oprescu la prezidenţiale. Şi mai mult i-ar plăcea însă şefului PSD o candidatură a lui Călin Popescu-Tăriceanu, cel mai activ susţinător al Guvernului în Senat şi cel care şi-a asumat rolul de aspirator de dezertori din PNL, prin intermediul noului său Partid Liberal-Reformator.

    Evident, Tăriceanu, care strânge semnături pentru candidatura la prezidenţiale, ar urma să-şi asume postura de contracandidat preferat al lui Ponta. “M-aş bucura dacă am fi în turul doi cu dl. Tăriceanu. Ar fi cea mai frumoasă, mai elegantă şi mai civilizată campanie”, a comentat premierul, dând de înţeles că şi dacă numai unul dintre ei ar ajunge în turul al doilea, tot se vor susţine unul pe celălalt.

    În tabăra opoziţiei, congresul PNL a zădărnicit două planuri: primul, cel al PDL de fuziune rapidă cu PNL, al doilea, cel al candidaturii la prezidenţiale a lui Klaus Iohannis, noul şef al partidului.

    Fuziunea cu PDL a căzut după ce liberalii şi-au trecut în statut că numele şi identitatea PNL sunt valori imuabile ale partidului, ceea ce a stârnit protestele lui Cătălin Predoiu, aspirantul PDL la rolul de prezidenţiabil al dreptei, care a denunţat încercarea PNL de a orchestra o fuziune prin absorbţie, unde identitatea PDL să se piardă. Reproşurile lui Predoiu n-au impresionat, mai ales că procentele electorale de acum ale formaţiunii sale sunt încă şi mai rele decât în toamna lui 2012, când colegii se străduiau să dosească identitatea portocalie a partidului sub sigla ARD.

    În privinţa prezidenţiabilului liberal, ambiţia lui Iohannis de a fi desemnat ca atare la congres s-a izbit de ambiţia lui Crin Antonescu de a reveni în cursa pentru Cotroceni. Amânarea pentru Delegaţia Permanentă a deciziei, pe baza unor sondaje de opinie, va împinge cu încă o lună, spre 1 august, momentul când “dreapta unită” îşi va anunţa candidatul

  • Oprescu: Vrem să alocăm 1,2 milioane lei Bisericii Sf. Gheorghe Nou pentru a marca Anul Brâncoveanu

    “Este modul nostru, al administraţiei, de a participa simbolic la marcarea Anului Brâncoveanu. Consider că este obligaţia noastră să nu lăsăm să treacă neobservat acest an, şi implicit semnificaţia sa. Ştiu ca vor fi voci care vor critica acest demers, însă noi ne vom face treaba dincolo de ele. Îi vom sprijini financiar, asa cum o facem de şase ani”, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, primarul general Sorin Oprescu, precizând că, în cadrul mai multor întâlniri avute până acum cu parohul bisericii Sf. Gheorghe Nou, a fost rediscutată suma cerută iniţial, rămânând doar suma necesară refacerii frescelor din interior.

    Potrivit proiectului de hotărâre care va fi discutat, miercuri, în şedinţa Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), municipalitatea ar putea da din bugetul propriu al Capitalei, 1,2 milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor la Biserica “Sf. Gheorghe Nou”, cu ocazia Anului Brâncoveanu.

    “Anul acesta se împlinesc 300 de ani de la martirizarea domnitorului Ţării Româneşti Constantin Brâncoveanu împreună cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi sfetnicul Ianache. (…) La numai şase ani de la tragicul eveniment în iulie 1720, doamna Maria Brâncoveanu, aducea, din insula Halki, rămăşiţele pământeşti ale soţului ei şi le depunea spre veşnică cinstire în ultima şi singura ctitorie a Domnitorului martir, rămasă în Capitala României – Biserica Sfântului Gheorghe Nou”, se arată în adresa trimisă CGMB de parohia Sfântul Gheorghe Nou.

    În acelaşi document se arată că biserica brâncovenească reprezintă, pentru spiritualitatea, cultura şi istoria românilor, “un adevărat simbol al demnităţii naţionale”, de acest lăcaş fiind legate alte două nume ale spiritualităţii româneşti, respectiv Mihai Viteazul şi Mihai Eminescu.

    Tot în adresă se arată că parohia Sfântul Gheorghe Nou a făcut, încă din 2008, numeroase lucrări de restaurare a lăcaşului voievodal, însă, în prezent, instituţia nu mai are posibilitatea susţinerii lucrărilor de restaurare proiectate, astfel încât acestea să fie finalizate până în 16 august, când va avea loc resfinţirea bisericii, după 307 ani de la ctitorirea sa, la împlinirea a 300 de ani de la moartea domnitorului şi a fiilor săi.

    Anul 2014 a fost declarat, prin hotărâre de guvern, Anul Brâncoveanu, pentru comemorarea a 300 de ani de la martiriul domnitorului şi al fiilor săi.

  • Strategia PSD pentru prezidenţiale: tragerea de timp

    Vicele pesedist Dan Şova a justificat amânarea de către premierul Victor Ponta a unui anunţ privind propria sa candidatură prin răspunderea sa în Guvern, cu argumentul că o campanie electorală declanşată prematur ar putea să “ameninţe stabilitatea economică a ţării”.

    Sugestia lui Şova nu are în vedere ceea ce se întâmplă de obicei în anii cu alegeri, adică prudenţa sporită a comunităţii financiare faţă de eternul pericol al cheltuielilor bugetare cu scop electoral, ci mai curând avertismentul emis de deputatul Viorel Hrebenciuc, care justifica nevoia de întărire a majorităţii guvernamentale cu PPDD prin previziunea că “luna septembrie va fi o lună de foc, pentru că se va încerca atacarea guvernului Ponta”.

    De altfel, aceste cheltuieli, evident utile din perspectiva consolidării lui Ponta în sondaje, deja se arată la orizont, odată cu anunţul referitor la un pachet de măsuri pentru 2015 incluzând majorarea salariilor, creşterea pensiilor, a indemnizaţiilor şi a alocaţiilor pentru copii şi introducerea venitului minim de inserţie, care va înlocui mai multe tipuri de ajutoare sociale.

    Până atunci însă, Ponta mai poate da oricât de multe interviuri în care se arată dispus, dar nu decis să candideze, oferind astfel PSD ocazia să testeze în opinia publică, fie şi pentru scurt timp, oricât de multe nume se arată dispuse să înmulţească “pool”-ul potenţialilor candidaţi ai partidului sau în numele partidului pentru funcţiile de preşedinte şi/sau de premier: Mircea Geoană, Sorin Oprescu, Călin Popescu-Tăriceanu, George Maior…

    Volatilitatea situaţiei politice de după europarlamentare s-a văzut nu numai în evoluţia variantelor de alianţă a partidelor de dreapta, ci şi în tentativele PSD de a-şi consolida puterea în teritoriu, ca efect al consemnului către reprezentanţii PNL de a ieşi peste tot din alianţele locale cu PSD.

    Premierul Victor Ponta a încercat singura combinaţie rămasă neîncercată până acum, cea cu fostul inamic PPDD, avansând chiar ideea ca preşedinta partidului, Simona Man, să preia postul de minister pentru românii din diaspora. Ulterior, din cauza opoziţiei ferme a UDMR faţă de cooptarea la guvernare a PPDD, PSD a bătut în retragere, rămânând să formeze doar majorităţi în teritoriu cu

  • Cortina de ceaţă a demenţei antidemocratice. Perlele politice ale săptămânii

    “Cred că în capul lui” – Radu Mazăre, fruntaş PSD, întrebat unde crede că a greşit Crin Antonescu renunţând la candidatura la prezidenţiale

    “Din 2001 m-am gândit să fiu preşedintele României, când au început jurnaliştii să mă întrebe” – Klaus Iohannis, preşedintele interimar al PNL

    “Eu tot mă gândesc până la 100, 110 ani. De ce? Pentru că atunci nu o să am decât o singură calitate: o să fiu înţelept” – Sorin Oprescu, primarul Capitalei, despre candidatura sa la prezidenţiale

    “Noi suntem datori să creăm un mecanism politic, un vehicul politic, care să-l scoată pe domnul Ponta în decor” – Cătălin Predoiu, fruntaş PDL, despre alianţa PNL-PDL

    “Ce pot să asigur pe toată lumea este că nu se va fugi cu urnele la aceste alegeri, aşa cum s-a întâmplat anul trecut la PDL” – Elena Udrea, anunţându-şi candidatura la preşedinţia PMP

    “Sunt 34 de judeţe unde nu se pot face majorităţi în acest moment, după ruperea USL, şi PPDD poate stopa jaful făcut de ciocoi. Putem face şi cu unii, şi cu alţii din cei pe care îi numesc ciocoi” – Dan Diaconescu, liderul PPDD

    “Vechea Cortină de Fier a fost înlocuită de o cortină de ceaţă. Dacă proprietăţile fierului îl fac predictibil şi previzibil, ceaţa este exact opusul. îţi scapă printre degete şi îţi înceţoşează vederea” – George Maior, directorul SRI
     

  • Conferinţa “Mediafax Talks about Health Reform”, ediţia a VII-a. Participă Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, şi Sorin Oprescu

     Conferinţa este organizată de Agenţia de presă Mediafax în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi va avea loc la Spitalul Colţea, sala Amfiteatru, începând cu ora 9.30. La conferinţă vor mai fi prezenţi următorii lectori: Conf. Dr. Anca Roxana LUPU – Managerul Spitalului Colţea; Prof. Dr. Ioan COMAN – Preşedintele Societăţii Române de Cardiologie; Radu COMŞA – Consultant, LAWG; Laurenţiu MIHAI – Director Executiv, APMGR; Radu GĂNESCU – Preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC); Rozalina LĂPĂDATU – Preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune.

    În cadrul evenimentului vor fi discutate noutăţile din pachetele de servicii medicale şi contractul-cadru în vigoare la 1 iunie şi care sunt beneficiile pentru sistemul sanitar; inovaţia şi cercetarea în sistemul de sănătate; alinierea tratamentelor la standardele UE; strategia Ministerului Sănătăţii privind actualizarea listei de medicamente compensate; criteriile de selecţie a moleculelor; medicamentele noi care ar putea fi admise pe noua listă de medicamente compensate; medicamente noi pentru tratarea cancerului, bolilor cardiologice, bolilor autoimune, diabetului, hepatitei şi efectele acestora asupra calităţii vieţii pacienţilor, dar şi ce soluţii sunt pentru pacienţii cu boli grave.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sergiu Oprescu, CEO Alpha Bank: „Indiferent de ceea ce faceţi, faceţi cu mândrie, pasiune şi dedicaţie acest lucru” VIDEO

  • Sergiu Oprescu, la BM Storytellers: A avea creşteri anuale de 20-30% este ceva fabulos în business, oriunde în lume

    Iată discursul lui Sergiu Oprescu, preşedinte executiv al Alpha Bank România, la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    Uitându-ne la ultimii 10 ani, 2007 a fost un an important, o perioadă când economia românească revenea în frunte, încrederea era la cote maxime şi asta se reflecta în tot ceea ce făceau investitorii, care aduceau miliarde în România, dar şi antreprenorii, care făceau proiecţii şi business planuri de creştere cu 20-30% pe an în următorii 4-5 ani. La fel se comportau şi băncile, toate aveau sentimentul că trebuie să câştige repede cotă de piaţă, să se extindă în zona de retail şi în general în toate domeniile era o stare de efervescenţă.

    2007 este perioada când creditul guvernamental creştea cu 30-40% pe an, zona de banking atingea cote maxime de activitate. În perioada 2005-2008 am avut o creştere a creditării excesivă, dar eu aş despărţi perioada în două etape: mai întâi o perioadă de normalitate, cu încredere susţinută, până la începutul lui 2007 – când oamenii aveau, în primul rând, încredere să consume; reforma impozitării din 2005 a lăsat mai mulţi bani la nivel individual, cursul se apreciase, leul se apreciase, aşa că familiile au simţit că au banii necesari pentru a consuma, ceea ce s-a şi întâmplat; apoi a urmat perioada 2007-2008, care a fost una de derapaj, din această perspectivă.

    Pentru mine personal, 2007 a fost anul când am devenit preşedinte executiv al Alpha Bank România, după ce îmi construisem cariera în interiorul băncii, în zona de retail banking şi anterior în zona de investment banking. A fost un an dificil, pentru că toată lumea avea impresia că această construcţie economică poate dura la nesfârşit. În acest context, eram în proces de expansiune, ca toate băncile din România, dar din fericire într-un ritm moderat, cu 30-40 de unităţi noi pe an, astfel încât în 2008 aveam un nivel maxim de doar 200 de unităţi. Am făcut aşadar această expansiune în etape mici, încercând să măsurăm ce se va întâmpla în viitor.

     

    a sfârşitul anului 2007 începusem să avem propriile semne de întrebare când ne uitam la ce se întâmpla în jurul nostru: noi deschideam sucursale, dar nu mai găseam oameni potriviţi pentru a-i angaja în unităţile respective, pentru că aşteptările din punct de vedere salarial erau uriaşe. De asemenea, deoarece Alpha Bank a fost prima bancă din România care a acordat credite ipotecare, aveam în baza de date istoricul preţurilor la apartamente începând cu 2001, iar când am văzut aprecierile din 2008 am avut primele semne de îngrijorare, chiar dacă sesizam aprecieri salariale anuale semnificative.

    Cu toate aceste semne de întrebare, la momentul respectiv încrederea era la cote maxime şi chiar dacă cineva încerca să se uite mai departe, era „furat de peisaj„. Peisajul era unul extrem de frumos, toată lumea avea sentimentul că genul acesta de creştere economică poate continua la nesfârşit. Din punctul meu de vedere, trebuia să fim mai atenţi la ceea ce se întâmpla în afara ţării. Noi aveam sentimente optimiste pentru că de-abia intrasem în Uniunea Europeană, dar nu realizam cât suntem de ancoraţi la tot ceea ce se întâmpla în plan internaţional şi cât de uşor putem fi afectaţi de acestea. Toate elementele cu care lucram la nivelul economiei româneşti arătau  creştere, însă din exterior veneau alt gen de semnale. 

    Privind în urmă, îmi pare bine că nu am exagerat din punctul de vedere al numărului de unităţi şi am mizat pe un mix de canale de distribuţie, punând accent pe internet banking. Îmi pare bine că am introdus politici de risc, iar cel mai bine îmi pare că nu am avut nicio expunere faţă de creditele în valută exotică. Am avut decizia pe masă în acel an, însă am considerat că nu suntem pregătiţi pentru creditarea în astfel de valute. Retrospectiv privind, cred că este una dintre cele mai importante decizii luate în acea perioadă.

    Mi-aş fi dorit să fim vizionari şi pe partea juridică şi să fi testat mai aplicat limitele sistemului juridic din România. Au fost multe detalii pe care nu le ştiam la vremea respectivă şi pe care le-am aflat abia când lucrurile s-au complicat în piaţă.
    Eu în general sunt un optimist precaut. Am descoperit împreună cu restul pieţei  că a avea creşteri anuale de 20-30% este fabulos în istoria businessului, nu numai în România, ci oriunde în lume. Nu am fost pregătiţi să facem faţă unei faze de exuberanţă de 4-5 ani, nu am fost pregătiţi nici pentru criză, dar întrebarea este dacă acum suntem pregătiţi pentru relansarea economică. O serie de 8-9 ani de creştere economică, cum am avut noi până în 2008, este un lucru destul de rar în istoria unei ţări. La noi părea că poate să meargă către 15 sau 20 de ani. În prezent însă, am ieşit din criză, de doi ani suntem în creştere.

    Este posibil să mai avem o serie de creştere de zece ani, dar deja creşterea e vizibilă de doi ani şi noi gândim în continuare negativ. În ultimii doi ani am văzut doar partea goală a paharului şi toată comunicarea la nivelul societăţii este negativă. Am pierdut deja doi ani de zile gândind negativ, sper să fim mai ancoraţi în realitatea pieţei în următorii opt ani, iar încrederea să se consolideze cât mai repede.

  • Băncile sunt reticente la creditarea firmelor şi din cauza recuperărilor reduse din insolvenţe

     “Din datele pe care le avem, aproape 90% din societăţile în insolvenţă au ajuns în faliment, iar sumele recuperate nu reprezintă mai mult de 2-2,5% din totalul masei credale. Acest lucru ne pune pe gânduri pentru că băncile intră în jocul insolvenţei ca un creditor garantat, iar dacă în această poziţie nu poţi să recuperezi, pierderile se regăsesc mai devreme sau mai târziu în politica pe care o bancă o are faţă de societăţile comerciale”, a declarat Oprescu miercuri la o conferinţă pe teme fianciare.

    El apreciază că este nevoie de o revenire la principii de disciplină financiară mult mai puternică, astfel încât băncile să nu priveze de credite clienţii fezabili, din cauza practicilor “nesănătoase” ale unor firme care s-au folosit de legea insolvenţei pentru a-şi proteja probabil bunuri personale.

    Blocajul produs în economie de firmele intrate în insolvenţă este estimat la 25 miliarde euro, cu o pondere de aproximativ 20% din Produsul Intern Brut, de circa 140 miliarde euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro