Tag: oficial

  • Guvernul informează care sunt cele 12 zile libere de care beneficiază românii pentru sărbători publice sau religioase

    Pentru că se apropie Sărbătorile de Paşti, sunt cetăţeni care ne întreabă când şi cum vor avea liber, mai ales că anul acesta Paştele ortodox coincide cu Ziua Internaţională a Muncii (1 mai).

    Anul acesta beneficiem de 12 zile libere, pentru sărbători publice sau religioase, dintre care şapte sunt în timpul săptămânii, celelalte cinci fiind în weekend. Cele 12 zile libere sunt:
    • 1 ianuarie (vineri), 2 ianuarie (sâmbătă) – Anul Nou
    • 24 ianuarie (duminică) – Ziua Unirii Principatelor Române
    • 1 mai (duminică), 2 mai (luni) – Paştele
    • 1 mai (duminică) – Ziua Muncii
    • 19 iunie (duminică), 20 iunie (luni) – Rusalii
    • 15 august (luni) – Adormirea Maicii Domnului
    • 30 noiembrie (miercuri) – Sfântul Andrei
    • 1 decembrie (joi) – Ziua Naţională a României
    • 25 decembrie (duminică), 26 decembrie (luni) – Crăciunul

    Codul muncii prevede câte două zile libere pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora. Toate informaţiile legate de zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt cuprinse în Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare


    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO


    SURORILE CARE PRIMESC 75.000 DE LIRE DOAR PENTRU CĂ PUBLICĂ POZE ONLINE, PE REŢELELE SOCIALE – GALERIE FOTO


    CONFESIUNILE UNUI MODEL AUSTRALIAN. DE CE A RENUNŢAT LA VIAŢA DE PE REŢELELE DE SOCIALIZARE – GALERIE FOTO


    VIAŢA FABULOASĂ A „PRINŢESELOR” CHINEZOAICE – GALERIE FOTO


    PARADISUL PE PĂMÂNT. ACEST HOTEL A FOST DECLARAT CEL MAI BUN DIN LUME – GALERIE FOTO


    CEA MAI MISTERIOASĂ INSULĂ DIN MEDITERANĂ: DOAR 1.000 DE OAMENI AU VOIE SĂ O VIZITEZE ANUAL – GALERIE FOTO


    LOCUL UNDE LOCUITORII TRĂIESC140 DE ANI ŞI FĂRĂ SĂ SE ÎMBOLNĂVESC-GALERIE FOTO


    CUM TRĂIESC COPIII OLIGARHILOR RUŞI, NUMIŢI “MINIGARHI” – GALERIE FOTO


    CÂND LUXUL SE MUTĂ ÎN COPAC: CUM ARATĂ O CĂSUŢĂ PENTRU COPII DE 1,5 MILIOANE DE LIRE STERLINE

  • Guvernul informează care sunt cele 12 zile libere de care beneficiază românii pentru sărbători publice sau religioase

    Pentru că se apropie Sărbătorile de Paşti, sunt cetăţeni care ne întreabă când şi cum vor avea liber, mai ales că anul acesta Paştele ortodox coincide cu Ziua Internaţională a Muncii (1 mai).

    Anul acesta beneficiem de 12 zile libere, pentru sărbători publice sau religioase, dintre care şapte sunt în timpul săptămânii, celelalte cinci fiind în weekend. Cele 12 zile libere sunt:
    • 1 ianuarie (vineri), 2 ianuarie (sâmbătă) – Anul Nou
    • 24 ianuarie (duminică) – Ziua Unirii Principatelor Române
    • 1 mai (duminică), 2 mai (luni) – Paştele
    • 1 mai (duminică) – Ziua Muncii
    • 19 iunie (duminică), 20 iunie (luni) – Rusalii
    • 15 august (luni) – Adormirea Maicii Domnului
    • 30 noiembrie (miercuri) – Sfântul Andrei
    • 1 decembrie (joi) – Ziua Naţională a României
    • 25 decembrie (duminică), 26 decembrie (luni) – Crăciunul

    Codul muncii prevede câte două zile libere pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora. Toate informaţiile legate de zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt cuprinse în Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

  • Trei cineaşti români la Festivalul de Film de la Cannes 2016. Două filme în selecţia oficială

    Steven Spielberg, Woody Allen sau Jodie Foster sunt câteva dintre numele mari de la Hollywood ce o să fie prezente pe Croazetă în mai, însă şi trei cineaşti români au fost selectaţi.

    Cristi Puiu cu filmul “Sierra Nevada” şi Cristian Mungiu cu pelicula “Baccalaureat” participă în competiţia oficială, iar Bogdan Mirică cu filmul “Câini” în secţiunea Un Certain Regard!

    În deschiderea festivalului va rula filmul veteranului Woody Allen, “Cafe Society”, cu Kristen Stewart, Bruce Willis şi Jesse Eisenberg în rolurile principale.

    În competiţia pentru marele premiu intră:

    Acquarius – Kleber Mendoca Filho

    American Honey – Andrea Arnold

    Baccalaureat – Cristian Mungiu

    Elle – Paul Verhoeven

    From the Land of the Moon – Nicole Garcia

    The Handmaiden – Park Chan Wook

    I, Daniel Blake – Ken Loach

    Its Only the End of the WOrld – Xavier Dolan

    Julieta – Pedro Almodovar

    The Last Face – Sean Penn

    Loving – Jeff Nichols

    MaRosa  – Briliante Mendoza

    The Neon Demon – Nicolas Winding Refn

    Paterson – Jim Jarmush

    Personal Shopper – Olivier Assayas

    Sierra-Nevada – Cristi Puiu

    Slack Bay – Bruno Dumont

    Staying Vertical – Alain Guiraudie

    Toni Erdmann – Maren Ade

    The Unknown Girl- Jean-Pierre and Luc Dardenne

    În afara competiţiei vor rula filme precum “The BFG” de Steven Spielberg, “Money Monster” de Jodie Foster, cu George Clooney în rolul principal sau “Nice Guys” regizat de Shane Black cu Ryan Gosling şi Rusell Crowe în rolurile principale.

    Festivalul de Film de la Cannes va avea loc între 11 şi 22 mai, pe Croazetă. În 2015, premiul Palme d’Or al Festivalului de la Cannes a fost câştigat de pelicula „Dheepan”, a regizorului francez Jacques Audiard.

  • Povestea pilotului sovietic care a devenit şef de trib indian

    Un film despre viaţa lui Ivan Datsenko se bazează pe un scenariu ieşit din comun: un pilot sovietic, comandant de escadrilă, care devine şef de trib indian. Cum este posibil?

    Ivan Datsenko a intrat în Armata Roşie, ca pilot, în iunie 1941, şi există şi o dată oficială a morţii sale, 10 aprilie 1944. Dar data morţii este doar în scriptele armatei, pentru că realitatea pare a fi cu totul alta.

    Raportul oficial al morţii sale arată că a pierit într-o misiune de bombardament; dar există unele relatări, neconfirmate, care arată că Ivan Datsenko a reuşit să sară din avionul care ardea, şi a fost capturat de nemţi. A evadat, şi a ajuns înapoi acasă. Aparatul stalinist l-a făcut trădător şi l-a deportat în Siberia. Scapă din nou şi ajunge, în cele din urmă, în Canada.

    Alte versiuni avansează ideea că a fost spion sovietic care a acţionat în Canada. Oricum, Ivan Datsenko apare din nou în 1967; dansatorul cecen Mahmud Esambaiev, care se afla la Expo ’67 în Montereal susţine că l-a întâlnit. El a vizitat o rezervaţie care adăpostea un trib de circa 200 de persoane şi a fost frapat de rusa fluentă a unui indian care fredona un vechi cântec ucrainean: “Rozpriahaite, khloptsi, koni”. Mai târziu, cei doi s-au întâlnit în cabina dansatorului şi acolo secretul a fost dezvăluit.  Numele “canadian” al şefului de trib era John MacComber.

    Mahmud a susţinut după aceea că respectivul şef de trib era de fapt Ivan Datsenko, in declaraţii făcute jurnaliştilor dar şi în emisiuni televizate. Într-un spectacol la TV a apărut şi a rudă a lui Datsenko, Olga Ruban, care a prezentat două fotografii ale unchiului ei: într-una pilotul primea o importantă decoraţie de război, iar în cealaltă apărea în postura de lider indian; experţii care au consultat cele două fotografii au conchis că este vorba de una şi aceeaşi persoană.

    În prezent povestea este destul de greu de lămurit, pentru că mai toţi eroii s-au prăpădit. Dar povestea are farmecul ei, şi filmul de care vorbeam mai sus a fost realizat în 2011 de Mihailo Ilienko; se numeşte “ToyKhtoProyshovKrizVohon” – “Cel care trece prin foc” şi care vorbeşte depre pilotul Ivan Dodoka. Numele diferă, dar povestea este cea de mai sus.

  • Mark Zuckerberg, cofondator al Facebook, şi-a exprimat sprijinul faţă de comunitatea musulmană

    Musulmanii din Statele Unite şi din lumea întreagă au fost criticaţi în ultimele săptămâni, după atentatele teroriste comise la Paris şi în oraşul San Bernardino din statul american California.

    “Vreau ca vocea mea să se adauge eforturilor făcute în sprijinirea musulmanilor din comunitatea noastră şi din lumea întreagă. După atacurile de la Paris şi după toată ura din această săptămână, pot doar să îmi imaginez teama pe care o resimt musulmanii de a nu fi persecutaţi pentru faptele altora. Ca evreu, părinţii mei m-au învăţat că trebuie să luăm atitudine împotriva atacurilor comise împotriva tuturor comunităţilor. Chiar dacă un atac nu este comis împotriva ta astăzi, viitoarele atacuri la adresa libertăţii oricărei categorii de persoane îi vor răni pe toţi oamenii. Dacă eşti musulman în această comunitate, în calitatea mea de lider al Facebook, vreau să ştii că vei fi întotdeauna bine primit aici şi că vom lupta împreună pentru a-ţi proteja drepturile şi pentru a crea un mediu paşnic şi sigur în care să trăieşti. Faptul că eu şi soţia mea am devenit de curând părinţi ne-a oferit multă speranţă, însă ura anumitor persoane face să devină uşor ca alţi oameni să se lase cuprinşi de cinism. Nu trebuie să ne pierdem speranţa. Atât timp cât vom rămâne împreună şi îl vom vedea pe Dumnezeu în fiecare dintre noi, vom putea să construim o lume mai bună pentru toţi oamenii”, a scris Mark Zuckerberg pe pagina sa de Facebook.

    La începutul lunii decembrie, Mark Zuckerberg şi soţia sa Priscilla Chan au anunţat că vor plasa 99% din acţiunile deţinute la Facebook, în valoare de 45 de miliarde de dolari, într-o fundaţie care se va concentra pe susţinerea potenţialului uman şi al egalităţii, potrivit unei scrisori adresate fiicei lor nou-născute.

     

  • Genial! O ardeleancă i-a cerut lui Iohannis „coloană oficială” şi are legea de partea ei

    Arădeanca Mihaela Nedelcu Luncan, stabilită în Bucureşti şi membră a partidului M10, a solicitat, în scris, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi preşedintele să primească o coloană oficială. Interesant este că, într-o anumită măsură, interpretând într-un sens larg legislaţia, Mihaela Nedelcu Luncan ar putea părea îndreptăţită să primească protecţie SPP şi coloană oficială.

    Vezi mai jos cererea


    „Către: Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
    Ref: Cerere protecţie SPP şi coloană oficială
    Stimate domnule Preşedinte,
    Am citit cu încântare recentele modificări aduse Legii nr. 191/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază.
    Având în vedere că:
    ● traficul în Bucureşti este unul de natură a-mi incomoda activităţile curente şi urgente de bun cetăţean;
    ● nu există nicio diferenţă legală între un preşedinte de partid politic parlamentar (care poate beneficia potrivit modificărilor aduse legii de protecţia SPP) şi un simplu cetăţean.
    Astfel,
    ● având în vedere faptul că a fost modificat art. 14 alin. (4) al Legii nr. 191/1998 astfel încât ”Cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Serviciul de Protecţie şi Pază poate asigura protecţie unor demnitari şi foşti demnitari, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (2), precum şi altor persoane, la cererea acestora.”
    ● având în vedere faptul că aceeaşi lege prevede că SPP ”organizează şi coordonează, pe timpul misiunilor de protecţie şi pază, activitatea tuturor forţelor participante din cadrul instituţiilor prevăzute la art. 4 alin. (1).” (adică art. 4 alin. (1) ”Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, Serviciul de Protecţie şi Pază colaborează cu Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, cu celelalte ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale.”)
    ● având în vedere faptul că Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice prevede la Art. 223 alin. (1) că ”Poliţia rutieră asigură însoţirea coloanelor oficiale cu echipaje specializate potrivit competenţei.”
    şi, mai ales, având în vedere prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţia României, conform căruia – ”Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”,
    vă solicit, domnule Preşedinte, să aprobaţi includerea pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a CSAT a prezentei cereri de a beneficia de protecţia Serviciului de Protecţie şi Pază, inclusiv prin posibilitatea de a beneficia de o coloană oficială.
    Cu deosebită consideraţie,
    Mihaela LUNCAN”

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Viaţa fabuloasă a regilor din Benin, despre care populaţia crede că au super-puteri şi că devin invizibili noaptea

    Benin, denumire oficială Republica Benin, este o ţară în vestul Africii, cunoscută în vechime ca Dahomey. Fotograful francez, Eric Laffourgue, a descoperit că obiceiurile străvechi încă sunt valabile şi în prezent, relatează Daily Mail.

    Deşi regii nu deţin nicio putere în această ţară democratică, încă sunt foarte respectaţi de către populaţie. Fotografiile lui surprind foarte bine cultura şi obiceiurile oamenilor. Eric le-a explicat celor de la Daily Mail că regalitatea din Benin a devenit un fel de atracţie turistică şi că mai au o oarecare influenţă asupra politicienilor care conduc ţara. Eric Laffourgue a mai spus că regele Abomey le cere turiştilor 250 de euro pentru a putea face poze cu el şi cu soţiile acestuia la palat.

    Păstrând obiceiurile, regii sunt transportaţi de oameni într-o caleaşcă, iar femeile îmbrăcate în rochii colorate bat clopote anunţând venirea acestuia.

    “Înainte să-i fac portretul lui Gbaguidi Ahotondji Sèvègni, regele al Savalou a trebuit să mă aplec în faţa lui, în semn de respect”, a mai spus Laffourgue .

    “Gbèmédô Tognon este considerat regele nopţii, ceea ce înseamnă că acesta capătă puteri speciale în timpul nopţii. Copiii cred că devine invizibil”, a adaugat Eric Laffourgue.

    Cineva trebuie să ţină o umbrelă deasupra regelui, de fiecare dată când acesta iese în public. “Doar regii pot avea umbrelă, iar umbrela este învârtită în sensul invers al acelor de ceasornic pentru a simboliza longevitatea acestuia. Chiar şi când se află într-o clădire este acoperit de o umbrelă”, a spus Eric.

    Când nu se plimbă în trăsurile trase de oameni, aceştia circulă în maşini cu numere de identificare speciale pentru a le semnala importanţa.

    Se crede că Vaudou (sau „Vodun” ori „Voodoo”, cum mai este numită) a apărut în Benin şi a fost introdusă în Brazilia, Insulele Caraibe, şi părţi ale Americii de Nord de către sclavii prinşi din această regiune a Coastei Sclavilor. Religia indigenă din Benin este practicată de circa 60% din populaţie. Din 1992 „Vodun” a fost recunoscută ca una dintre religiile oficiale ale Beninului şi o Sărbătoare Naţională Vodun are loc pe 10 ianuarie.

    “Regii au doctori la palat, dar şi vraci care să îi protejeze de ghinion şi de blestemele inamicilor”, a mai spus fotograful.

  • Skanska a inaugurat cea de-a doua clădire din Green Court Bucharest, o investiţie de 35 de milioane de euro

    Suedezii de la Skanska au anunţat deschiderea oficială a celei de-a doua clădiri din Green Court Bucharest, construită în urma unei investiţii de 35 milioane euro. Clădirea B oferă 18.000 metri pătraţi dispuşi pe 12 etaje superioare, plus trei nivele de garaj subteran, cu un total de 315 locuri de parcare. În momentul de faţă, prezintă o rată de ocupare de 72% şi este închiriată de companii precum: Carrefour Romania, Sanofi, Colgate Palmolive Romania, Adecco Romania şi RINF Outsourcing Solutions.

    “(…) Ne propunem să încheiem anul 2015 cu clădirea B închiriată în întregime, în timp ce lucrările la Clădirea C vor evolua rapid.(…)”, a declarat Marcin Łapiński, Preşedintele Skanska Property România.

    Proiectul Green Court Bucharest este alcătuit din 3 clădiri de birouri cu o suprafaţă închiriabilă de 52.000 metri pătraţi. Prima clădire a proiectului a fost inaugurată la finele anului 2014 şi acum este închiriată în totalitate şi vândută companiei de investiţii imobiliare Globalworth Real Estate Investments Ltd.

    Green Court Bucharest este dezvoltat folosind tehnologii verzi şi soluţii sustenabile cum ar fi faţada eficientă din punct de vedere energetic, aportul crescut de aer proaspăt pentru un mediu de lucru sănătos, sistemele de iluminat eficiente energetic, echipate cu senzori de mişcare şi de intensitate sau prizele de încărcare pentru maşinile electrice. Proiectul va fi certificat LEED Gold şi le va oferi chiriaşilor cel mai înalt grad de confort, unul dintre cele mai eficiente şi versatile spaţii de lucru din Bucureşti şi standarde excelente de calitate.

    Compania suedeză Skanska este un gigant al pieţei de construcţii, cu un rulaj anual de peste 15 miliarde de euro, iar Green Court este primul proiect al companiei de pe piaţa locală. Suedezii au anunţat de mai mult timp că analizează achiziţia unor terenuri noi în Bucureşti, dar până în prezent nu au anunţat finalizarea vreunei noi tranzacţii, potrivit ZF. 

     

  • 19 filme şi o singură Palme d’or. Din culisele festivalului de la Cannes

    Ceremonia oficială de deschidere a Festivalului de Film de la Cannes l-a avut ca maestru de ceremonii, pentru al doilea an consecutiv, pe actorul Lambert Wilson. Numeroase staruri ale industriei cinematografice au păşit pe celebrul covor roşu de la Cannes, purtând ţinute vestimentare spectaculoase, şi au participat la această gală de deschidere a festivalului, care a fost transmisă de postul de televiziune CanalPlus şi a fost urmărită de peste 170 milioane de telespectatori.

    Anul acesta, 19 filme se luptă pentru Palme d’or, iar noutatea faţă de anii trecuţi este reprezentată de numărul mare de filme asiatice înscrise în competiţie.

    Printre favorite se numără „Carol“, în regia lui Todd Haynes, care spune povestea a două lesbiene, în anii ‘50, şi le are în distribuţie pe Rooney Mara şi Cate Blanchett. Haynes a mai participat doar o dată la Cannes, în 1998. Mexicanul Michel Franco prezintă „Chronic“, o dramă despre un asistent medical înconjurat de durere şi moarte. Franco a câştigat, în 2012, secţiunea Un certain regard cu filmul „After Lucia“. „Dheepan“ este povestea unui luptător din Sri Lanka care, după ce fuge în Paris, ajunge să lucreze ca îngrijitor la o instituţie a statului. „Dheepan“ este regizat de Jacques Audiard, care se află la a patra participare la Cannes.

    „The Assassin“ este un film asiatic, primul regizat de taiwanezul Hou Hsiao-hsien după mai bine de opt ani. Ultimul său film, „Flight of the Red Balloon“, a participat la Cannes în 2007 la secţiunea Un certain regard. Hou Hsiao-hsien a câştigat marele premiu de la Cannes în 1993, pentru filmul „The Puppetmaster“.

    „The Lobster“ este filmul de debut în limba engleză al regizorului grec Yorgos Lanthimos. Filmul îi are în distribuţie pe Colin Farrell, Ben Whishaw, John C. Reilly şi Rachel Weisz, iar acţiunea se petrece într-un viitor apropiat în care oamenii sunt obligaţi să îşi găsească sufletul-pereche în 45 de zile.

    După ce a impresionat juriul în 2011 cu „Oslo, 31 august“, regizorul norvegian Joachim Trier prezintă la Cannes o dramă avându-i în distribuţie pe Isabelle Huppert, Gabriel Byrne şi Jesse Eisenberg.

    „MacBeth“ este o nouă ecranizare a celebrei piese de teatru, semnată de către regizorul australian Justin Kurzel. În rolurile principale joacă Michael Fassbender şi Marion Cotillard.

    Radu Muntean şi Corneliu Porumboiu revin anul acesta la Festivalul de la Cannes, în secţiunea Un certain regard, cu cele mai noi lungmetraje ale lor, „Un etaj mai jos“, respectiv „Comoara“, iar regizorul Andrei Creţulescu va fi prezent în secţiunea Semaine de la critique cu scurtmetrajul „Ramona“. Acesta este deja al treilea an consecutiv când România nu are niciun film în competiţia oficială a prestigiosului Festival de la Cannes, care debutează miercuri.

    Selecţia oficială este realizată de către directorul festivalului, Thierry Fremaux, iar acesta susţine că „regizorii buni vor face întotdeauna filme bune, aşa că vor avea mereu un loc în festival“. Pentru a alege producţiile ce intră în competiţie, Fremaux se consultă cu o serie de specialişti din Europa. În Marea Britanie, spre exemplu, una din cele mai influente păreri este cea a scriitoarei Agnes Poirier. Marile companii britanice de film, precum Film4, BFI şi BBC, au şi ele un cuvânt greu de spus. Dar, asemenea festivalului, şi companiile se concentrează asupra numelor
    deja consacrate. „Construim cariere“, susţine Tessa Ross, directoare a Film4, casa de producţii care a lansat „Slumdog Millionaire“ şi „12 ani de sclavie“. „Este singurul mod în care poţi avea filme care să conteze.“

    Una din lecţiile pe care ar trebui să le înveţe responsabilii festivalului de la Cannes este că arta nu înseamnă întotdeauna şi bani mulţi. Este nevoie ca astfel de evenimente să dea atenţie şi unor regizori sau actori mai puţini cunoscuţi, dar care poate reuşesc prestaţii de invidiat.

    Inaugurat în 1964, Festivalul de la Cannes este unul dintre cele mai prestigioase evenimente de profil din lume. Participarea la concurs este permisă doar pe bază de invitaţie, iar ceremonia se ţine la Palatul Festivalului şi Congresului din Cannes.

    Trofeul Palme d’or, un simbol al festivalului, a fost decernat pentru prima oară în 1955. Înainte, între 1946 şi 1954, câştigătorii primeau „Marele premiu al Festivalului Internaţional de Film de la Cannes“, sub forma unei diplome şi a unui trofeu realizat de un artist contemporan.

    Începând cu anul 2014, preşedinţia juriului a fost preluată de către Pierre Lescure, preşedintele canalului francez Canal Plus.