BusinessMagazin

Tag: oameni

  • Ruşii de rând nu mai înţeleg nimic din războiul furibund al lui Putin împotriva Ucrainei, pe care îl pierde cu preţul a zeci de mii de morţi. ”Toată lumea este nervoasă. Toată lumea este deprimată. Nimeni nu înţelege nimic, nici măcar militarii”

    Într-o după-amiază înzăpezită din Moscova, săptămâna aceasta, un şuvoi de oameni a intrat într-o sală vastă de sub zidurile Kremlinului, trecând pe lângă poliţia antidistrugere înarmată, pentru a vedea o expoziţie despre ceea ce Rusia încă descrie ca fiind o “operaţiune militară specială” în Ucraina după nouă luni de război.

    Între imagini cu oraşe ucrainene bombardate şi cadavrele însângerate ale civililor prezentaţi ca victime eroice ale conflictului, vizitatorilor le este prezentat un videoclip triumfător despre recenta anexare de către Rusia a patru regiuni ucrainene.

    Numai că, de la deschiderea expoziţiei la începutul acestei luni, Rusia s-a retras din capitala uneia dintre ele, Kherson, lăsând în urmă panouri publicitare care proclamă “Rusia este aici pentru totdeauna”. Oraşul căzuse sub ocupaţie rusă în martie, în primele zile ale invaziei pe scară largă a lui Vladimir Putin.

    Afişajul de propagandă a lăsat-o pe Katya, o profesoară moscovită de vârstă mijlocie, care a adus cu ea un grup de elevi de 11 ani, cu mai multe întrebări decât răspunsuri. Ea a spus că s-a întrebat pentru ce au fost toate victimele.

    “Nimeni nu înţelege nimic”, a spus ea în timp ce părăsea sala de expoziţie. “Mai întâi am venit până la Kiev, apoi am plecat – şi câţi oameni au fost ucişi? Apoi am cucerit Khersonul, iar apoi l-am părăsit din nou. Şi câţi oameni au fost ucişi?”

    “Chiar şi militarii”, a spus ea, referindu-se la veteranii războaielor ruseşti anterioare din familia ei, “ştiu cum funcţionează războiul. Dar nici măcar ei nu înţeleg această strategie”.

    Pentru mulţi la Moscova, retragerea din Kherson a semănat confuzie şi a ridicat întrebări cu privire la costurile războiului pentru Rusia. Mai presus de toate, vestea s-a adăugat la anxietatea generală, care mocneşte înăbuşit, pe care oamenii o simt de la sfârşitul lunii septembrie, când Putin a anunţat un proiect militar şi a adus războiul direct în casele ruşilor pentru prima dată.

    “Toată lumea este într-o stare instabilă, nervoasă, anxioasă”, a spus Katya despre prietenii, colegii şi familia ei. “Toată lumea este deprimată”.

    Deşi viaţa continuă cam ca întotdeauna în Moscova, cu cafenele şi restaurante pline de viaţă, cel mai recent sondaj al institutului de sondaje independent Levada Centre, publicat luna trecută, a arătat că 88% dintre oameni sunt “îngrijoraţi” sau “foarte îngrijoraţi” de evoluţiile din Ucraina. Doar 36% dintre ruşi au declarat că sunt de părere că ţara ar trebui să continue lupta, în timp ce majoritatea consideră că este timpul pentru discuţii de pace.

    Cu toate acestea, dacă ruşii sunt din ce în ce mai îngrijoraţi de război, se pare că nu simt prea mult ataşament faţă de teritoriile nou ocupate, pe care Moscova le-a anexat cu mare fanfară după ce a organizat acolo referendumuri false. Prin urmare, mulţi au reacţionat cu indiferenţă la pierderea unui loc precum Kherson.

  • De azi, lumea are 8 miliarde de locuitori. ONU estimează că populaţia va continua să crească până la 8,5 miliarde în 2030, 9,7 miliarde în 2050 şi va atinge un vârf de circa 10,4 miliarde de oameni în 2080

    Populaţia lumii va ajunge marţi la 8 miliarde de oameni, reprezentând o „piatră de hotar în dezvoltarea umană” înainte ca rata natalităţii să înceapă să scadă, potrivit unei proiecţii a Organizaţiei Naţiunilor Unite. ONU afirmă că această cifră înseamnă că 1 miliard de oameni au fost adăugaţi la populaţia globală în doar 12 ani.

    „Această creştere fără precedent se datorează creşterii treptate a duratei de viaţă a oamenilor datorită îmbunătăţirii sănătăţii publice, nutriţiei, igienei personale şi medicinei. Este, de asemenea, rezultatul nivelurilor ridicate şi persistente de fertilitate din unele ţări”, scrie ONU, citată de CNN.

    Ţările cu venituri medii, mai ales cele din Asia, au reprezentat cea mai mare parte a creşterii din ultimul deceniu, crescând cu aproximativ 700 de milioane de oameni din 2011 şi până în prezent. India a crescut cu aproximativ 180 de milioane de oameni şi urmează să depăşească China ca cea mai populată naţiune din lume anul viitor.

    „Unii îşi exprimă îngrijorarea că lumea noastră este suprapopulată. Sunt aici pentru a spune clar că numărul mare de vieţi umane nu este un motiv de teamă”, a spus şefa Fondului Naţiunilor Unite pentru Populaţie, Natalia Kanem, citată de France 24.

    ONU estimează că populaţia va continua să crească până la aproximativ 8,5 miliarde în 2030, 9,7 miliarde în 2050 şi va atinge un vârf de aproximativ 10,4 miliarde de oameni în 2080.

     

  • I love my job. Cine sunt oamenii din spatele „celui mai fericit loc din lume”. Ei au creat cel mai mare şi iubit parc tematic din lume, vizitat de milioane de oameni

    Termenul de „imagineers”, un joc de cuvinte între „imagine” (a imagina) şi „engineer” (inginer) desemnează acei angajaţi Disney care au know-how-ul tehnic şi imaginaţia necesară pentru a crea atracţiile dintr-un parc tematic Disney. Deşi Walt Disney a făcut iniţial carieră în arta animaţiei, rampa de lansare a companiei avea să fie în naşterea primului Disneyland în California anilor 1950. Iar succesul ce a urmat a depins în mare parte de aceşti maeştri ai imaginaţiei.

    Am început să lucrez la Disney, în Florida, în urmă cu 20 de ani. Deţin funcţia de preşedinte al Disneyland Resorts de doi ani şi jumătate. Este, după cum spun mulţi oameni, cea mai bună slujbă din companie. Până şi copiii mei cred că am o slujbă cool (…) Din punctul meu de vedere, actorii din parcurile Disney sunt, de fapt, cei care creează magie. Pentru ei, cuvântul cheie este «imersiune», oamenii scufundându-se astfel în povestea spusă de atracţii precum Galaxy’s Edge, Avengers Campus şi multe altele”, spune Ken Potrock, preşedinte, Disneyland Resorts, invitat la convenţia D23 Expo, organizată la începutul lunii septembrie în Anaheim, California, locul unde a luat naştere primul Disneyland. El este unul dintre oamenii cheie din rândul acelor personaje cheie din universul Disney denumite „imagineers”.

    O zi normală a echipelor de imagineers din cadrul Disney – de la arhitecţi, desenatori, ingineri, designeri grafici şi scriitori – începe şi se încheie întotdeauna cu procesul propriu-zis de creaţie al roller-coast-urilor şi atracţiilor din celebrele parcuri tematice ale companiei, ei reprezentând, de fapt, baza experienţelor trăite de milioane de oameni din întreaga lume. Deşi Walt Disney a făcut iniţial carieră în arta animaţiei, rampa de lansare a companiei avea să constea în naşterea primului Disneyland în California anilor 1950.

    Pentru a-şi duce planul la capăt, fondatorul actualului gigant american a căutat oameni de la studioul său de animaţie care aveau aptitudinea de a inova şi de a comunica vizual un număr cât mai mare de concepte şi idei. Astfel, Walt Disney a „asamblat” o echipă de directori artistici extrem de excentrici chiar şi după standardele din ziua de astăzi, care puteau reda dimensiunile şi senzaţiile oferite de animaţiile Disney.

    Înfiinţată în 1952, divizia Walt Disney Imagineering a transformat o idee abstractă, numită generic Disneyland, într-o realitate tridimensională. „Mulţi oameni nu realizează cât de mare este divizia de parcuri, resorturi şi produse de consum. Avem şase destinaţii la nivel global, cu 12 parcuri tematice. Primim peste 155 de milioane de vizitatori în fiecare an, echivalentul a 2.000 de meciuri de Cupă Mondială. De asemenea, suntem unul dintre cele mai mari lanţuri hoteliere (administrat de Marriott – n.r.), ceea ce nu foarte multă lume nu ştie. Deţinem inclusiv o linie de croazieră, unde mi-am început cariera”, adaugă Ken Potrock.

    Roller-coaster-ul financiar al Disney

    Viitorul imperiului Disney a depins enorm de succesul proiectului Disneyland Resorts din Anaheim, Florida, în contextul în care fondatorul companiei a făcut o serie riscantă de împrumuturi pentru a crea ceea ce avea să devină cel mai faimos parc tematic din lume. La 52 de ani, Walt Disney îşi încasase poliţa de asigurare de viaţă şi îşi vânduse casa din Palm Springs pentru a ţine procesele de dezvoltare ale parcului pe linia de plutire. În ziua deschiderii, Walt Disney şi compania cheltuiseră 17 milioane de dolari (190 de milioane astăzi), de trei ori peste bugetul iniţial. Evenimentul a fost urmărit de 83 de milioane de oameni în Statele Unite. Şapte decenii mai târziu, Disney are o capitalizare de 172 de miliarde de dolari şi ocupă locul 46 în topul celor mai valoroase firme la nivel mondial, peste Sony şi Boeing la un loc. Compania deţine branduri precum Pixar, Starwars şi Marvel, ultimele două cumpărate cu 4 miliarde de dolari fiecare, cât şi casa de film 20th Century Fox achiziţionată în 2019 pentru 71,3 miliarde de dolari.

    Povestea Disneyland nu se va încheia niciodată atât timp cât există imaginaţie în lume, spunea Walt Disney la scurt timp după deschiderea parcului din Anaheim, idee ce încă rezonează astăzi prin titlurile sus menţionate. De altfel, motto-ul a definit munca aşa-zişilor imagineers, care continuă să facă din Disneyland o experienţă în sine, unde ai aproape în permanenţă impresia că te afli în propriul tău film. „Walt Disney Imagineering va împlini în curând 70 de ani de la înfiinţare. În 1952, Walt a adunat unii dintre cei mai respectaţi membri ai studiourilor de film din cadrul companiei şi le-a oferit misiunea de a crea un loc plin de imaginaţie şi fantezie, unde părinţii şi copiii se pot distra împreună. Conceptul de bază a constat în a spune mereu o poveste în care oricine poate fi inclus”, a spus Jeanette Lomboy, vicepreşedinte, Walt Disney Imagineering. Astăzi, o idee care încă se aplică la Walt Disney Imagineering este că, într-un loc unde totul este coregrafiat, camera de filmare nu poate fi reprezentată decât de ochii privitorului, atât în ceea ce priveşte atracţiile vechi, precum Space Mountain, It’s a Small World, Pirates of the Caribbean şi Jungle Cruise, cât şi în cazul atracţiilor noi, ca Indiana Jones Adventure, Guardians of the Galaxy şi Star Wars: Rise of the Resistance.

    „Câţi oameni nu au visat la un moment dat că vor să fie supereroi? Pentru a realiza acest lucru, trebuie să combinăm tehnici clasice de storytelling şi scenografie cu peisaje care te afundă complet într-o altă lume şi tehnologii de ultimă generaţie. De exemplu, o nouă atracţie le permite oaspeţilor să arunce pânze de păianjen precum Spider-Man”,  explică şi Brent Strong, director executiv al diviziei creative, Walt Disney Imagineering. La începutul anilor 1990, când compania se confrunta cu o serie de probleme financiare şi de management, înainte de a doua perioadă „de aur” a animaţiilor Disney, echipa de imagineers era încurajată să îşi uite propria-i identitate.

    Disney nu mai era o companie concentrată exclusiv pe parcuri tematice, ci se ocupa de divertisment, retail, restaurante şi proiecte imobiliare. De exemplu, când Disney a achiziţionat reţeaua de televiziune ABC, echipa de imagineeres a remodelat studiourile Times Square din New York City. Apoi, când Disney a cumpărat echipa de baseball Anaheim Angel, aceeaşi echipă a renovat radical stadionul clubului. „Din punctul meu de vedere, cel mai important lucru sunt personajele, unele dintre ele create în urmă cu peste 60 de ani. La Walt Disney Imagineering, luăm personajele şi aducem într-un mediu nou – dar suficient de familiar – oaspeţilor noştri, chiar dacă suntem mereu presaţi de timp”, a explicat şi Michael Serna, director executiv al diviziei creative, Walt Disney Imagineering. Mai nou, în parcurile Disney, echipa de imagineers a ajuns în punctul în care estompează graniţele între ceea ce este şi ceea ce nu este o atracţie, încercând să ducă oaspetele într-un teatru viu unde poate simţi că aparţine locului şi, de ce nu, să se joace „de-a realitatea”, se arată în seria de documentare The Imagineering Story.   ■

    „I LOVE MY JOB” ESTE O NOUĂ RUBRICĂ LANSATĂ DE BUSINESS MAGAZIN în care scoatem îi scoatem în faţă pe oamenii ce nu sunt neapărat parte din top managementul unei companii, dar sunt pasionaţi de ceea ce fac. Sunt mulţi, iar poveştile lor sunt fabuloase: nu de puţine ori, în interviurile Business MAGAZIN, am auzit „Sunt îndrăgostit de… ” un lucru de care nu ne-ar fi trecut prin cap că cineva poate fi îndrăgostit (paleţi, tractoare, tehnologie ş.a.m.d..) poveştile oamenilor pasionaţi de joburile lor sunt savuroase, de aceea le vom acorda o rubrică specială în revista noastră.

  • Oamenii vor rămâne surprinşi după ce vor afla din ce sunt făcute batoanele KitKat. Cei mai mulţi dintre noi habar nu aveau

    Ştiai că Nestlé produce faimoasele KitKat?

    Napolitana din interiorul ciocolatei este de fapt făcută din alte KitKat-uri care au fost rupte în timpul procesului de fabricaţie.
    În loc să arunce batoanele inutilizabile, compania le zdrobeşte şi le foloseşte pentru a face mai multe napolitane.
    Cu toţii iubim un KitKat din când în când, dar se pare că nu mulţi dintre noi sunt conştienţi de procesul de fabricare a ciocolatei emblematice din interiorul deliciosului înveliş de ciocolată.

    Tableta de ciocolată Nestlé a fost introdusă pentru prima dată în 1935 şi milioane dintre noi îşi amintesc că au mâncat una ca răsfăţ în cutia de prânz la şcoală sau că au mâncat una pentru a se relaxa după o tură lungă la serviciu.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Cea mai mare problemă a Rusiei riscă să scape de sub control

    Preşedintele Vladimir Putin a petrecut ani de zile luptând împotriva crizei demografice a Rusiei, doar pentru a ordona o invazie a Ucrainei, care duce populaţia ţării sale la un declin istoric, scrie Bloomberg.

    Pe lângă miile de victime înregistrate pe câmpul de luptă, înrolarea a 300.000 de rezervişti — urmată de un exod generat de măsura în cauză — deraiează obiectivele lui Putin de a începe stabilizarea populaţiei.

    Administraţia lui Putin stabilise ca până în 2022 să stopeze declinul populaţiei, înainte de debutul unei pante ascendente în 2030. Cu toate acestea, cu câteva săptămâni înainte ca mobilizarea să fie anunţată în septembrie, un raport intern elaborat pentru o întâlnire cu uşile închise a arătat că oficialii deja stabiliseră că acele ţinte erau nerealiste.

    Dacă operaţiunile militare vor continua în lunile următoare, aşa cum era de aşteptat, Rusia ar putea înregistra mai puţin de 1,2 milioane de naşteri în 2023, cel mai mic număr din istoria modernă, potrivit lui Igor Efremov, cercetător şi specialist în demografie la Institutul Gaidar din Moscova. Decesele totale în Rusia se ridică la un număr de aproximativ 2 milioane pe an, crescând în timpul pandemiei la aproape de 2,5 milioane, în 2021.

    În timp ce traumele demografice se desfăşoară de obicei de-a lungul deceniilor, consecinţele invaziei cresc şansele ca cele mai grave scenarii să devină realitate.

    Pentru Putin, care tocmai a împlinit 70 de ani, demografia rusă a fost de multă vreme o problemă existenţială şi chiar anul trecut a declarat că „salvarea poporului Rusiei este prioritatea noastră naţională de vârf”. 

    Continuarea campaniei militare şi mobilizarea până la sfârşitul primăverii viitoare ar putea genera „o catastrofă”, potrivit lui Efremov, scăzând probabil naşterile la doar 1 milion în cele 12 luni până la jumătatea anului 2024. Rata fertilităţii poate ajunge la 1,2 copii per femeie, a spus el, un nivel pe care Rusia l-a cunoscut o singură dată între 1999 şi 2000.

    „Este probabil ca, în condiţii de incertitudine, multe cupluri să amâne pentru ceva timp să aibă copii până când situaţia se va stabiliza”, a spus Elena Churilova, cercetător la Laboratorul Internaţional pentru Populaţie şi Sănătate al Şcolii Superioare. „În 2023, este probabil să vedem o nouă scădere a natalităţii.”

  • VIDEO. Imagini mişcătoare de pe front: oamenii au îngenuncheat la vederea convoiului cu cadavrele soldaţilor ucraineni

    Cetăţenii au îngenuncheat pe în stradă, la trecerea unui convoi care a adus victimele în oraşul Luţk.
    O coadă de maşini staţionate şi zeci de oameni care coboară din automobile, pentru a se pune în genunchi în mijlocul drumului.
    Locuitorii din Luţk, un oraş aflat în vestul Ucrainei, au făcut acest gest de respect şi recunoştinţă faţă de un comando care a readus de pe front cadavrele unor soldaţi ucraineni morţi în lupte.
    Un moment dureros al conflictului împotriva Rusiei, încadrat de steagul ucrainean de sunetul sirenelor care marchează trecerea victimelor.

     

  • Când un miliard de dolari înseamnă mult prea mult. Ce este limitarismul economic

    CÅND ELON Musk poate oferi 40 miliarde dolari pentru Twitter, po­durile sunt demontate pentru a per­mite trecerea megaiahturilor, iar bogaţii devin tot mai bogaţi, ceva nu este în regulă, susţine un grup de filo­sofi, scrie Deutsche Welle.

    Unii ar spune că nu poţi fi nicio­dată prea bogat, însă inegalitatea eco­nomică în creştere îi face pe din ce în ce mai mulţi oameni să consi­dere că acest lucru nu este corect. Unii sunt prea bogaţi.

    Există o listă lungă de econo­mişti, filosofi şi lideri care au tratat problema redistribuţiei avuţiei de-a lungul secolelor. Sisteme politice întregi au fost clădite în jurul ideii de egalitate şi de a împărţi.

    Limitarismul economic este un concept ce analizează ideea că ni­meni nu ar trebui să fie excesiv de bo­gat. Acesta se concentrează pe efec­tele ne­gative şi riscurile de a avea per­soane superbogate. Discutând inega­li­tatea, acesta nu analizează pro­ble­mele sărăciei, ci se concen­trează pe faptul de a avea prea mult. Impune­rea unei limite superioare asu­pra avuţiei pe care o singură per­soană o poate acumula nu este me­nită a fi o pedeapsă, ideea fiind de a încuraja schimbări pozitive pentru sistemul economic şi populaţie în general. În plus, la un anumit punct, banii în exces nu mai contribuie la starea de bine sau la o viaţă înflori­toa­re. Câteva milioane de dolari ar trebui să fie suficiente în majoritatea cazurilor.

    Ingrid Robeyns, de la Universi­tatea Utrecht din Olanda, este cea care promovează conceptul. Acesta a generat reacţii diferite la nivel global. „În Europa, publicul este de acord cu multe dintre argumentele limitaris­mu­lui, spre deosebire de SUA“, arată Robeyns. „Parte a culturii tra­diţionale americane are legătură cu ideea visului american, credinţa că oricine are şansa de a deveni foarte bogat dacă se străduieşte suficient“.

    Moralitatea este în centrul limi­ta­rismului.

    Când este moral necesar să se intervină într-o economie de piaţă spre beneficiul societăţii ca întreg?

    În linii mari, Robeys argumentează că limitarismul este construit pe doi piloni principali: protejarea democraţiei şi soluţionarea nevoilor urgente ale societăţii care necesită acţiuni colective, ca schimbările climatice.  Din perspectiva inegalităţii politice, limitarismul se teme că inegalitatea poate submina democraţia.

    Nu este vorba doar de bani. Susţinătorii limitarismului economic spun că bogaţii sunt un pericol pentru mediu pentru că produc amprente CO2 enorme. Utilizând banii în exces ai celor bogaţi, guvernele pot investi în sisteme de protecţie a cetăţenilor de vremea extremă, sau ar putea fi construite capacităţi suplimentare de energie regenerabilă, sau tehnologii mai bune.

    Unii critici spun că limitarismul nu merge suficient de departe, în timp ce alţi filosofi şi economişti se opun ferm ideii limitării avuţiei.

    Pentru Robeyns, există probleme din lumea reală în implementarea ideilor sale. Mai întâi, este aproape imposibil să ajungi la o definiţie universală a ce înseamnă să fii prea bogat. În al doilea rând, chiar dacă acest lucru ar fi posibil, cum s-ar putea colecta banii în exces?

    „Ideile pot schimba istoria. Unele o fac, altele nu“, concluzionează Robeyns. Poate că ideile sale nu sunt populare în unele părţi, dar cel puţin acestea îi fac pe oameni să se gândească la inegalităţi.

     

  • Doi oameni de afaceri şi un avocat, trimişi în judecată într-un dosar de trafic de influenţă

    Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a doi oameni de afaceri şi un avocat, pentru trafic şi cumpărare de influenţă, comise în forma autoratului şi a complicităţii şi spălarea banilor.

    În rechizitoriu se arată că, în contextul desfăşurării unor lucrări în Bucureşti la Magistrala 5 de metrou, în Drumul Taberei, în perioada 20-26 iunie 2013, unul dintre oamenii de afaceri ar fi pretins de la celălalt om de afaceri, ambii inculpaţi în cauză, suma de 1.000.000 euro (plătibili în decursul a patru ani), în schimbul exercitării influenţei pe care a pretins că o are asupra unui primar de sector din Bucureşti, pentru obţinerea cu uşurinţă a avizelor necesare execuţiei lucrărilor respective, informează DNA.

    Cu aceeaşi ocazie, suspectul ar mai fi promis că vor fi soluţionate favorabil şi plângerile riveranilor nemulţumiţi de modalitatea în care se derulau lucrările respective.

    Pentru a fi ascunsă adevărata natură a banilor, aceştia urmau să fie remişi prin intermediul unei societăţi controlate de avocatul suspectat, sub forma unor servicii fictive de ”mentenanţă”.

    Pe 9 septembrie 2013 ar fi fost transferaţi în contul unei societăţi administrate de primul dintre inculpaţi o primă tranşă, în valoare de 547.000 lei, bani care, ulterior, au fost retraşi sub formă de cash.

    Procurorii au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra sumei de 547.000 lei, sumă care a fost depusă de inculpatul trimis în judecată pentru trafic de influenţă în contul unei unităţi bancare.

    Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Bucureşti cu propunere de a se menţine măsura asiguratorie dispusă în cauză.

  • Alarma mobilizării care a răsunat în Rusia a adus cu ea crunta realitate a războiului la uşile a milioane de oameni. Ruşii fug din ţară pe unde apucă, iar cei rămaşi au început să se ridice împotriva lui Putin după prima chemare oficială la arme din ultimii 70 de ani

    Vladimir Putin a cerut recent în mod oficial mobilizarea parţială pentru război a 300.000 de rezervişti care vor ajunge faţă în faţă cu trupele ucrainene. Chemarea la arme a adus odată cu ea frica, proteste anti-regim şi realitatea războiului la uşile ruşilor, scrie Bloomberg.

    Autorităţilee au reţinut aproximatvi 1,400 de persoane care au participat la protestele desfăşurate în 38 de oraşe din ţară. O parte dintre bărbaţii reţinuţi au primit scrisori de recrutare, în timp ce ceilalţi participanţi ar putea fi judecaţi conform legilor privind critica la adresa războiului, pe care Kremlinul le-a impus odată cu începerea invaziei.

    Unii studenţi care au participat la manifestaţii au fost ameninţaţi cu expulzarea, existând riscul să devină astfel parte din cei ce vor vedea frontul.

    Pentru milioanele de ruşi care au fost protejaţi de realitatea sângeroasă a războiului, discursul lui Putin privind mobilizarea a fost un şoc. Autorităţile au oferit puţine detalii despre modul în care ordinul de mobilizare va fi aplicat, acesta fiind pentru prima dată în 77 de ani când Rusia şi-a chemat oamenii la război.

    Autorităţile au început deja să emită ordine de recrutare pentru rezervişti şi le-au interzis să-şi părăsească zona în care locuiesc. Medicii au fost de asemenea chemaţi să participe la război.

    Poliţia de frontieră a Finlandei a raportat o creştere de 50% a traficului auto în cursul nopţii de după lansarea ordinului de mobilizare. Datele colectate de Google au arătat o creştere a volumului de căutări pentru subiecte precum „cum să părăseşti Rusia” sau chiar „cum să îţi rupi un brat”, în timp ce pe social-media a început să plouă cu relatări privind creşterea preţurilor pentru cursele aeriene care părăsesc ţara.

    „Una dintre consecinţele mobilizării va fi faptul că populaţia apolitică şi pasivă va căuta prin toate mijloacele soluţii la problema mobilizării. Problema principală a lui Putin este încrederea sa în susţinerea oamenilor şi în faptul că el este sigură că este un lider care face ce trebuie pentru binele statului său”, a declarat Tatiana Stanoyava, fondatoarea grupului de cercetare R.Politik.

    Ordinul de mobilizare va afecta 300.000 de oameni şi se aplică doar celor cu experienţă militară. Cu toate acestea, decretul prezidenţial privind mobilizarea nu specifică ce categorii care formează marea masă a celor două milioane de rezeervişti vor fi chemaţi. Mai mult, decretul are şi o clauză secretă, a că

     

  • Unul dintre cei mai importanţi oameni ai Fondului Monetar Internaţional lansează un avertisment cutremurător: Economia globală se confruntă cu cea mai provocare din ultimele decenii. Coşmarul inflaţiei prinde rădăcini

    Băncile centrale se confruntă cu o situaţie economică globală mult mai complicată şi periculoasă decât tot ceea ce au înfruntat în ultimele decenii. Cei mai importanţi oameni din economie şi factori de politică monetară avertizează că problema inflaţiei devine din ce în ce mai greu de eradicat, scrie Financial Times.

    FMI, unul dintre cele mai importante autorităţi economice din lume, a atras atenţia asupra dificultăţilor cu care se confruntă atât Rezerva Federală cât şi Banca Centrală Europeană. Analiştii sunt de părere că economia globală a intrat într-o nouă eră, mult mai dificilă şi imprevizibilă.

    „Dacă este să vorbim despre următorii cinci ani, elaborarea politicii monetare va fi mult mai greu de realizat decât a fost în cele două decenii de dinaintea pandemiei şi a războiului. Ne aflăm într-un moment în care şocurile economice vor fi mult mai explozive decât am fost obişnuiţi, iar asta va genera compromisuri greu de făcut pentru factorii de politică monetară.”, a declarat Gita Gopinath, director general adjunct al Fondului Monetar Internaţional.

    Ritmul de creştere al preţurilor a avansat puternic pe măsură ce lanţurile de aprovizionare globale au suferit tot mai multe blocaje pe fondul pandemiei, lovindu-se în acelaşi timp de o cerere foarte ridicată din partea consumatorilor. Cererea a fost alimentată de sprijinul fiscal şi monetar fără precedent lansat la începutul pandemiei.

    Problemele cauzate de pandemie au fost puternic amplificate de război, pentru că lanţurile de aprovizionare cu produse de bază au fost lovite puternic, ceea ce a dus la o creştere şi mai severă a preţurilor.

    Pe fondul acestor dinamici, băncile au fost forţate să înăsprească agresiv politica monetară pentru a se asigura că inflaţia nu va afecta şi mai mult economia globală. Cu toate acestea, băncile au o capacitate limitată de a aborda problemele legate de cerere şi ofertă, iar mulţi economişti avertizează că pentru a restabili stabilitatea preţurilor băncile ar putea fi forţate să mărească dobânzile din ce în ce mai mult.

    „Majorarea este decisă în speranţa de a reduce inflaţia, însă ea este contracarată de ceea ce se întâmplă cu lanţurile de aprovizionare şi cu ciclurile de producţie”, a declarant David Malpass, preşedintele Băncii Mondiale.

    Atât Fed cât şi BCE au declarat război inflaţiei, însă acest război vine după sine cu efecte negative pentru economie. Jay Powell, preşedintele Fed, a avertizat recent că majorarea dobânzilor ar putea determina o slăbire semificativă a pieţei muncii.

    Potrivit lui Isabel Schnabel, unul dintre oamenii cheie ai BCE, următorii ani vor fi cunoscuţi în economie drept „Era Volatilităţii”, un nume care atrage atenţia asupra şocurilor economice pe care economia europeană le va suferi. Până la război şi pandemie, ultmele două decenii au fost cunoscute în economie drept „Era Moderaţiei”, pentru că dinamica economică a fost în general stabilă.

    Cei mai sceptici economişti sunt de părere că băncile centrale nu vor fi capabile să elimine definitiv o inflaţie atât de ridicată şi înrădăcinată în economie, aceasta urmând să dea bătăi de cap întregii lumi şi în anii următori.