BusinessMagazin

Tag: obtinere

  • OPINIE – Marius Mihailovici, director general Porsche Engineering: „Viitorul automobilelor… inteligent(e)”

    Visurile şi aspiraţiile copilăriei mele, deşi măreţe şi inspirate din filmele science fiction pe care le urmăream pe casete VHS, nu m-au dus niciodată atât de departe încât să-mi imaginez că aş putea să fac parte din viitorul automobilelor. Cât de puţin ştiam! M-am alăturat celor de la Porsche Engineering într-o perioadă în care viitorul industriei auto este regândit şi remodelat. În care nu suntem doar încurajaţi, ci şi stimulaţi să îndrăznim să visăm şi să ne imaginăm că interacţiunea cu maşinile nu va fi doar una cu un simplu produs al ingineriei mecanice de vârf, ci cu un produs complex, care încorporează de la aerodinamică şi mecanică până la electronică, software şi inteligenţă artificială.

    Ceea ce facem presupune nu doar reinventarea felului în care maşinile sunt pornite şi ţinute în mişcare, ci şi a felului în care comunicăm cu ele. Se schimbă şi ceea ce pot face acestea pentru noi: să ne ghideze, să ne protejeze, să ne ajute să economisim timp şi să ne ferească de haosul din trafic. Multe dintre aceste transformări se întâmplă acum în Cluj, unde 200 de programatori şi ingineri dezvoltă soluţii care acum zece ani erau de domeniul fantasticului. Acestea presupun sisteme avansate de asistenţă la condus, care colectează date dintr-o varietate de surse online şi de la faţa locului, prin senzori. Sunt informaţii legate de dinamica şi starea maşinii, care, împreună cu cele legate de mediul înconjurător, creează percepţia generală pe care sistemele inteligente o analizează şi pe baza căreia sunte dezvoltate diferite funcţii de siguranţă şi confort. De la asistenţa în viraje, la asistenţa la depăşire sau la parcare, toate aceste „servicii” devin, în curând, parte din rutina noastră zilnică, fiind menite să ne uşureze viaţa.
    Lucrăm aici, în mod special, la un sistem care să înveţe maşinile despre condusul agresiv şi cum să reacţioneze la acesta. Oamenii sunt fiinţe intuitive, fapt care le permite să anticipeze când un alt şofer urmează să le taie calea. Maşinile nu au acest instinct – încă. Prin folosirea celor mai noi metode AI, cum ar fi reţelele neuronale sau machine learning, dezvoltăm noi sisteme de asistenţă la condus, care deschid calea către automobilele autonome ale viitorului. 
    Funcţia de detectare a maşinilor care urmează să îţi taie calea foloseşte o reţea neuronală: oamenii se uită la imagini cu maşinile care circulă pe autostradă şi semnalează momentul în care realizează că o maşină din faţă urmează să taie calea cuiva. În faza de pregătire, reţeaua neuronală corelează acest instinct natural al oamenilor cu semnalele primite de la senzorii automobilului, în aşa fel încât maşina învaţă treptat să prezică atunci când cineva urmează să îţi taie calea, analizând datele primite de la senzori. Cu ajutorul inteligenţei artificiale, suntem in era HAD, Highly Automated Driving, un concept care defineşte interacţiunea maşină-om, o interacţiune proactivă, intuitivă şi utilă în moduri nemaiîntâlnite până acum, până în punctul în care maşinile devin total automatizate. După cum spunea, atât de frumos, profesorul Frank Kirchner de la Centrul German de Cercetare a Inteligenţei Artificiale, o maşină automatizată va fi „un robot pe care poţi să îl conduci” sau, mai degrabă, un robot care va putea să te conducă oriunde ai nevoie. Funcţiile condusului autonom presupun, după cum am putut observa, colectarea unui volum mare de date care sunt stocate şi procesate ulterior. Prin urmare, ne aşteptăm ca noua reţea wireless 5G să joace un rol important în viitorul automobilelor inteligente. Această reţea este proiectată special pentru comunicarea dintre maşini, cu o întârziere de reacţie de aproximativ o milisecundă. Ea ne va permite să dăm frâu liber imaginaţiei şi, în acelaşi timp, să dezvoltăm noi sisteme de asistenţă la condus. Momentan, reţeaua 5G este disponibilă doar în marile oraşe din România, dar lucrurile se mişcă destul de repede şi tehnologia ne ajunge din urmă – singura întrebare ar fi: vom fi, la rândul nostru, în stare să ţinem pasul?
    Chiar dacă e greu de crezut, în Cluj avem o tradiţie academică de peste 40 de ani în cercetarea şi descoperirea de metode de a utiliza AI în produse pe care le folosim zilnic. Parteneriatul nostru cu universităţile tehnice de aici a deschis o lume plină de oportunităţi nu doar pentru noi, prin împărtăşirea de idei şi posibilitatea de a lucra cu o cantitate imensă de date şi informaţii, dar şi pentru studenţi şi profesori, care pot să găsească la noi o finalitate tangibilă pentru studiile lor. Învăţăm acum nu doar să visăm, ci şi să ne urmărim visurile până când acestea devin realitate şi apar pe modelele de serie – la început ca opţionale, iar apoi ca funcţii standard – în tot ceea ce ţine de viitorul automobilelor.

  • Cum a reuşit o constănţeancă să conducă o companie de peste 10 miliarde dolari şi cu peste 40.000 de angajaţi: „Terorism, violenţe, ameninţări, corupţie, incendiu, inundaţii – le-am trăit pe toate”

    „Niciodată în cariera mea obţinerea unui titlu nu mi-a fost compas. Nu am aplicat pentru niciunul din rolurile mele anterioare şi nici să fiu CEO”, descrie Angela Creţu modul în care spune că s-a raportat la reuşitele sale profesionale. Şi nu au fost puţine, în contextul în care din momentul în care a început să lucreze pentru Avon în Constanţa, în urmă cu aproximativ 21 de ani, a evoluat în salturi spectaculoase.

    Cel mai recent rol pe care l-a obţinut, de CEO al Avon, a ţinut titlurile publicaţiilor de business în luna ianuarie – şi nu doar pe ale celor din România, ci din toată lumea. Compania anunţa atunci că executivul român a preluat conducerea Avon la nivel global, cu excepţia pieţelor din America Latină, după ce a în ultimii trei ani a fost vicepreşedinte al grupului Avon şi CEO pentru Europa Centrală şi de Est, fiind responsabilă de 18 ţări din regiune.

    Numirea româncei a venit pe fondul preluării Avon de către gigantul brazilian Natura, care deţine deja The Body Shop şi Aesop. Tranzacţia, evaluată la 2 miliarde de dolari, a creat cea de-a patra companie de cosmetice din lume, cu 3.200 de magazine din întreaga lume şi cu o prezenţă în 100 de ţări. Anterior, producătorul de cosmetice brazilian a cumpărat The Body Shop într-o tranzacţie estimată la 1 miliard de euro, de la grupul francez L’Oréal, în 2017. Noua companie are venituri anuale de peste 10 miliarde dolari şi peste 40.000 de angajaţi, cifre care o plasează pe Angela Creţu în fruntea clasamentului românilor care conduc afaceri peste hotare.

    Dacă nu funcţiile, care au fost însă obiectivele după care s-a ghidat?

    „Am căutat să creez experienţe deosebite pentru mine şi echipele din care am făcut parte, descoperind noi pieţe, noi categorii, inovaţii în modelul de business. Am fost liberă de constrângerile unei ambiţii pentru titlu sau pentru alte diverse beneficii, concentrându-mi întreaga atenţie către succesul oamenilor mei şi al misiunii dedicate femeilor ale cărei valori le împărtăşesc pe deplin”, răspunde Angela Creţu, vorbind despre reperele după care s-a ghidat în carieră. Chiar dacă aproape în fiecare săptămână este altundeva în lume, potrivit datelor de pe reţeaua de joburi LinkedIn, îşi face timp să răspundă şi întrebărilor pe care Business MAGAZIN i le-a trimis – de altfel, spune că găsirea timpului pentru tot ce îşi propune este unul dintre „exerciţiile“ pe care le-a deprins  până acum.

    Reuşitele în carieră s-au ţinut lanţ pentru Angela Creţu. Absolventă a Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul ASE, Creţu a început să lucreze la Avon în 1999. Ea s-a angajat atunci ca area sales manager al companiei în Constanţa, de unde, în câţiva ani a evoluat înspre conducerea operaţiunilor de pe piaţa din România, funcţie pe care a ocupat-o patru ani şi jumătate. În ultima parte a mandatului de conducere a Avon România se ocupa şi de coordonarea pe plan regional (zece ţări) a operaţiunilor companiei.  În 2009, la 34 de ani, devenea cel mai tânăr vicepreşedinte din istoria Avon.

    Rolul respectiv îi aducea în responsabilitate echipa ce se ocupa de crearea şi punerea în practică a noilor tehnologii ale companiei şi presupunea mutarea sa la New York. În 2011 a devenit director general al filialei Avon din Rusia, în cadrul celei unei ample reorganizări a conducerii companiei americane cu activităţi în vânzările directe de produse cosmetice. În februarie 2015, Angelei Creţu i s-au extins atribuţiile, fiind numită şi director general pentru Turcia, dar şi vicepreşedinte în Africa şi Orientul Mijlociu, devenind una dintre cele mai bine plătite românce din istorie şi cea mai bine poziţionată româncă expatriată de până atunci. Din octombrie 2016 şi până la începutul acestui an a fost vicepreşedinte al grupului Avon pentru Europa Centrală,  de unde a făcut saltul în noul său rol.

    Nu e de mirare că acum, privind retrospectiv, îşi descrie parcursul profesional, ca fiind „intens, bogat în experienţe inedite cât pentru zeci de vieţi”. Totuşi, spune că activitatea ei în cadrul Avon i-a dat sens, dincolo de responsabilitatea ei de a aduce profit acţionarilor. „Sensul vine cu faptul că în Avon sunt parte a unui fenomen, a unei mişcări pentru sănătatea, demnitatea şi egalitatea la şanse a femeilor – iar asta m-a ţinut implicată şi cu sufletul, nu numai cu mintea şi timpul meu”, povesteşte Angela Creţu.

    Se consideră norocoasă pentru experienţa sa profesională şi spune că această companie i-a schimbat viaţa: „Călătoria profesională m-a trecut de la roluri de vânzări la roluri de strategie, de la un rol de manager până la cel de group vice president şi acum de CEO. Am lucrat în Europa Centrală şi de Est, în Africa şi Orientul Mijlociu şi în America, am condus grupuri cu cifre de afaceri de miliarde de dolari şi am legat prietenii pe viaţă în mai multe colţuri ale lumii. M-am îmbrăcat cu tricouri roz în lupta împotriva cancerului de sân şi spirit învingător pentru drepturile femeilor la frumuseţe şi demnitate, dar şi cu abaya şi cap plecat cu modestie, am îmbrăţişat culturi noi şi am adus schimbare în fiecare mediu în care am lucrat. Din America în Arabia Saudită, din Rusia în Africa de Sud, de la femei umile la femei puternice, am trăit experienţe care mă ţin iremediabil îndrăgostită de ceea ce fac în Avon, indiferent de rolul avut în companie în ultimii 21 de ani”, îşi descrie ea parcursul de până acum.

    Povesteşte că nu s-a concentrat niciodată pe mişcări verticale în carieră, ci pe experienţe noi: „Curajul de a experimenta şi de a înainta în situaţii foarte grele mi-a deschis oportunităţi la care nu am visat vreodată”. Experi­enţele marcante pentru cariera ei sunt conectate, spune ea, cu proiectele de inovaţie, cu deschiderile de pieţe noi, leadershipul în culturi foarte diferite de a noastră, managementul unor situaţii de criză fără precedent şi adaptarea la condiţii volatile de piaţă.

    Angela Creţu mai povesteşte şi că, până la 30 şi ceva de ani, a învăţat din greşelile făcute, iar ulterior s-a eliberat de fricile de până atunci: „Am învăţat din greşeli, dar am reuşit pe la vreo 30 şi ceva de ani să mă eliberez de frici: de a-mi pierde jobul, de a nu fi promovată, de a nu fi plăcută de toată lumea. Cu fiecare eliberare mi-am recâştigat bucuria de a fi eu însămi, de a-mi trăi prezentul cu  intensitate şi de a construi relaţii autentice şi experienţe valoroase. Ca într-o lege ciudată a atracţiei, cu cât m-am concentrat mai puţin pe următorul titlu, cu atât mai mult mi-a accelerat avansul în carieră”, mai spune ea. Din parcursul său nu au lipsit nici provocările, iar lista acestora este una lungă: „Terorism, violenţe, ameninţări, reglementări schimbate peste noapte, corupţie, incendiu, inundaţii – le-am avut pe toate în meniul surpriză al managerului în pieţe emergente. M-am dat cu un pas în spate, am pus siguranţa oamenilor pe primul locul şi restul proceselor într-o abordare structurată cu mintea la rece.

    Atât timp cât viaţa nimănui nu este în pericol, în business există soluţie pentru orice”, spune ea. Cât priveşte bucuriile, spune că cele mai mari s-au legat de susţinerea femeilor care au învins cancerul de sân sau care au reuşit să îşi recâştige demnitatea şi independenţa financiară părăsind un partener violent.

    Cât priveşte echilibrul între viaţa profesională şi cea personală, Angela Creţu crede că acesta poate fi atins: „Obţinerea echilibrului cere cunoaştere de sine, claritate în setarea priorităţilor şi disciplină. Un  astfel de echilibru nu presupune cote egale şi setări rigide, este fluid şi poate înclina balanţa într-o parte sau alta în funcţie de perioadă. Şi atunci când aloc timp cuiva, indiferent că este fiul meu, un coleg sau o întâlnire de grup, sunt 100% acolo, nu amestec gândurile şi atenţia.”

    Spune că în rolul pe care îl are îşi setează agenda în funcţie de nevoile echipei sale, călătoreşte mult, participă la întâlniri de strategie, inovaţie şi conferinţe. „Reuşesc să citesc şi să mă pun la curent cu ultimile noutăţi în avion şi serile înainte de culcare. În weekend mă văd cu prietenii, mă relaxez la un film alături de soţul şi fiul meu, merg la sală. Nu am un program deosebit de majoritatea celor care lucrează în corporaţii, apreciez fiecare oră din timpul meu şi îi dau valoarea cuvenită”, spune ea.
    Am întrebat-o şi dacă ia în calcul întoarcerea în România, dar planurile ei nu s-au potrivit cu oportunităţile ivite pe parcurs: „Mă întorsesem deja în România cu gândul că nu mai plec după 10 ani petrecuţi în afara ţării, iată că după trei ani plec din nou cu gândul că e ultima plecare. România are un potenţial extraordinar, are nevoie de puţin mai multă iubire şi respect atât de la guvernanţi, cât şi de la noi toţi, cetăţenii ei.”
    Cât priveşte despre modul în care a fost privită prin prisma originii sale, Angela Creţu spune că nu a perceput niciodată că faptul că este româncă i-ar fi adus prejudicii în carieră: „Am lucrat cu peste 50 de naţionalităţi, am locuit în America, Rusia, Serbia, Turcia şi nu am simţit niciodată că aş fi discriminată pentru că sunt româncă sau pentru că sunt femeie. Am împărtăşit şi trăit poveşti de viaţă cu femei din aproapte toate colţurile lumii, din religii, culturi şi situaţii atât de diferite încât mi-a dispărut aroganţa comparaţiei ca noi, ca ei”. Mărturiseşte însă că „din păcate nu românii, ci străinii m-au învăţat să abordez diferenţele cu respect şi cu o curiozitate flămândă, căutând punctele comune şi iubind diversitatea aşa cum iubesc viaţa însăşi”.
    Fuziunea celor doi giganţi din industria cosmeticelor, anunţată spre finalul anului trecut, presupune, mai ales, unirea valorilor comune ale celor două companii, potrivit Angelei Creţu. „Natura este certificată B-Corp, cu misiunea de a-şi dedica toate resursele necesare pentru a crea un business sustenabil cu impact pozitiv în mediul social, natural şi apoi cel de afaceri. Avon, de asemenea, şi-a asumat de peste 100 de ani misiunea de a oferi femeilor susţinere tangibilă pentru a avea o viaţă mai bună donând până acum 1 miliard de dolari în campania împotriva cancerului de sân, dar şi prin modelul de vânzare socială de care beneficiază 5 milioane de femei în jurul lumii. În această alianţă şi cu aceste valori comune, avem o voce mult mai puternică pentru sustenabilitate şi suportul comunităţilor din care facem parte”, povesteşte ea. Identitatea brandului va rămâne intactă, dar, potrivit Angelei Creţu, prin această fuziune beneficiază de o platformă mai generoasă de resurse şi experienţă, de la inovaţia de produs până la tehnologie, astfel încât să îşi accelereze relevanţa, dar şi cota de piaţă în fiecare ţară în care sunt prezenţi.
    Angela Creţu spune că investiţiile majore ale companiilor vor fi direcţionate în perioada următoare în responsabilitate socială, oameni, precum şi inovaţia de produs şi de model de business. „Cauza socială pe care o reprezentăm, îmbunătăţirea vieţii femeilor, vine pe primul loc. Accelerăm susţinerea companiilor împotriva cancerului la sân şi violenţei domestice, pentru că fără sănătate şi demnitate machiajul nu mai are niciun rost”, spune executivul. Apoi, potrivit ei, se concentrează pe colegii lor: „De la angajaţii din office până la cel mai nou reprezentant de vânzări, ne asigurăm că au un câştig competitiv şi o experienţă unică alături de comunitatea Avon”. Inovaţia este cel de-al treilea pilon de dezvoltare a companiei: „Construim o strategie de creştere sustenabilă cu investiţii semnificative în tehnologia de cercectare şi inovare, sisteme integrate de prelucrare a datelor, inteligenţă artificială şi sisteme logistice. Pe lângă inovaţiile din portofoliu cu care ne propunem să creăm noi trenduri în industria de beauty, ne propunem să creăm un model omnichannel pentru clienţi păstrând serviciul personalizat acordat de reprezentantele noastre”.
    Iar când vine vorba despre obiectivele ei personale, conchide: „Să mă bucur de fiecare moment, să aduc valoare celor din jurul meu”. 

    Carte de vizită de CEO Global
    Angela Creţu lucrează în cadrul Avon de 21 de ani;
    Până la numirea în rolul de CEO al grupului Avon, ea a fost director general în trei din cele şase regiuni ale grupului: Europa de Est, Turcia, Orientul Mijlociu şi Africa şi Europa Centrală;
    Între 2005 şi 2007 a fost CEO al Avon în România, după ce ocupase timp de trei ani poziţia de director de vânzări.
    Este absolventă a Facultăţii de Cibernetică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice şi şi-a început cariera la Avon în 1998 ca area sales manager în Constanţa.
    Sursa: compania

    Ambasadoare pentru leadershipul românesc
    Angela Creţu face parte dintr-un grup de executivi femei care i-au convins pe superiorii de la headquarter de calităţile lor şi au devenit expatriate, ocupând acum poziţii de top management în lume.
    Din elita managementului feminin românesc fac parte şi Cornelia Coman, CEO al NN Asigurări de Viaţă şi Pensii Spania. Ea a fost şefă a NN Asigurări România în perioada 2008-2012 şi Ungaria în perioada 2012-2015, iar la 1 iulie 2016 a devenit CEO al subsidiarei NN din Spania.
    Sursa: Business MAGAZIN

    Severina Pascu abia prelua, acum 11 ani, rolul de director financiar în cadrul UPC, marcând şi trecerea sa de la audit la sectorul telecomunicaţiilor. De anul trecut, este CEO al companiei din Elveţia.
    Iulia Nartea, directorul general al companiei de curierat UPS pentru România, Grecia şi Balcani, a fost numită director general al subsidiarei din Italia, cu sediul la Milano, în noiembrie 2014, după ce americanii au testat-o timp de şase ani în funcţia de country manager şi manager regional. După o perioadă de un an în care a lucrat ca director general al companiei în Elveţia (2017-2018) este, de la începutul anului trecut din nou în România, în rolul de director de strategie al companiei.

    Nicoleta Eftimiu, care lucrează de 16 ani în cadrul sistemului Coca-Cola, a fost promovată în august 2019 în funcţia de franchise director Central Europe în cadrul The Coca-Cola Company, conducând astfel businessul de pe şase pieţe, respectiv Elveţia, Austria, Liechtenstein, Cehia, Slovacia şi Ungaria. 

    Denisa Mateescu este director regional al Western Union pentru România, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Moldova şi deţine funcţia actuală de la începutul anului 2017; anterior, a lucrat timp de 13 ani la Mastercard, dintre care 7 ani petrecuţi în funcţia de manager general pentru România şi zona Balcanilor.

    Violeta Ciurel ocupă, din august 2019, rolul de strategic development officer Europe & chief restructuring officer Intl and new markets Axa Group, după ce anterior a avut mai multe roluri în cadrul aceleiaşi companii: chief restructuring officer – international & new markets, Axa Group (din ian 2018), chief transformation officer & global head of protection, global life & savings (2016 – 2017), CEO Axa Seguros Portugalia (mai 2014 – mai 2016).

    Dana Cortina este, de aproximativ 6 ani, general manager al Volkswagen Group Retail Spania; anterior a fost general manager al Porsche Inter Auto România şi al Porsche România. 

  • Probleme la Renault: Profitul de anul trecut a fost de 184 de ori mai mic decât în 2018

    Profiturile grupului Renault s-au situat la un nivel redus în 2019, de doar 19 milioane de euro, în contextul în care francezii au operat cu marje mai mici în core-business, în acelaşi timp în care veniturile generate de partenerii de alianţă de la Nissan s-au prăbuşit, potrivit FT.

    Producătorul francez care deţine Automobile Dacia pe piaţa locală a raportat un profit net de 19 milioane euro în 2019, în scădere faţă de 3,5 miliarde euro în 2018, la vânzări de 55,5 miliarde euro, în scădere cu 3%.

    Veniturile generate de Nissan, în care Renault deţine o participaţie de 43%, au scăzut la 242 milioane euro anul trecut, de la 1,5 miliarde dolari în 2018.

    Producătorul japonez a înregistrat cel mai slab an din ultimul deceniu, în timp ce marjele cu care Renault operează în businessul propriu au scăzut de la 4,3% la 2,8%.

    Mai mult, grupul a redus dividendul de la 3,55 euro per acţiune la doar 1,1 euro per acţiune.

    „Renault a reuşit să obţină rezultate în linie cu previziunile revizuite, în ciuda unui an dificil”, spune Clotilde Delbos, directorul financiar al Renault care a preluat temporar atribuţiile directorului executiv, referindu-se la un avertisment lansat în luna octombrie.

    Delbos a atras atenţia că perspectivele pentru 2020 sunt „limitate din cauza volatilităţii aşteptate la nivel de cerere”, pe fondul noilor reguli privind emisiile de carbon în Europa, şi „posibilul impact al coronavirusului” – ameninţare care a închis temporar toate fabricile din industria auto situate în China şi i-a forţa pe unii producători să oprească sau să încetinească producţia la facilităţile de producţie din restul lumii.

    Compania s-a confruntat cu un an dificil pe fondul arestării fostului şef al companiei, Carlos Ghosn, în noiembrie 2018, ceea ce a şubrezit relaţia cu partenerii de business din Japonia, Nissan.

    Luca de Meo se va alătura Renault până la începutul verii acestui an pentru a prelua funcţia de CEO după ce Thierry Bollore, urmaşul lui Ghosn, a fost înlăturat, petrecând mai puţin de un an la cârma companiei.

     

     

     

  • Veşti bune pentru şoferi: Dacă aveţi permis normal de categoria B veţi putea conduce ÎNCĂ o categorie de vehicule

    Un proiect de lege depus în Parlament prevede că permisul de conducere categoria B va putea fi folosit şi pentru motocicletele cu cilindree maximă de 125 cm3, dacă persoana respectivă are 24 de ani şi permis categoria B de cel puţin doi ani. Iniţiativa aprţine deputaţilor PSD Gabriel Petrea şi Alexandru Rotaru.

    Proiectul legislativ prevede completarea legii circulaţiei pe drumurile publice cu următorul articol:

    „După litera j a al. 1 al art 24.1 se introduce litera k) permisele de conducere eliberate pentru categoria B sunt valabile pentru motociclete cu cilindree maximă de 125 cm3, cu puterea maximă de 11 kW şi cu un raport putere/greutate de cel mult 0.1 kW/kg (categoria A1), cu condiţia ca deţinătorii permiselor să aibă vârsta minimă de 24 de ani şi permisul categoria B obţinut cu cel puţin doi ani în urmă”, scrie rtv.ro

    Cei doi deputaţi susţin că în multe ţări europene legislaţia care reglementează obţinerea permisului categoria A1 include amendamente care facilitează obţinerea acestei categorii dacă solicitantul posedă categoria B.
     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Când florile ţin de cald

    Cum însă recoltarea pufului presupune suferinţă pentru raţele sau gâştele de la care provine, o companie americană, Pangaia, propune umplerea gecilor cu un material obţinut din flori de câmp, scrie Dezeen. Pangaia utilizează o anume specie de flori de câmp, combinând florile uscate cu un biopolimer obţinut din resturi vegetale şi un aerogel, obţinând astfel un material, care, pe lângă proprietăţile sale izolatoare, este şi biodegradabil. Denumit FLWRDWN (Flower Down sau puf de flori), materialul a fost folosit pentru un model de geacă cu strat exterior din poliester lansat în trei variante de culoare: alb, negru şi bleumarin. 

  • Cum se educă un antreprenor?

    După ce a obţinut certificarea de trainer de business etiquette în cadrul International Etiquette and Protocol Academy of London, a deschis în Bucureşti businessul Etiquess prin care îşi propune să îi înveţe regulile de etichetă în afaceri şi pe antreprenorii români.

    „Un trainer de etichetă în afaceri predă cunoştinţe care ţin de multiculturalitate, care ţin de convenţiile de afaceri, toate acele elemente nescrise, dar care sunt importante şi care pot «deschide uşi»”, explică Elena Scherl, trainer de business etiquette şi fondator al businessului Etiquess. 

    Ea a povestit că în urmă cu aproximativ trei ani, când lucra într-o companie de telecomunicaţii din România, a observat o diferenţă de comportament social între oamenii de business din diferite ţări, motiv pentru care a început să caute informaţii pentru a se educa în această direcţie. „Lucram într-o companie de telecomunicaţii, pe partea de vânzări.

    Având cel mai des ocazia să lucrez cu companii străine, am observat că managerii din anumite ţări sunt oarecum deranjaţi de anumite cuvinte pe care le foloseam şi nu erau la fel de deschişi cu mine cum erau alte persoane cu care foloseam aceleaşi cuvinte, spre exemplu. Mi-am dat seama că anumite rezultate – precum targeturi de vânzări erau influenţate de cât de bine ne descurcam noi, angajaţii, cu managerii de conturi din cadrul celorlalte companii străine. Atunci am avut setea aceasta de a-mi îmbunătăţi aptitudinile şi rezultatele”, spune Elena Scherl. Timp de circa doi ani a citit cărţi despre cum să lucrezi cu oameni care fac parte din societăţi diferite, „cum să lucrezi cu libanezii, cu chinezii, cu americanii, cu occidentalii”. Apoi a urmat cursuri de etichetă în business la Londra, în cadrul companiei International Etiquette and Protocol Academy of London, pentru că a vrut să poată preda antreprenorilor români şi angajaţilor acestora ceea ce a învăţat.

    „Toate valorile şi elementele pe care eu le-am preluat pe parcursul trainingului, în cadrul International Etiquette and Protocol Academy of London care a durat o săptămână sunt preluate şi în portofoliul Casei Regale din Marea Britanie. În plus, pot să ofer şi certificat de participare celor care vin la cursurile mele”, a povestit Elena Scherl.

    După ce a obţinut certificarea de trainer de etichetă în business a înfiinţat compania Etiquess, sub care predă cursuri de business etiquette antreprenorilor activi pe piaţa naţională şi angajaţilor acestora. „Oficial, am deschis compania în octombrie 2019. Am investit aproximativ 20.000 de euro în înfiinţarea firmei, în cursul de la Londra şi în amenajarea biroului din Bucureşti, din zona Universităţii, unde organizez cursurile.” Elena Scherl consideră că acest domeniu, care este la început de drum pe piaţa din România dar care în alte ţări precum Marea Britanie a prins deja rădăcini, îşi va face loc repede pe piaţa naţională.

    „Poate sună pragmatic, dar cu cât criza de forţă de muncă se adânceşte la noi, cu atât nevoia pentru ce fac eu creşte. În momentul acesta, consider că există o nevoie mare pentru serviciile pe care eu le ofer, pentru că aceste cursuri de formare pot ajuta companiile să reţină angajaţii şi le şi cresc productivitatea”, este de părere Elena Scherl. Un alt motiv pentru care Elena Scherl are încredere că domeniul de educare al antreprenorilor se va dezvolta pe piaţa locală este reprezentat de faptul că oamenii de business români vor vrea îşi ducă businessurile şi pe alte pieţe şi vor avea nevoie de „educare”, pentru a le creşte şansele de internaţionalizare.

    „Trebuie să cunoaştem cultura celor cu care vorbim şi să înţelegem fiecare cultură în parte. Antreprenorii care vor să se extindă în alte ţări trebuie să îşi facă temele înainte cu privire la ţările pe care le vizează. Până şi cadourile pe care le oferi au un întreg ritual în anumite ţări. Poţi să îţi sabotezi o relaţie de business de la început dacă oferi cadouri nepotrivite. Şi nici măcar nu vei auzi o explicaţie, pentru că spre deosebire de români – care cer explicaţii – sunt culturi care pur şi simplu evită conflictul pe cât posibil, evită să te pună în situaţia umilitoare de a primi un răspuns negativ. Spre exemplu, în China (şi în alte ţări din Sud-Estul Asiei), care este o piaţă imensă, oamenii de acolo nu vor spune niciodată «nu», dar vor spune «ne mai gândim». Ei se pun în locul celuilalt şi vor să evite să îl pună într-o situaţie stânjenitoare. Pentru a ne extinde internaţional trebuie măcar să vorbim cu un consilier sau un consultant din ţara respectivă, sau cu ambasadorii ţărilor vizate, să cerem informaţii despre mediul de afaceri, despre cum lucrează oamenii de acolo”, spune Elena Scherl. De altfel, ea a dat câteva exemple motivând de ce mediul antreprenorial românesc are nevoie să fie „educat”.

    „Românii sunt prietenoşi, dar văd des că oamenii de business din România nu ştiu să se ridice la nivelul unei ocazii. Spre exemplu, merg la evenimente de business care sunt oficiale, conservatoare, iar ei încep de când ajung la eveniment să renunţe la sacou, să desfacă nodul de la cravată, spun lucruri fără să gândească înainte sau fac gesturi care nu se pretează în alte ţări sau culturi. Acestea sunt poate elemente nesemnificative, dar dacă ai mai mulţi oameni în mediul de afaceri internaţional aproape poţi să îţi dai seama care dintre ei sunt români. Asta putem vedea şi într-un aeroport, pentru că îţi poţi da seama uşor care este coada de români. Aceste gesturi nu vin din răutate sau din lipsă de maniere, vin din ignoranţă, pur şi simplu nu ne-am gândit ce semnifică aceste gesturi pe care le facem”, explică Elena Scherl. Ea spune că aceste gesturi, care pentru antreprenorii români nu sunt importante, trag în jos mediul de business românesc.

    „Spre exemplu, în Orientul Mijlociu, atât în mediul de afaceri cât şi în cel privat, mâna stângă nu există, nu este folosită, este considerată mâna «necurată». Iar uneori afacerile pot fi compromise, o serie de astfel de gesturi ne pot strica imaginea şi ne strică din prestigiu. Aşa cum noi, românii, avem anumite prejudecăţi cu referire la alte ţări sau alte culturi, aşa au şi alţii cu noi. Am pierdut în cariera mea oportunităţi din cauza anumitor gesturi, dar mi-am dat seama după ce am început să studiez şi să mă informez. Cel mai rău am dat-o în bară cu persoane din Orientul Mijlociu, mai ales că sunt femeie. Acolo nu se face o diferenţă foarte mare între mediul de afaceri şi viaţa socială”, spune antreprenoarea.

    Anul acesta, începând cu luna ianuarie, Elena Scherl a început să predea cursuri de etichetă în business angajaţilor din multinaţionalele active pe piaţa din România. Un element important este reprezentat de faptul că ea personalizează cursurile în funcţie de industria în care activează clienţii ei şi în funcţie de nevoile acestora.
    „Fiecare angajator vrea să se insiste pe anumite elemente şi atunci e mai bine să selectezi aceste lucruri înainte. Spre exemplu, companiile de retail s-ar putea să aibă nevoie de îmbunătăţirea anumitor abilităţi ale oamenilor care lucrează cu clienţii (în showroom, la recepţie sau la casă), sau oamenii dintr-o bancă care sunt la ghişeu. Programatorii pot avea alte nevoi şi atunci cursul trebuie customizat.”
    Totuşi, fondatoarea Etiquess consideră că antreprenorii români ar avea mai multă nevoie de aceste cursuri decât multinaţionalele, dar ele nu au bugetele unei companii mari şi de obicei lasă aceste nevoi la urmă sau nu le iau deloc în considerare.
    „De obicei multinaţionalele sunt cele care investesc primele în orice traininguri. Am început să primesc solicitări şi întrebări de la oameni (persoane fizice) care vor să facă ceva pentru mica lor afacere sau care se gândesc să înfiinţeze o afacere şi vor să se pregătească dinainte de a intra în mediul antreprenorial.”
    Companiile de retail, de IT, cele active în domeniul bancar, financiar sau medical au cea mai mare nevoie de serviciile pe care le furnizează compania Etiquess, este de părere fondatoarea.
    „De obicei, persoanele care sunt pregătite în ceea ce priveşte partea tehnică, informaţională au probleme în ceea ce priveşte interacţiunea socială. Când lucrezi în retail şi intri în contact zilnic cu clienţi este foarte important să nu intri în panică şi să poţi gestiona orice situaţie apare în acea zi. Genul acesta de cursuri se pretează mai degrabă celor care intră în contact cu multe persoane în fiecare zi şi trebuie să îşi păstreze o atitudine prietenoasă cu toţi clienţii pe care îi întâlnesc în acea zi”, a conchis Elena Scherl. 

  • Ce taxe plătesc românii care au obţinut câştiguri din bitcoin şi alte criptomonede. Cum se impozitează

    Câştigurile obţinute din tranzacţionarea de bitcoin, ethereum sau alte criptomonede vin cu obligaţia anuală de a plăti impozit şi contribuţii, acolo unde este cazul, legislaţia fiscală în vigoare aplicându-se pentru persoanele fizice rezidente în România.

    Când trebuie declarate şi plătite impozitele pentru bitcoin şi alte monede digitale

    Prin urmare, românii care au obţinut câştiguri din transferul de criptomonede trebuie să depună „cu bună credinţă” declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale până pe data de 15 martie a anului următor, explică pentru ZF Corina Mîndoiu, partener asociat în cadrul departamentului de consultanţă fiscală al EY România.

    Astfel, pentru câştigurile obţinute din bitcoin şi alte criptomonede în 2019, termenul de depunere al declaraţiei unice este de 16 martie 2020.

    Consultantul atrage atenţia cu privire la termenul de depunere a declaraţiei unice, încât acesta reprezintă şi termenul de plată a obligaţiilor fiscale.

    Cum se calculează impozitele pe tranzacţiile cu bitcoin

    Persoanele fizice care obţin câştiguri din bitcoin şi alte monede digitale trebuie să plătească impozit 10% din diferenţa pozitivă dintre preţul de vânzare şi preţul de achiziţie, inclusiv costurile directe aferente tranzacţiei, spune Corina Mîndoiu.

    O particularitate a legislaţiei fiscale arată că anumite câştiguri din bitcoin şi alte criptomonede nu sunt impozitate. Astfel, câştigul sub nivelul de 200 lei per tranzacţie nu se impozitează, cu condiţia ca totalul câştigurilor într-un an fiscal să nu depăşească suma de 600 de lei.

    Dacă depăşesc acest prag, în cazul în care aceste câştiguri – singulare sau cumulate cu alte venituri impozabile, precum investiţii, activităţi independente, chirii etc – depăşesc nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, românii trebuie să plătească şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate, pe lângă impozite.

    Contribuţia de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2019 atinge un cuantum fix de 2.496 lei. Pentru anul 2020 această contribuţie s-a majorat la 2.676 lei.

    Plata obligaţiilor fiscale se poate efectua la trezoreria arondată adresei de domiciliu a persoanei fizice sau prin transfer bancar în contul unic disponibil “Sume reprezentând impozit pe venit şi contribuţii sociale datorate de persoanele fizice în curs de distribuire”, potrivit EY.

     

     

  • Vrei să faci şcoala de şoferi? Se schimbă vârsta de obţinere a permisului auto

    Potrivit proiectului, tinerii care vor dori să devină şoferi vor fi supuşi unui examen psihologic mai complex decât cel actual, informează ytb.ro.

    O altă condiţie ar fi ca tinerii să nu conducă maşini cu motoare care au capacitate cilindrică peste 1.000 centimetri cubi, deoarece acestea nu pot atinge viteze mari.

    De asemenea, în primul an de după obţinerea permisului auto, tinerii vor conduce numai alături de un însoţitor care are permis de conducere de minim cinci ani.

    Proiectul va avea nevoie de undă verde în comisiile de specialitate din Parlament, dar şi de votul deputaţilor şi senatorilor.

  • Cum funcţionează soluţia de automatizare dezvoltată de PwC România pentru departamentele cu funcţii suport

    Descrierea inovaţiei:

    Chatbotul este o soluţie software de automatizare ce utilizează tehnologii avansate de înţelegere a limbajului natural în vederea stimulării unei conversaţii (libere sau ghidate) cu un utilizator, folosind platforme PC sau aplicaţii mobile. Practic, chatbotul este utilizat ca un sistem de dialog pentru diferite scopuri practice, în vederea obţinerii într-un timp cât mai scurt a informaţiilor necesare utilizatorului. Soluţia este implementată, într-o primă fază, pentru Frequently Asked Questions, în vederea obţinerii informaţiilor necesare în timp util prin procesarea rapidă a unui volum mare de informaţii. Echipa implicată în dezvoltarea proiectului este formată din Inge Abdulcair, director în cadrul departamentului Taxe Indirecte al PwC România şi Gabriel Voicilă, partener servicii de consultanţă şi tehnologie al PwC România, cu o experienţă de peste 24 de ani în industria serviciilor IT&C.

    Elementul de noutate:

    În orice societate, fiecare persoană din cadrul companiei adresează o serie de întrebări frecvente către diverse departamente sau către persoane care au o experienţă mai îndelungată. Implementarea soluţiilor de tip chatbot la nivel intern asigură eficientizarea activităţii, obţinerea informaţiilor în timp real, procesarea unui volum mare de cereri în acelaşi timp, dar şi reutilizarea cunoştinţelor interne pentru a asigura un proces optimizat de livrare a informaţiilor.

    Efecteleinovaţiei:

    Efectele inovaţiei sunt: reducerea timpului pentru obţinerea informaţiilor necesare, precum şi asigurarea procesului de asimilare a informaţiilor de către chatbot într-un mod eficient.

  • Fiscul trebuie să returneze 3,6 milioane de euro unei companii din afara ţării. Care sunt motivele

    Printr-o decizie recentă, Curtea de Apel Bucureşti a decis obligarea autorităţilor fiscale române la restituirea unei sume de peste 17 milioane lei (aproximativ 3,6 milioane Euro) reprezentând impozit pe veniturile obţinute din România în perioada ianuarie 2008 – ianuarie 2010 de o companie nerezidentă fiscal.  Această „decizie istorică”, cum o numeşte Daniela David, partenerul fondator al Vernon David şi coordonatorul departamentului de litigii a fost pronunţată de instanţele române în aplicarea principiului nediscriminării, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii avocaţilor Vernon David.  

    Astfel, instanţa a recunoscut tratamentul discriminatoriu aplicat în trecut de către statul român entităţilor nerezidente care erau supuse unui regim fiscal mai împovărător decât entităţile rezidente fiscal în România.  Prin decizia pronunţată, instanţa a decis restituirea către entitatea bancară nerezidentă a sumei mai sus menţionate.  La acest moment, Daniela David a declarat că aşteaptă redactarea deciziei pentru a vedea exact argumentele reţinute de instanţă şi, în ciuda faptului că decizia este supusă recursului, s-a arătat încrezătoare că această decizie, dacă va fi recurată, va fi „susţinută” şi de către Înalta Curte de Casatie şi Justiţie. 

    Echipa Vernon David care reprezintă entitatea bancară nerezidentă în cadrul acestui litigiu este condusă de Daniela David şi Irina Pârvulescu (Senior Associate). 

    Aceeaşi echipă de avocaţi de la Vernon  David este cea care în anul 2017 a obţinut anularea unei hotărâri de guvern şi a unui ordin al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei cu privire la certificatele verzi şi, de asemenea, în anul 2012 a obţinut obligarea statului român la plata dobânzii legale pentru TVA-ul nereturnat în termen.

    Vernon  David este o societate de avocatură înfiinţată în urmă cu 18 ani.  Partenerii fondatori ai societăţii sunt Charles Vernon şi Daniela David. În prezent, echipa este formată din cinci parteneri şi 30 de avocaţi asociaţi şi activează în România şi Moldova.  Compania a fost implicată în consilierea grupului TMK la achiziţia Combinatului Siderurgic de la Reşiţa, actualmente cel mai mare producător de oţel din România; asistarea Băncii Transilvania în ceea ce priveşte integrarea resurselor umane ca urmare a celor două mari achiziţii de pe piaţa bancară Volksbank şi Bancpost; asistarea Iulius Mall în dezvoltarea Palas Mall, unul dintre cele mai mari proiecte de retail din România, sau reprezentarea Xannat International (fostul grup Anglo-American şi cel mai mare producător de minereuri agregate) în tranzacţii de tip „management buy-out”.