BusinessMagazin

Tag: opozitie

  • Mii de participanţi la primul miting autorizat al opoziţiei ruse în Moscova după un an şi jumătate

    Organizată la iniţiativa bloggerului şi opozantului Aleksei Navalnîi, manifestaţia a fost autorizată de Primăria Moscovei, dar exilată într-o suburbie din sud-estul capitalei ruse, la 15 kilometri de centrul oraşului, şi încadrată de un important dispozitiv de securitate.

    Purtând drapeluri în culorile Rusiei, manifestanţii au afişat pancarte pe care scria “Cine l-a ucis pe Nemţov?”, “Propaganda ucide” sau “Încetaţi să minţiţi, încetaţi să furaţi”.

    “Oamenii care sunt aici sunt cei care cred în ceva mai bun. Noi nu luptăm împotriva lui Putin, ci împotriva oamenilor care nu cred că este posibil să schimbi ceva. Schimbarea este posibilă şi noi vom ajunge acolo”, a declarat Navalnîi pe scenă.

    “Nu am alt obiectiv decât să-mi păstrez demnitatea. Să rămânem oameni oneşti”, a adăugat el.

    Potrivit poliţiei din Moscova, citată de agenţia de presă publică RIA Novosti, la manifestaţie au participat 4.000 de persoane. Organizatorii au afirmat însă că au fost 7.000 de manifestanţi.

    “Oamenii trebuie să aibă dreptul să-şi exprime opiniile, să manifesteze. Nu există nicio relaţie între putere şi popor, iar acest lucru este tragic”, a apreciat Anna Ambarţumian, o antreprenoare de 27 de ani.

    “Cerem dreptul de a participa la alegeri. Cerem sfârşitul războaielor, abolirea cenzurii, eliberarea deţinuţilor politici şi lupta împotriva corupţiei”, au anunţat organizatorii manifestaţiei pe pagina de Facebook a evenimentului.

    Unul dintre liderii mişcării de opoziţie Solidarnost, Ilia Iaşin, un apropiat al opozantului Boris Nemţov, carre a fost asasinat în apropierea Kremlinului în februarie, a repetat că nu se pune problema să părăsească Rusia.

    Această manifestaţie a opoziţiei a fost prima autorizată la Moscova după mai mult de un an şi jumătate. Aceasta intervine la o săptămână după alegerile regionale care au confirmat dominaţia partidului pro-Kremlin Rusia Unită, dar pe care opozanţii, aproape excluşi de la scrutin, le denunţă din cauza fraudelor.

  • Planul opoziţiei pentru a-l DA JOS pe Ponta! “Depunem moţiune”

    Copreşedintele PNL Vasile Blaga a declarat, luni, la postul public de televiziune, că liberalii vor depune o moţiune de cenzură.

    Vasile Blaga a anunţat şi când va fi depusă moţiunea de cenzură.

    CITEŞTE MAI MULTE AICI

  • Ponta, către Opoziţie: “It’s about economy, nu mai zic continuarea ca să nu se simtă jignit cineva”

    “Apreciez decizia coaliţiei de guvernare ca la sfârşitul lunii august să avem la Parlament sesiune extraordinară pe tema Codului Fiscal, cred că având Codul Fiscal la 1 septembrie aprobat şi promulgat, evident de preşedinte, este cel mai important semn de stabilitate şi predictibilitate pentru economia din România”, subliniind totodată că acest lucru înseamnă că “şi în 2016, 2017, 2018 avem locuri de muncă, avem dezvoltare economică şi dacă economia merge…restul nu mai contează”.

    În context, premierul a atacat Opoziţia: “It’s about economy, nu mai zic continuarea ca să nu se simtă jignit cineva din opoziţie. Dacă merge economia şi dacă avem locuri de muncă şi dacă combatem evaziunea fiscală, restul scandalurilor politice sunt absolut secundare”.

     

  • Băsescu: Dacă aş fi fost preşedintele ales pe 16 noiembrie, Ponta nu făcea nici Revelionul ca premier

    ”Până una alta, ce pot fac. Şi dacă aţi observat în ultima vreme că nu există opoziţie, o fac şi eu pe opoziţia, omul orchestră. Şi voi face o opoziţie tot mai puternică, pentru că USL-ul este o realitate. El există, înţelegerile funcţionează şi dacă observaţi se feresc tare mult să se deranjeze unii pe alţii”, a afirmat Traian Băsescu.

    El a adăugat că, dacă ar fi fost ales preşedinte pe 16 noiembrie anul trecut, Victor Ponta ”nu făcea nici Revelionul ca prim-ministru”.

    ”Eu vă spun în modul cel mai cinstit – dacă eu aş fi fost preşedintele ales pe 16 noiembrie, Ponta nu făcea nici Revelionul ca prim-ministru. Dar, asta-i viaţa. Până la urmă, preşedintele ales l-a consolidat atât de bine, încât eu cred că o să-i pară rău cât de curând că a acceptat să funcţioneze USL-ul. Un lucru pe care eu nu pot să-l trec cu vederea în relaţia cu PSD, implicit prim-ministru şi preşedinte, respectiv PNL, este faptul că niciodată niciunul nu a recunoscut eroarea loviturii de stat din vara anului 2012. Pentru mine ei rămân Alianţa de la Grivco”, a mai spus Traian Băsescu.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu s-a aflat, sâmbătă, la Galaţi, unde a paticipat la Conferinţa Regională ”Sud-Est” a PMP, eveniment la care au fost prezenţi delegaţi din judeţul Galaţi, cât şi din judeţele Constanţa, Tulcea, Brăila, Buzău şi Vrancea.

     

  • Două partide de opoziţie din Rusia îşi unesc forţele împotriva lui Vladimir Putin

    Partidul înfiinţat de Nemţov va candida la alegeri împreună cu partidul unui alt activist din opoziţie, Aleksei Navalnîi, deşi preşedintele său a declarat că aceasta nu este o fuziune a celor două forţe politice. Ambele partide cer o platformă comună pentru a respinge minciunile, corupţia şi agresiunea şi pentru construirea unui stat democrat.

    Un al treilea partid mic se va alătura coaliţiei.

    Navalnîi şi alţi critici ai Kremlinului au fost urmăriţi în justiţie şi condamnaţi în baza unor acuzaţii pe care le denunţă ca fiind politice.

    Încercările anterioare ale grupărilor de opoziţie de a se uni au eşuat, acestea fiind de acord în puţine alte privinţe în afară de opoziţia faţă de Putin.

    Noua alianţă va începe prin a candida la alegerile regionale înaintea scrutinului parlamentar de anul viitor.

    În timp ce acest anunţ a fost făcut vineri, agenţia publică rusă a publicat un extract din confesiunea ucigaşului lui Nemţov, transmite BBC News Online. Autorităţile ruse au declarat că Zaur Dadaiev, un poliţist cecen arestat împreună cu patru presupuşi complici la câteva zile după crimă, şi-a mărturisit crima. Dar un membru al consiliului rus pentru drepturile omului care l-a vizitat pe Dadaiev în închisoare a declarat că există dovezi că poliţistul a fost torturat pentru a face această mărturisire.

    Dadaiev a declarat că nu există dovezi împotriva lui şi a făcut mărturisirea după ce a fost ameninţat cu moartea.

     

  • China şi-a construit în timp record propria Bancă Mondială

    Noua bancă de dezvoltare promovată de China, anunţată cu doar cinci luni în urmă, a devenit o mare bătaie de cap pentru Statele Unite, care nu au reuşit, oricât au încercat, să îşi convingă aliaţii să nu se alăture iniţiativei.

    China a lansat proiectul AIIB în octombrie anul trecut, în cadrul unei serii de măsuri menite să îi întărească in-fluenţa regională şi globală, invitând alte ţări să participe la proiect ca membre fondatoare, până la 31 martie.

    Iniţiativa Chinei nu este surprinzătoare, în condiţiile în care controlează numai 6,7% din drepturile de vot în Banca Asiatică pentru Dezvoltare, 5,17% în Banca Mondială şi 3,81% în Fondul Monetar Internaţional.

    AIIB urmează să aibă un capital iniţial de 50 de miliarde de dolari şi mandatul de a finanţa proiecte de infra-structură în întreaga lume, după modelul Băncii Mondiale, cu deosebirea că în AIIB China va avea cea mai mare influenţă. Banca urmează să fie lansată pe parcursul acestui an.

    Potrivit estimărilor Băncii Asiatice pentru Dezvoltare, necesarul anual de finanţare a proiectelor de investiţii în in-frastructură din Asia este de circa 800 de miliarde de dolari.

    Administraţia de la Washington şi-a exprimat în mod public îngrijorarea că noua bancă nu va îndeplini stan-darde înalte de guvernanţă, dar pare de fapt că este împotriva înfiinţării AIIB întrucât semnalează o creştere prea mare a influenţei Chinei în politica regională şi globală.

    Statele Unite au fost puse într-o situaţie stânjenitoare, în condiţiile în care practic toţi partenerii săi importanţi au de-cis să se alăture iniţiativei chineze, inclusiv Marea Britanie, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi, dar şi India şi Singapore. În acest fel, autorităţile de la Washington au rămas practic izolate în această problemă. Britanicii au promovat în mod deschis în ultimii ani o relaţie apropiată cu China, aflându-se printre primele ţări care au anunţat că vor să aibă un rol în AIIB.

    Surse de la Casa Albă au atacat poziţia Marii Britanii într-un articol publicat pe prima pagină a ziarului Financial Times, chiar a doua zi după anunţul Londrei, cu intenţia vădită de a avertiza alte state, dar încercarea nu a avut succes.

    Urmând exemplul Marii Britanii, Germania, Franţa şi Italia s-au angajat la jumătatea lunii martie să devină membre fondatoare ale AIIB, sfidând practic Statele Unite. Decizia anunţată în martie de ministrul german de finanţe Wolfgang Schäuble după o întâlnire cu vicepremierul chinez Ma Kai, la Berlin, arată cum aliaţii tradiţionali ai SUA riscă să irite autorităţile de la Washington pentru a obţine avantaje la Beijing.

    Faptul că Marea Britanie, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai SUA, a sfidat Washingtonul deschide calea pentru ca alte state occidentale să îi urmeze exemplul, a declarat un diplomat european.

    Între timp, Coreea de Sud s-a alăturat şi ea proiectului, ca şi Australia şi Norvegia, în timp ce Japonia, care anun-ţase iniţial că nu este interesată de AIIB, şi-a nuanţat poziţia.

    Cea mai mare lovitură pentru administraţia de la Washington pare a fi însă solicitarea Taiwanului de a se alătura AIIB, în pofida faptului că acest stat nu are o relaţie oficială cu China, este fost inamic al acestei ţări şi şi-a păstrat independenţa în secolul XX numai cu ajutorul Statelor Unite. Autorităţile de la Taipei au spus că vor ca ţara lor să devină membră a AIIB, dar unii oficiali au indicat că numele ţării ar putea fi o problemă. Astfel, autorităţile au trimis o scrisoare în care au exprimat intenţia de participare, folosind numele Taiwan, dar nu este clar care va fi numele oficial utilizat. Biroul de afaceri al Chinei în Taiwan a precizat că nu consideră că participarea Taiwanului depinde de nume. ”AIIB este deschisă şi flexibilă, salutăm participarea Taiwanului„, potrivit unui comunicat al biroului de afaceri chinez. Anterior, premierul taiwanez Mao Chi-kuo afirmase în Parlament că Taiwanul preferă să nu participe la AIIB dacă nu va fi respectat sau dacă nu se va bucura de aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi membri.

  • Ponta: În 2016, ne confruntăm cu o Opoziţie destul de impotentă. Stă şi aşteaptă că ne dă DNA-ul jos

    ”În 2016, o să ne confruntăm cu o Opoziţie, din nou o spun între noi, că sigur nu se dă la televizor, destul de impotentă. Întâi au spus că fac majoritate cu domnul Geoană şi domnul Vanghelie. A murit ideea. Acum stau şi aşteaptă că ne va da DNA-ul jos de la guvernare şi or să vină ei. La anul, or să spere că o să câştige Iohannis alegerile”, a spus Ponta.

    El a adăugat că singurul lucru pe care trebuie să îl facă actuala coaliţie este să reamintească oamenilor ce au făcut ”pedeliştii care astăzi se numesc penelişti, când au fost la guvernare, şi cât de greu a fost să îndrepte relelor lor”.

    ”Aşa cum în 2010, unii nu credeau că vom câştiga alegerile, poate şi în 2015 mulţi sunt pesimişti. Sunt absolut convins că vom fi din nou pasărea Phoenix, care renaşte din propria cenuşă, că din nou, cei care ne-au cântat prohodul, vor rămâne cu prohodul”, a spus Ponta în finalul discursului său.

    ”Să fiţi alături de mine în toate aceste bătălii”, le-a mai transmis preşedintele PSD delegaţilor la Consiliul Naţional al partidului.

  • Ponta: În 2016, ne confruntăm cu o Opoziţie destul de impotentă. Stă şi aşteaptă că ne dă DNA-ul jos

    ”În 2016, o să ne confruntăm cu o Opoziţie, din nou o spun între noi, că sigur nu se dă la televizor, destul de impotentă. Întâi au spus că fac majoritate cu domnul Geoană şi domnul Vanghelie. A murit ideea. Acum stau şi aşteaptă că ne va da DNA-ul jos de la guvernare şi or să vină ei. La anul, or să spere că o să câştige Iohannis alegerile”, a spus Ponta.

    El a adăugat că singurul lucru pe care trebuie să îl facă actuala coaliţie este să reamintească oamenilor ce au făcut ”pedeliştii care astăzi se numesc penelişti, când au fost la guvernare, şi cât de greu a fost să îndrepte relelor lor”.

    ”Aşa cum în 2010, unii nu credeau că vom câştiga alegerile, poate şi în 2015 mulţi sunt pesimişti. Sunt absolut convins că vom fi din nou pasărea Phoenix, care renaşte din propria cenuşă, că din nou, cei care ne-au cântat prohodul, vor rămâne cu prohodul”, a spus Ponta în finalul discursului său.

    ”Să fiţi alături de mine în toate aceste bătălii”, le-a mai transmis preşedintele PSD delegaţilor la Consiliul Naţional al partidului.

  • Asasinarea lui Boris Nemţov continuă seria de crime care vizează criticii Kremlinului – GALERIE FOTO

    Boris Nemţov, în vârstă de 55 de ani şi o figură carismatică a politicii ruse, s-a remarcat în timpul fostului preşedinte rus Boris Elţîn şi a devenit un critic înverşunat al preşedintelui Vladimir Putin. El a fost împuşcat mortal de persoane necunoscute, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în apropierea Kremlinului.

    “Aceasta este una dintre ultimele asasinări ale unor persoane care au criticat autorităţile din Rusia în ultimii ani. Nu ştim, bineînţeles, cine a făcut acest lucru sau de ce, dar cu siguranţă va trimite un mesaj îngrozitor persoanelor care luptă pentru aceeaşi cauză pentru care a luptat Nemţov”, remarcă reporterul New York Times Peter Baker, pentru CNN.

    Jurnalistul consideră că este posibil ca această crimă să nu aibă totuşi o conexiune politică: “În Rusia există mai multe niveluri, lucruri pe care nu le vedem. Nu putem exclude (un motiv despre care noi nu ştim). Dar chiar dacă nu este o lovitură politică, acest asasinat are ramificaţii politice puternice”.

    Asasinarea liderului opoziţiei ruse este ultima dintr-o serie de crime comise în ultimii ani şi care au vizat critici ai preşedintelui rus Vladimir Putin, unii dintre aceştia fiind ucişi cu cruzime.

    Unul dintre cele mai proeminente astfel de asasinate a fost cel al jurnalistei Anna Politkovskaia, la 7 octombrie 2006, chiar în ziua în care Vladimir Putin sărbătorea împlinirea a 54 de ani.

    Politkovskaia, unul dintre puţinii jurnalişti ruşi care au denunţat abuzurile din timpul şi de după războiul din Cecenia, a fost ucisă în holul clădirii din Moscova în care locuia. Ea lucra pentru publicaţia Novaia Gazeta.

    Organizatorul şi executantul asasinării jurnalistei Anna Politovskaia au fost condamnaţi în iunie 2014 la închisoare pe viaţă de un tribunal din Moscova, în timp ce trei dintre complicii acestora au primit pedepse cuprinse între 12 şi 20 de ani de închisoare. Rustam Mahmudov a fost declarat vinovat că a tras asupra jurnalistei în momentul intrării în imobilul în care locuia, în timp ce Lom-Ali Gaitukaev, unchiul asasinului, a fost identificat drept organizatorul atentatului. De asemenea, tribunalul l-a condamnat la 20 de ani de închisoare pe poliţistul Serghei Hagikurbanov, găsit vinovat pentru participare la pregătirea asasinatului. Cei doi fraţi ai atacatorului, Ibragim şi Djabrail Mahmudov, acuzaţi că au supravegheat-o pe Anna Politovskaia şi l-au avertizat pe fratele lor în momentul sosirii, au primit pedepse de 12, respectiv 14 ani de închisoare. Ancheta nu a reuşit însă identificarea unor eventuale persoane care să fi comandat asasinatul.

    Asasinarea jurnalistei a fost urmată de alte crime.

    În noiembrie 2006, Aleksandr Litvinenko, un transfug din serviciile secrete ruse (FSB) care colabora cu serviciul britanic de informaţii externe MI6, a murit la Londra, la vârsta de 43 de ani, după ce a fost otrăvit cu poloniu-210, o substanţă radioactivă extrem de toxică şi aproape nedectabilă. El a fost prima victimă a unui “asasinat radioactiv”.

    Într-o scrisoare sfâşietoare şi plină de furie, redactată pe patul de moarte, Litvinenko l-a acuzat pe Vladimir Putin că a ordonat asasinarea sa, o acuzaţie pe care Kremlinul a respins-o de fiecare dată.

    “Puteţi reuşi să reduceţi la tăcere un om, dar nemulţumirea protestelor din întreaga lume vă va răsuna în urechi tot restul vieţii, domnule Putin”, le-a dictat el poliţiştilor care au venit să îi ia depoziţia.

    La doi ani după asasinarea Annei Politkovskaia, jurnalistul rus Mihail Beketov a fost victima unei agresiuni violente, în urma căreia a devenit hemiplegic, după mai multe luni petrecute în comă, având amputate câteva degete şi un picior şi fiind incapabil să vorbească.

    Redactor-şef al unei publicaţii din Himki, un oraş de la periferia moscovită, Beketov, care a lansat o serie de acuzaţii de corupţie la adresa proiectului controversat de construire a unei autostrăzi, apărat de administraţia locală, a decedat în aprilie 2013, la vârsta de 55 de ani.

    În ianuarie 2009, avocatul Stanislav Markelov, în vârstă de 34 de ani, şi jurnalista Anastasia Baburova, în vârstă de 25 de ani, care lucra pentru bisăptămânalul Novaia Gazeta, au fost împuşcaţi mortal în centrul capitalei ruse.

    Stanislav Markelov a fost ucis imediat după ce a denunţat într-o conferinţă de presă eliberarea fostului colonel rus Iuri Budanov, condamnat la zece ani de închisoare, în 2003, pentru că sugrumase o tânără de origine cecenă în vârstă de 18 ani. Jurnalista a fost rănită în timp ce încerca să îl oprească pe agresor şi a murit la spital. Ea era stagiară la Novaia Gazeta, pentru care a lucrat şi Anna Politkovskaia, şi scrisese numeroase articole vizând problemele de rasism şi ultranaţionalism din Rusia.

    Într-un interviu acordat în martie 2009, preşedintele rus de atunci Dmitri Medvedev recunoştea că în Rusia au loc asasinate politice, în urma mai multor crime neelucidate comise la Moscova, ale căror victime au fost mai mulţi jurnalişti. “Nu cred că este vorba în toate cazurile de acţiuni politice. Dar în unele situaţii este posibil să fie vorba despre răzbunare politică, sunt absolut sigur”, afirma el.

    În iulie 2009, Natalia Estemirova, care reprezenta organizaţia neguvernamentală Memorial în Cecenia şi lupta împotriva abuzurilor comise de autorităţile acestei republici instabile din Caucazul de Nord, a fost răpită şi ucisă în Caucazul rusesc.

    Trupul Nataliei Estemirova a fost găsit într-o pădure din apropiere de Nazran, principalul oraş din Inguşetia, cu urme de gloanţe. Aceasta era o apropiată a jurnalistei Anna Politkovskaia şi unul dintre puţinii critici ai execuţiilor din Cecenia în timpul celor două conflicte între forţele separatiste şi armata rusă, după dezmembrarea URSS.

    După o perioadă de acalmie, în martie 2013, opozantul rus Boris Berezovski, în vârstă de 67 de ani, care era exilat în capitala britanică din 2000, a fost găsit mort în reşedinţa sa din Ascot, un oraş situat la aproximativ 60 de kilometri sud-vest de Londra. În urma autopsiei s-a stabilit că probabila cauză a morţii este spânzurarea, iar medicul legist nu a găsit nicio urmă de agresiune. Apropiaţi ai lui Berezovski au susţinut însă că suspectează că a fost vorba despre un asasinat.

    Fostă eminenţă gri a Kremlinului în timpul lui Boris Elţîn, căzut în dizgraţie odată cu preluarea puterii de către Vladimir Putin, Berezovski obţinuse statutul de refugiat politic în Marea Britanie în 2003. Moscova a cerut Londrei în mai multe rânduri, dar fără succes, extrădarea acestui om de afaceri controversat, inculpat în Rusia pentru că a făcut apel la o lovitură de stat. El era vizat de numeroase anchete în Rusia, ultima datând din mai, după ce le-a propus o recompensă celor care “îl vor aresta pe periculosul criminal Putin”.

  • Garry Kasparov, despre asasinarea lui Boris Nemţov: Elita lui Putin consideră că poate face orice

    “Boris Nemţov a fost ucis deoarece aşa ceva este posibil (în Rusia). Putin şi elita sa consideră că după 15 ani de putere totul este posibil, că poate face orice”, a acuzat Kasparov în faţa Subcomitetului pentru Europa din Senatul american.

    “Boris (Nemţov) a fost un critic vehement al unui stat poliţienesc care nu tolerează criticile”, a continuat el, adăugând că opozantul rus se pregătea să prezinte un raport cu dovezi privind “prezenţa trupelor ruseşti în Ucraina”.

    Anterior, Garry Kasparov, care locuieşte acum în Statele Unite, a declarat că asasinarea lui Boris Nemţov arată că regimul Putin şi cei care îl susţin mint atunci când spun că sprijinul popular este puternic.

    “Dacă ai 86 la sută sprijin, de ce ai ucide pe cineva ca Boris?”, a declarat fostul campion mondial la şah. “El ar putea ajunge la două milioane de persoane online în cel mai bun caz. O demonstraţie strânge câteva sute de persoane cel mult. Aşa că dacă eşti încrezător, de ce să faci asta?”, a întrebat Kasparov.

    Boris Nemţov, în vârstă de 55 de ani, unul dintre cei mai vehemenţi critici ai lui Vladimir Putin, a fost împuşcat mortal vineri seară, în apropierea Kremlinului.