BusinessMagazin

Tag: oameni de afaceri

  • Consiliul Concurenţei: Oamenii de afaceri nu înţeleg şi nu îşi asumă conceptul de concurenţă

    “Este foarte important să stabilim ce înseamnă loial şi neloial. Definiţia pe care am găsit-o în discuţiile cu mediul de afaceri în ceea ce priveşte concurenţa neloială este situaţia în care nu le convine ceva. Cu tot respectul faţă de cei ce se plâng de aceste probleme. Concurenţa neloială nu este de mai multe feluri. Principiul este principiu, dacă îl folosim ca pe un baston de care să ne sprijinim atunci când ne este bine şi apoi îl aruncăm când nu este bine”, a spus Mircea la conferinţa MEDIAFAX talks about Unfair Competition organizată în parteneriat cu Consiliul Concurenţei. Mircea a arătat că în România există o problemă de înţelegere şi de asumare a conceptului de concurenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ambasadorul Frantei: Oameni de afaceri mi-au spus ca li s-a cerut mita in Romania

    “Am avut acelasi sentiment ca ambasadorul american”, a spus
    Henri Paul.”Mi-au spus ce a spus ambasadorul american. Adica mi-au
    spus ca au existat cazuri de coruptie”, a adaugat el. Intrebat daca
    a fost vorba despre cereri explicite de mita el a spus: “Da”.

    “Au fost propuneri aluzive/discrete («appels du pied»), stiti
    cum se face”, a adaugat ambasadorul.El a spus ca le-a transmis
    oamenilor de afaceri sa se duca la politie. “Iar eu le-am spus:
    «Uitati, mergeti si spuneti asta la politie. Duceti-va si
    adresati-va justitiei. Eu nu sunt nici politia, nici justitia». Si
    oricum, ceea ce este clar este faptul ca Franta a semnat toate
    conventiile internationale contra spalarii banilor, contra
    traficului… Deci, noi nu dam niciodata mita. Niciodata. Nu putem.
    Nu este deontologia intreprinderilor franceze. Intreprinderile
    franceze care au venit in Romania vor sa fie exemplare. Si sunt
    exemplare”, sustine el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragos Damian: Ce au invatat din criza oamenii din operatiuni

    Iau decizii, intervin nemijlocit in executie, energizeaza
    organizatia, genereaza valoare adaugata, optimizeaza modelul de
    afaceri, creeaza planul B si chiar C daca trebuie. Sunt cei care
    fara macar sa-si fi dat seama au dus pe umerii lor ” relansarea
    economica a Romaniei”, sloganul de mobilizare generala din vremuri
    de declin economic, probabil corespondentul sloganului de
    mobilizare generala din vremuri de crestere economica “cred că
    România îşi poate propune să ajungă a şaptea putere a UE”.

    De aceea mai mult ca sigur ca oamenii din operatiuni sunt primii
    care au incercat o satisfactie nemasurata, disproportionata chiar,
    cand au auzit ca economia Romaniei a crescut cu 0,6%, pentru ca au
    muncit foarte greu pentru asta. Se reconstruieste in ciuda tuturor
    profetiilor toxice un sentiment de incredere intern si extern iar
    oamenii din operatiuni sunt cei care merita toata
    recunostiinta.

    Dar poate ca austeritatea ultimilor ani nici nu a fost o
    experienta nefolositoare pentru oamenii din operatiuni, daca ne
    gandim la austeritate ca la o lectie care a trebuit invatata cu
    forta de catre ei.

    Au invatat sa sa descurce pe cont propriu, sa redevina
    antreprenori, sa se increada in instinctele proprii pentru a-si
    dezvolta afacerile si mai ales sa nu se bazeze in nici un fel pe
    guvernanti. Ramane ca in continuare oamenii din operatiuni sa stea
    pragmatic pe picioarele lor insistand pe langa guvernanti doar sa
    resolve blocajul financiar, evaziunea fiscala, munca la negru
    (“crime” economice care de altfel existau si inainte de criza).

    Au invatat sa foloseasca cu abilitate termeni de afaceri noi,
    verbe infernale despre care nu stiau ca exista: a restructura, a
    disponibiliza, a economisi, a conserva, primii termeni din cartea
    de capatai a crizei. Ramane ca in continuare oamenii din operatiuni
    sa foloseasca si grupul-prieten de termeni de afaceri pe care l-au
    invatat concomitent: a eficientiza, a stabiliza, a inova, a
    de-risca.

    Au invatat sa construiasca in organizatii instrumente de
    eficientizare si simplificare absolut naturale in afaceri:
    automatizarea, standardizarea, externalizarea, rationalizarea,
    fluidizarea, diversificarea, discontinuarea; la modul general, au
    invatat ce bine este sa lucrezi prin proceduri operative standard
    la care sa fii compliant. Ramane ca in continuare oamenii din
    operatiuni sa exceleze in a manui aceste procese si sa le faca
    parte integranta din guvernarea modelul de afaceri.

    Au invatat sa nu se limiteze la confortul gestionarii
    operatiunilor domestice ci sa se avante curajos pe piete unde
    “fabricat in Romania” este vazut cu respect, nu asa cum de multe
    ori este sabotat la noi. Ramane ca in continuare oamenii din
    operatiuni sa caute sa evolueze regional organic sau inorganic
    acolo unde consumul creste si sa nu le fie frica nici macar in a
    exporta in superemergentele BRIC si Turcia.

    Au invatat sa aiba incredere in leu, dar nu pentru ca politica
    monetara este stralucita sau pentru ca moneda nationala ar juca
    vreun rol comunitar, ci pentru ca si-au dat seama ce inseamna sa
    colectezi creante intr-o perioada de volatilitate valutara sau sa
    mergi cu mana intinsa umilindu-te pentru un credit de la o banca.
    Ramane ca in continuare oamenii din operatiuni sa ceara BNR-ului sa
    tina un leu puternic, sa reziste presiunilor bancilor comerciale,
    sa joace un rol mai important in deciziile pe care le are BCE.

    Au invatat ca de mult prea multe ori analistii, consultantii,
    auditori, avocatii, n-au stiut ce trebuie sa le spuna si atunci au
    spus ceea ce s-a dorit a se auzi si asta a provocat durere. Ramane
    ca in continuare oamenii din operatiuni sa discearna prudent
    sfaturile lor, sa-i faca solidari cu efectele consultantei, in
    general sa le ceara mai multa exigenta si professionalism in
    asistenta acordata.

    Au invatat ca super-scolile le trimit absolventi pregatiti pur
    teoretic, doar pentru modul de lucru “crestere” si ca instruirea pe
    linia frontului este riscanta si scumpa. Ramane ca in continuare
    oamenii de operatiuni sa aloce timp si bani pentru a transforma
    absolventi neajutorati in succesori puternici.

    Au invatat foarte mult despre competitia pentru clienti si
    consumatori care, desi se plang ca a crescut TVA-ul si ca le-au
    scazut veniturile, raman statornici cliseelor ridicole “sunt prea
    sarac ca sa cumpar lucruri ieftine” sau “lucrul romanesc este prost
    facut” si actioneaza in consecinta. Ramane ca in continuare oamenii
    din operatiuni sa combata pseudo-consumerismul cladit pe
    stereotipuri si tina cont ca pretul este cel mai important
    diferentiator in afaceri.

    Oamenii din operatiuni au invatat in ultimii trei ani cat intr-o
    viata, este esential ca in urmatorul ciclu economic sa fie lideri
    intelepti si sa-si aduca aminte.

    DRAGOS DAMIAN este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy
    si presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice
    din Romania.

  • Ati auzit de ei? Cei mai discreti manageri din Romania (GALERIE FOTO)

    Este cazul lui Alexandru Oprea, cel care conduce RCS&RDS,
    compania fondata de oradeanul Zoltan Teszari, care evita sa iasa in
    presa, desi a construit o companie care domina piata telecom
    romaneasca, si care a avut curajul sa iasa cu businessul in
    strainatate. Daca Oprea a fost nevoit sa se afiseze in fata presei
    macar de cateva ori, cu ocazia cumpararii, pentru o suma uriasa, a
    drepturilor de televiziune ale meciurilor din Liga 1 de fotbal, cu
    actionarul principal al RCS&RDS, Zoltan Teszari, nu exista
    nicio poza, cu exceptia uneia din tinerete.

    La fel de discret cu aparitiile in public este si alt
    antreprenor-manager de succes – Alin Popa, cel care a construit cel
    mai mare transportator roman, Edy. De pe lista nu puteau lipsi nici
    Cezar Rapotan, fondatorul comerciantului de materiale de
    constructii Arabesque, sau Gabriel Comanescu, proprietarul Grup
    Servicii Petroliere, una dintre cele mai mari afaceri din domeniul
    serviciilor petroliere din Romania, care detine si opereaza mai
    multe platforme petroliere in strainatate. Ambii au afaceri de sute
    de milioane de euro anual.

    Un manager foarte discret, dar foarte apreciat de managerii
    chestionati de noi este Siminel Andrei, directorul general al NCH
    Advisors, unul dintre “castigatorii crizei”, cum l-a denumit
    BUSINESS Magazin intr-un cover story de acum mai bine de un an,
    care a anticipat venirea crizei si a reusit o serie de tranzactii
    de anvergura, obtinand randamente importante pentru fondurile de
    investitii pe care le administra.

  • Intalnirea „Trilateralei”. Cum i-au primit Basescu si Isarescu pe membrii misterioasei organizatii de sute de miliarde de euro

    Intre cei prezenti si la dineul oferit, sambata, de presedintele
    Traian Basescu la Cotroceni s-au numarat Peter Sutherland –
    presedintele Goldman Sachs, Jacob Frenkel – presedintele JP Morgan
    Chase, Wolfgang Ischinger – presedintele Conferintei de Securitate
    de la München, Marek Belka – presedintele Bancii Nationale a
    Poloniei, Michael Fuchs – vicepresedinte executiv al Comisiei si
    vicepresedintele CDU (partidul din care face parte cancelarul
    Germaniei, Angela Merkel), alti reprezentanti la varf ai unor
    corporatii internationale si lideri politici, diplomati si
    reprezentanti elitei academice.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Oamenii de afaceri cer Guvernului externalizari, privatizare si licitatii centralizate

    Oamenii de afaceri spun ca nu este suficienta taierea salariilor
    si a pensiilor si sunt de parere ca statul trebuie sa iasa mai mult
    din economie, sa externalizeze cat mai multe servicii de control si
    incasare a banilor si sa vanda participatiile minoritare in special
    la companii precum Petrom si Romtelecom, dar si sa asigure un pret
    minim garantat in agricultura.

    Primul antreprenor care a propus masuri concrete de crestere a
    veniturilor bugetare este Marius Cristescu, proprietarul grupului
    Bega din Timisoara. El a sugerat ca statul ar trebui sa reduca
    suprafetele inchiriate de la privati cu 25%, pentru ca ramane cu
    angajati mai puţini in urma restructurarilor, sa renegocieze o
    diminuare cu 25% a pretului pe care il plateste pe spatiile unde
    sta cu chirie sau sa scoata la vanzare toate hidrocentralele
    neterminate, a caror constructie a inceput inainte de 1989.

    Cititi mai multe pe
    www.zf.ro

  • Nu va atingeti de cota unica! Este singurul lucru bun

    Cota unica a fost una dintre cele mai bune masuri implementate de guvernanti in ultimii zece ani, iar trecerea la taxarea progresiva ar crea o mare tentatie printre antreprenori de a eluda legile, spun oamenii de afaceri chestionati de Ziarul Financiar.
    "Cota unica din punctul meu de vedere a fost primul lucru inteligent facut la nivel guvernamental in ultimii zece ani.
    Orice renuntare nu poate sa fie decat o greseala, care nu are nicio legatura cu economia Radu Timis, presedinte CrisTimpropriu-zisa, ci cu faptul ca in general guvernantii nu au capacitatea de a se adapta de la o situatie la alta. Au capacitatea de a se adapta de la rau la bine cheltuind in plus, nu au capacitatea de a se adapta de la bine catre rau", a spus Dan Sucu, care controleaza grupul de firme Mobexpert, cel mai mare jucator din industria mobilei.
    Cititi mai multe pe www.zf.ro
     

  • Ghid de criza: cum atragi investitori pentru afacerea ta

     

    “Daca as sti unde sa gasesc acum 200 de milioane de euro, maine i-as plasa fara nicio problema”, spune Dragos Cabat, managing partner al companiei de consultanta si inter­­mediere financiara Financial View Consulting, referindu-se la solicitarile de fonduri pe care le are din partea clientilor lui.
     
    Este adevarat ca o parte dintre firmele pretendente “sunt greu finantabile”, pentru ca implica pentru investitori un risc mai ridicat, admite Cabat, “dar multe sunt companii bune, cu planuri solide de afaceri”. Nevoia tot mai mare de bani a firme­lor despre care vorbeste consultantul este cat se poate de explicabila in contextul economic actual. Pe de o parte, antreprenorii au de-a face cu o economie tot mai afectata de constrangeri: fluxurile de bani dintre parteneri sunt gatuite, platile se fac cu intar­ziere, comenzile si vanzarile scad, creditele scadente sunt mai greu de achitat. Pe de alta parte, majoritatea bancherilor nu mai sunt dispusi sa le dea credite noi, ba chiar le reduc liniile de finantare aprobate in trecut. In aceste conditii, oferta companiilor de private equity – investitori ce intra in actio­nariatul unei companii, ii sustin o pe­rioada dezvoltarea cu fonduri si know-how si mai apoi isi vand participatia pentru profit – devine tot mai interesanta. Fondurile de investitii prezente pe piata romaneasca, dintre care cele mai multe sunt “brate” ale unor companii care investesc in toata regiunea central si est-europeana, dispun de aproximativ 2 miliarde de euro pentru achizitii, conform calculelor BUSINESS Magazin.
     
    Multi ani, antreprenorii au fost reticenti in a accepta ofertele investitorilor de portofoliu, in parte pentru ca le mergea bine si aveau perspective bune, iar o colaborare cu un fond de investitii ar fi insemnat pierderea independentei in administrarea propriilor afaceri. Acum insa lucrurile s-au schimbat. “Cererea de finantare a crescut si va creste, pentru ca multe sectoare de activitate vor incetini dramatic, iar acest lucru va afecta cash-flow-ul companiilor”, spune Cornel Marian, directorul executiv al Oresa Ventures. Fondul suedez de private equity Oresa Ventures, unul dintre cele mai mari din Europa, este prezent pe piata romaneasca de mai bine de zece ani, printre cele mai cunoscute tranzactii in care a fost implicat numarandu-se cele cu Oriflame, Flanco, Credisson, La Fantana, Kiwi Finance si Medicover.
     
    Marius Ghenea, unul dintre cei mai activi antreprenori, remarca aceeasi ten­dinta: “Mai ales pentru firmele mici si medii, tendinta generala este sa iasa acum in piata si sa caute finantare”. Omul de afaceri, fondator si ulterior director al mai multor afaceri de comert cu electronice si echipamente IT (Flamingo, Flanco, FIT Distribution), dar si investitor in afaceri online, spune ca pe biroul sau au ajuns multe cereri de finantare din partea unor astfel de firme. Dupa Ghenea, investitorii de tipul sau (asa-numitii “business angels”, cei ce se implica in dezvoltarea unui start-up) sunt acum intr-o pozitie buna de negociere, avand la dispozitie multiple oportunitati de cumparare.

     
    Pentru o perioada dificila a economiei, companiile de private equity nu stau deloc rau: daca in anii trecuti puteau sa rateze multe tranzactii pentru ca antreprenorii reuseau sa ia finantare de la banci, astazi s-ar putea relua o serie de discutii mai vechi, spune Cornel Marian. Acum, cand creditele bancare sunt fie blocate, fie prohibitive ca pret, iar bursa nu mai e o solutie de a strange capitaluri, managerii fondurilor de investitii isi permit sa fie mai selectivi ca oricand. Mai ales ca valoarea companiilor romanesti a scazut semnificativ in ultima jumatate de an (cu o treime, spun evaluatorii), iar pretentiile antreprenorilor s-au diminuat si ele. “Unele fonduri vor ajunge sa refuze discutiile cu antreprenorii din lipsa de timp”, considera Mihai Sfintescu, manager al companiei 3TS Capital, prezenta in Romania prin intermediul a doua fonduri – 3TS Central European Fund II, cu un capital de 100 de milioane de euro (din care 30 de milioane de euro ramase neinvestite) si 3TS-Cisco Growth Fund III, cu un capital initial de 30 de milioane de euro (din care s-au investit pana acum 4 milioane de euro).
     
    Dincolo de abundenta de companii ce ar avea nevoie de finantare, tranzactiile bune nu se gasesc insa deloc la fiecare colt de strada, iar conditiile impuse de investitori nu sunt usoare. Criteriul de baza nu e pretul mai avantajos al unei companii; profitul care se poate obtine in viitor de pe urma ei este criteriul de baza al oricarei tranzactii de acest fel. “Nicio companie nu e indeajuns de ieftina daca e o companie proasta”, rezuma Mihai Sfintescu.
     
    Multe dintre dosarele pentru care se solicita finantare sunt ale unor companii sanatoase, ce risca insa sa intre in incapacitate de plata din cauza blocajelor financiare, a platilor sau a comenzilor amanate. Este o situatie cu care se confrunta tot mai multi antreprenori, spun reprezentantii companiilor de private equity. “Bancile vor finanta mai putin si mai scump proiectele de dezvoltare, deci multe firme vor fi nevoite sa mai adune capital social pentru a-si putea mentine nivelul creditelor luate in ultimii ani”, comenteaza Cornel Marian. Bancherii recunosc ca antreprenorii romani s-au indatorat in ultimii ani foarte mult, iar in conditiile actuale sunt destule companii ce vor avea dificultati la rambursarea creditelor, nota de curand Simona Fatu, vicepresedinte responsabil cu activitatea de corporate a Volksbank Romania, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin.

    Mihai Sfintescu, 3TS Capital: “Cu o strategie buna, un antreprenor fara presiune pe vanzare poate atrage capitalul necesar preluarii unui concurent”
    George Teleman, Equest Partners: “Daca ne uitam in piata, vedem ca fondurile de real estate sunt la un discount enorm, de 70-90%.”
    Marius Stancescu de la Riff Holding: “Vanzarea este un moment dificil, ce poate afecta relatiile comerciale cu clientii sau cu furnizorii companiei”
    Radu Bugica, managerul Sigma Bleyzer: “Decalajul dintre asteptarile lor si disponibilitatile noastre este si mai mare decat in trecut”