BusinessMagazin

Tag: nuclear

  • Iranul anunţă creşterea înzecită a producţiei de uraniu îmbogăţit

    Cantitatea de uraniu îmbogăţit produs zilnic a ajuns la 5 kilograme, comparativ cu cea de 450 de grame, realizată în urmă cu două luni, ca urmare a abandonării angajamentelor presupuse de acordul nuclear din 2015, conform informaţiilor transmise de Ali Akbar Salehi.

    Teheranul a decis în mai suspendarea mai multor angajamente prevăzute de acord, la un an după ce preşedintele american Donald Trump a decis retragerea din cadrul acordului şi reimpunerea de sancţiuni republicii islamice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul francez cere companiei EDF un plan de redresare a energiei nucleare

    Guvernul francez a dat, luni, companiei EDF o lună pentru întocmirea unui plan privind modul de abordare a deficitului de competenţe şi altor probleme care au întârziat proiectele nucleare şi au deteriorat reputaţia unei industrii cheie pentru ţară, relatează Reuters.

    Proiectul nuclear al EDF, Flamanville 3, are întârzieri de peste un deceniu şi a depăşit cu miliarde de euro costurile.

    Însă problemele cele mai mari le are industria nucleară franceză în ansamblu, potrivit unui audit prezentat luni, într-un moment în care guvernul trebuie să decidă asupra mixului energetic al ţării din următoarea perioadă.

    Raportul evidenţiază, la Flamanville, deficienţe de planificare şi lipsa unei gândiri unitare în primele etape ale proiectului, precum şi o coordonare deficitară cu furnizorii, dar spune, de asemenea, că Franţa şi-a pierdut expertiza industrială în acest sector.

    „Sectorul nuclear trebuie să îşi revină. Este o chestiune de suveranitate energetică”, a declarat ministrul Finanţelor, Bruno Le Maire, într-o conferinţă de presă. Le Maire a declarat că întârzierile la Flamanville, care va avea nevoie de 15 ani pentru finalizare, în loc de şase ani, şi a costat aproape de patru ori mai mult decât a fost planificat iniţial – au fost „un eşec pentru întregul sector electric şi francez din Franţa”.

    Lipsa abilităţilor a fost atât de severă încât majoritatea sudurilor din proiectul Flamanville au trebuit să fie realizate de subcontractanţi străini, a adăugat Le Maire.

    EDF, deţinut în proporţie de 84% de statul francez, a anunţat la începutul lunii octombrie că proiectul Flamanville, început în 2006, ar costa cu 1,5 miliarde de euro (1,7 miliarde de dolari) mai mult decât se aştepta anterior.

    Factura totală se ridică acum la 12,4 miliarde de euro.

    Directorul executiv al EDF, Jean-Bernard Levy, va avea o lună pentru a-şi prezenta propunerile, a spus Le Maire.

    „Este adevărat, industria nucleară a Franţei trece printr-o perioadă dificilă”, a spus Levy la aceeaşi conferinţă de presă, adăugând că EDF „îşi va dubla eforturile”.

    EDF a fost, de asemenea, nevoită să crească estimările de costuri pentru centrala nucleară Hinkley Point C pe care o construieşte în Marea Britanie şi s-a confruntat recent cu o problemă privind sudurile defecte la unele generatoare de aburi ale reactoarelor sale.

  • Riscul unui război atomic între SUA şi Rusia, în creştere: 34 de milioane de oameni ar muri în primele ore de la izbucnirea conflictului

    Potrivit unei simulări, ce a fost realizată în cadrul programului Ştiinţă şi Securitate Globală al Universităţii Princeton, 34 de milioane de oameni ar deceda, iar alte 57 de milioane ar fi rănite în primele ore după izbucnirea unei conflagraţii nucleare. Estimările nu includ persoanele ce vor suferi pe termen lung de probleme de sănătate, informează cotidianul The Independent.

    Cercetătorii americani susţin că un război nuclear ar putea fi declanşat în urma escaladării unui conflict convenţional între Rusia şi NATO.

    Potrivit scenariului imaginat de echipa de cercetători, “în speranţa de a opri o ofensivă SUA-NATO, Rusia lansează, de la o bază din enclava Kaliningrad, o armă nucleară cu rolul de foc de avertizare. NATO ripostează cu un atac nuclear tactic executat de aviaţie”.

    “După ce pragul nuclear a fost depăşit, conflictul escaladează spre un război nuclear tactic în Europa. Rusia lansează 300 de focoase nucleare, cu ajutorul avioanelor şi rachetelor cu rază scurtă de acţiune, pentru a lovi bazele NATO şi trupele aflate în ofensivă. NATO răspunde cu aproximativ 180 focoase nucleare lansate de avioane”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avertismentul unui oficial rus: există în continuare riscul izbucnirii unui RĂZBOI NUCLEAR

    „Există riscul izbucnirii unui război nuclear. Se observă o dinamică negativă în ultimul an”, a mai spus acesta.

    Potrivit oficialului, mişcările partenerilor occidentali sunt din ce în ce mai agresive şi bazate pe emoţii. „Ei evită discuţiile privind diverse subiecte, blochează canalele de comunicare, strică arhitectura sistemului de control al armelor şi abordează în mod intenţionat o direcţie distructivă în ceea ce priveşte mecanismele eficiente din domeniul securităţii şi stabilităţii, care au fost în vigoare zeci de ani”, a mai spus Ryabkov.

    „Acesta este un comportament foarte periculos şi iresponsabil. Ar putea să ducă la consecinţe negative pentru stabilitatea strategică”, a adăugat oficialul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Misterioasa explozie nucleară din Rusia a avut loc în timpul recuperării unei rachete cu propulsie atomică de pe fundul Oceanului Arctic

    “Nu a fost o nouă lansare a armei, ci a fost o misiune de recuperare a unei rachete pierdute în urma unui test anterior”, a declarat o persoană cu cunoştinţe directe despre raport.

    “A fost o explozie la bordul uneia dintre navele implicate în recuperare şi asta a cauzat o reacţie în nucleul atomic al rachetei care a condus la o scurgere radioactivă”, a transmis o altă sursă anonimă.
    Agenţia nucleară din Rusia (Rosatom) a confirmat că explozia accidentală din zona arctică s-a produs în timpul testării unor noi tipuri de “armament”, subliniind că proiectele militare vor continua. Conform experţilor americani, deflagraţia ar putea avea legătură cu testarea noii rachete de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik (SSC-X-9 Skyfall, conform terminologiei NATO). Imediat după explozie, nivelul radiaţiilor a crescut în orăşelul Severodvinsk, situat la 40 de kilometri est de Poligonul militar Nionoksa din regiunea Arhanghelsk.

    Aceasta este o rachetă de croazieră anunţată de preşedintele rus Vladimir Putin, în martie 2018, despre care liderul de la Kremlin a afirmat are o “rază de acţiune nelimitată” şi este “invincibilă în faţa tuturor sistemelor antiaeriene şi antirachetă existente şi potenţiale”.

    Mai multe rapoarte guvernamentale americane au indicat că potenţiala dezvoltare de către Rusia a unei rachete cu propulsie nucleară reprezintă un nou tip de ameninţare la adresa securităţii Statelor Unite.

    O serie de experţi consideră ca fiind parţial fantasmagorice eforturile Administraţiei Vladimir Putin de a dezvolta astfel de arme, tehnologie pe care Statele Unite au încercat fără succes să o dezvolte în perioada Războiului Rece.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bloomberg: De ce a eşuat superarma cu propulsie nucleară a lui Vladimir Putin

    În martie, preşedintele Rusiei a anunţat dezvoltarea unei noi serii de superarme, inclusiv a unei rachete de croazieră hipersonice cu propulsie nucleară, cu o rază de acţiune practic nelimitată, a unor rachete care ar putea evita orice sistem antibalistic, a unei torpile atomice şi a unui sistem laser.

    “Occidentul a fost sceptic, iar această atitudine s-a dovedit, în mod tragic, a fi corectă pe 8 august, atunci când un test preliminar al unei rachete de croazieră a eşuat, omorând şapte oameni şi împrăştiind substanţe radioactive în zona Mării Albe”, notează editorialistul Tobin Harshaw, într-un articol publicat în agenţia Bloomberg.

    “Racheta de croazieră cu propulsie nucleară probabil este un vis, iar proiectul se află într-un impas periculos. Birocraţia rusă din domeniul apărării încă se axează pe idei sovietice din anii 1980 despre modul în care ar fi contracarat unele dintre promisiunile şi mai fanteziste ale Iniţiativei pentru Apărare Strategică a preşedintelui Ronald Reagan. Eu suspectez că unele dintre aceste proiecte sunt concepute după planurile de atunci. În mod evident, dat fiind că Vladimir Putin a anunţat personal aceste planuri cu mare pompă în martie, există raţiuni politice ale Administraţiei ruse la cel mai înalt nivel, dar nu sunt sigur că membrii conducerii politice au fost informaţi corect despre riscurile unora dintre aceste sisteme, precum este cazul rachetei de croazieră Burevestnik. Statele Unite şi-au învăţat propria lecţie la începutul Războiului Rece, cu proiectul rachetei de croazieră cu propulsie nucleară Pluto, care nu a mai zburat niciodată”, explică Ankit Panda, expert la Federaţia Oamenilor de Ştiinţă din SUA, editor al publicaţiei Diplomat şi analist al Institutului Diplomat Risk Intelligence.

    “Cuvântul «hipersonic» descrie doar viteza. Dacă un obiect se deplasează cu viteze de cinci ori mai mari decât viteza sunetului, atunci este vorba de viteze hipersonice. În privinţa armamentului strategic, proiectilele hipersonice au existat de când Uniunea Sovietică a instalat sistemele de rachete balistice intercontinentale, la sfârşitul anilor 1950. După reintrarea în atmosferă, rachetele intercontinentale accelerează până la viteze hipersonice. (…) Însă acum se vorbeşte de rachete de croazieră hipersonice şi de vehicule aeriene hipersonice. Noul sistem Avangard al Putin este un exemplu în acest sens (…) Noile arme ruse, atât timp cât rămân nucleare, nu reprezintă o mare preocupare de ordin strategic, dat fiind că sistemele antibalistice americane sunt mediocre (…)”, subliniază expertul.

    Referindu-se la retragerea SUA din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), Ankit Panda a precizat: “Este adevărat că sută la sută din încălcările Tratatului INF au fost comise de Rusia, dar aş spune că 80 la sută din impulsul care a condus la decizia americană de retragere din acord se referă la China. Arsenalul balistic al Chinei este format în mare parte din rachete pe care SUA şi Rusia le interziseseră în ultimii 32 de ani, rachete balistice şi de croazieră cu raze cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri”.

  • Diplomatul român Cornel Feruţă, numit director interimar al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică

    “Consiliul Guvernatorilor AIEA a decis desemnarea domnului Cornel Feruţă în funcţia de director general interimar, până la alegerea noului director general”, a transmis joi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică.

    AIEA a anunţat luni decesul directorului general, Yukiya Amano, situaţie care a creat un vid de putere în organizaţia afiliată Naţiunilor Unite, în contextul crizei generate de hotărârea Administraţiei Donald Trump de retragere a Statelor Unite din Acordul atomic semnat de marile puteri cu Iranul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Paradisul tropical unde nivelul radiaţiilor este de 1.000 de ori mai mare decât la Cernobîl

    Din 1946 până în 1958, guvernul Statelor Unite ale Americii a desfăşurat 67 de teste nucleare pe mai multe insule mici – numite atoli – anume Insulele Marshall.

    Guvernul SUA a mutat întregi populaţii şi a expus numeroase persoane la cancer şi alte boli cauzate de radiaţii, potrivit CNN. 

    Peste 60 de ani mai târziu, cercetătorii de la Universitatea din Columbia spun că radiaţiile pe cele patru insule de dimensiuni mici se ridică la un nivel îngrijorător, iar în unele zone radiaţiile sunt de 1.000 de ori mai ridicate decât zonele din apropierea centralei nucleare de la Cernobîl, care a explodat în 1986, şi Fukushima, acolo unde un cutremur şi un tsunami au cauzat un dezastru nuclear în 2011.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • BREAKING Iranul va creşte concentraţia uraniului îmbogăţit peste limita permisă în Acordul Nuclear

    Abbas Araqchi, adjunct al ministrului iranian de Externe, a transmis în cadrul unei conferinţe de presă că Iranul va începe să îmbogăţească uraniul la o concentraţie mai mare de 3,67%, cea prevăzută în Acordul Nuclear semnat cu marile puteri, pentru a produce combustibil pentru centrala nucleară Bushehr.
     
    Astfel, Iranul ar urma să îmbogăţească uraniul la o concentraţie de aproximativ 5%, cu aproape două procente peste limita admisă.
     
    Araqchi a transmis că Administraţia de la Teheran va înceta să respecte câte o prevedere a Acordului Nuclear la fiecare 60 de zile, dacă ţările semnatare nu iau măsuri pentru protejarea Iranului de sancţiunile impuse de Statele Unite.
     

  • Anunţul lui Vladimir Putin: Rusia a suspendat Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare şi începe producţia de noi rachete

    Putin a mai afirmat că Rusia va începe să dezvolte noi rachete, inclusiv supersonice.

    Liderul de la Kremlin le-a mai spus oficialilor ruşi să nu iniţieze discuţii privind dezarmarea cu Washingtonul.

    “Partenerii americani au declarat că îşi suspendă participarea la acord, atunci suspendăm şi noi”, a declarat Putin, în cadrul unei conferinţe televizate cu miniştrii de Externe şi ai Apărării.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.