Sfânta ipocrizie românească a făcut ca numele lui Andrei Baciu să fie scos de pe lista cabinetului Cioloş, pentru fotografiile făcute în perioada în care a fost model. Ciudat, americanii nu au nicio problemă cu fotografiile pe care ambasadorul lor în Finlanda le face; este vorba de Bruce Oreck, un domn lipsit de inhibiţii şi mându de felul în care se menţine din punct de vedere fizic, pentru că ambasadorul are 60 de ani. Felicitările sale de Crăciun sunt vestite pentru nonconformismul lor. Oreck este ambasador în Finlanda din 2009.
Tag: nominalizare
-
Povestea celui mai controversat candidat la preşedinţia Statelor Unite
Om de afaceri, om de televiziune, om politic – Donald Trump pare să le fi făcut pe toate. Deşi a intrat târziu în lupta pentru obţinerea nominalizării din partea Partidului Republican, Trump a reuşit să îi depăşească pe contracandidaţii săi şi are acum şanse mari de a se lupta cu reprezentantul democraţilor pentru un loc în biroul oval.
Donald Trump a stârnit numeroase controverse atunci când şi-a anunţat candidatura, mai ales datorită pledoariei sale pentru repatrierea imigranţilor şi anularea dreptului de cetăţenie pentru copiii născuţi pe teritoriul Statelor Unite în cazul în care părinţii acestora nu au drept de muncă. Donald Trump a spus, mai în glumă, mai în serios, că va construi un zid la graniţa de sud a Statelor Unite pentru a opri accesul mexicanilor: “Am să contruiesc un zid mare – un zid uriaş, de fapt – la graniţa de sud şi apoi am să îi pun pe mexicani să îl plătească. Ţineţi minte cuvintele mele”.
Planurile lui Trump în ceea ce priveşte imigraţia au trei idei centrale: construirea zidului la graniţa cu Mexicul, înăsprirea legilor privind procesul de imigrare şi impunerea unor condiţionări referitoare la crearea de locuri de muncă şi de creştere a salariilor pentru cetăţenii americani. El a declarat că deportarea a 11 milioane de oameni fără acte va fi o soluţie bună şi se numeşte management, iar politicienii nu pot să gestioneze acest lucru şi tot ce fac ei este să vorbească.
Ideile extreme ale lui Trump par să fi avut succes la un segment important de votanţi republicani; o explicaţie pentru acest fenomen este distribuţia geografică a susţinătorilor celor două partide pe teritoriul Statelor Unite. Zonele din nord au votat, istoric, pentru democraţi; zonele din sud, afectate în mod direct de numărul mare de mexicani care lucrează ilegal, votează în mod tradiţional cu republicanii. Discursul categoric (şi pe alocuri rasist) al lui Trump a relaţionat astfel bine cu votanţii republicani.
Declaraţia de 92 de pagini depusă la Federal Election Commission (este prima dată când omul de afaceri prezintă public date despre averea sa) arată că veniturile lui Trump s-au situat între 456 şi 543 milioane de dolari în 2014 şi în cea mai mare parte a primului semestru din 2015. În urma depunerii declaraţiei, reiese că Trump este de departe cel mai bogat dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale din 2016 care au depus astfel de declaraţii, potrivit ZF. Trump a inclus în declaraţie 515 companii în care deţine poziţii de preşedinte sau membru. Multe sunt corporaţii cu răspundere limitată având legătură cu deţinerile imobiliare ale lui Trump, incluzând proprietăţi în Panama, Istanbul, Mumbai, Puerto Rico şi Dubai.
Numele lui Donald Trump este foarte puternic legat de domeniul imobiliarelor, pornind chiar de la emblematicul Trump Tower din New York. Afacerile în imobiliare le-a pornit influenţat de moştenirea din familie. Fred Trump, tatăl său, a fost un bogat investitor în real estate din New York. A început cu achiziţia şi renovarea Commodore Hotel, devenit Grand Hyatt, şi a continuat cu numeroase proiecte, nu toate profitabile, fapt care explică problemele financiare cu care s-a confruntat în anii ‘90.
Magnatul american are o avere estimată la peste 4 miliarde de dolari şi este cunoscut ca fiind o persoană extravagantă, lucru care se remarcă şi prin prisma faptului că are în biroul său un vultur pleşuv. Donald Trump a fost un copil agitat, cu o personalitate asertivă, iar părinţii au decis să îl trimită la Academia Militară din New York când acesta avea doar 13 ani, cu scopul de a-i redirecţiona energia într-o manieră pozitivă.
Omul de afaceri s-a descurcat bine în regimul militar, atât din punct de vedere social, cât şi academic, şi a devenit un bun atlet şi, mai apoi, preşedintele studenţilor până în anul 1964, când a absolvit. El a intrat la Universitatea Fordham şi apoi s-a transferat la Wharton, Şcoala de Ştiinţe Economice din cadul Universităţii din Pennsylvania, studii pe care le-a absolvit în 1968, obţinând o diplomă în economie. Chiar dacă Trump conduce cursa pentru nominalizare din partea republicanilor, drumul către Casa Albă e unul extrem de dificil. Moody’s Analytics, divizia a Moody’s responsabilă de realizarea predicţiilor electorale, sugerează o victorie detaşată a democraţilor în 2016. Mai exact, studiul prezentat la începutul lunii septembrie arată că 326 de electori vor merge către democraţi faţă de 212 către republicani; pentru a câştiga preşedinţia Statelor Unite este nevoie de 270 de electori. Modelul celor de la Moody’s a prezentat cu succes rezultatele ultimelor nouă alegeri, iar în 2012 au reuşit chiar să prezică numărul exact de electori ce au votat cu fiecare partid.
Din partea democraţilor, cele mai mari şanse la nominalizare la are Hillary Clinton, fosta primă doamnă a Statelor Unite şi secretar de stat în cadrul administraţiei Obama. Clinton, cu un discurs mult mai echilibrat decât cel al lui Trump, poate câştiga şi din zona votanţilor independenţi.
Americanii nu au ales în ultimul secol un preşedinte fără experienţă politică, cu excepţia lui Eisenhower, care a câştigat al doilea război mondial. Dacă Trump va reuşi să câştige alegerile din 2016, va fi într‑adevăr o premieră pentru Statele Unite. După cum spunea chiar Trump: “Poate că a venit timpul ca America să fie condusă ca o afacere”.
-
Cronică de film: Southpaw
Încep prin a spune că cel mai bun lucru din Southpaw este interpretarea lui Jake Gyllenhaal (Prisoners, Nightcrawler, Donnie Darko, Zodiac). Actorul de 35 de ani îşi face treaba cu brio, aşa cum a făcut-o de nenumărate ori de-a lungul anilor. Gyllenhaal este unul dintre cei mai talentaţi actori ai generaţiei sale, iar alegerea sa de a juca mai mult în producţii independente este singura explicaţie pentru faptul că a fost ignorat de Academia Americană de Film (Gyllenhaal are o singură nominalizare la Oscar, pentru rolul din Brokeback Mountain). În distribuţie îi regăsim şi pe excelentul Forest Whitaker (Last King of Scotland, Platoon, Lee Daniels’ The Butler) şi pe Rachel McAdams (Midnight in Paris, Sherlock Holmes, About Time).
Regia filmului este semată de Antoine Fuqua, cunoscut publicului larg mai ales pentru filme de acţiune precum Olympus Has Fallen, The Equalizer, Shooter sau Training Day. Trecerea către genul dramatic nu pare să îi fi prins foarte bine, pentru că desfăşurarea pare pe alocuri grăbită, iar acest lucru duce la o lipsă de profunzime a caracterelor prezentate. Spectatorul nu ajunge să cunoască bine personajele, iar asta afectează experienţa generală a filmului.
Scenariul prezintă un atlet aflat în anii de glorie, care ajunge pe culmile disperării, dar reuşeşte, în cele din urmă, să găsească puterea de a triumfa din nou. Povestea are câteva momente dramatice bine realizate, dar nu reuşeşte să surprindă pe parcursul celor mai mult de două ore. Spectatorul ştie, încă de la bun început, cum se va termina filmul.
În concluzie, Southpaw este un film mediocru, dar acest lucru se datorează în mare măsură actorilor. Cu o altă distribuţie, el ar fi trecut neobservat şi fără prea mult succes. Este un film cu o desfăşurare uşor de anticipat, destinat în mare măsură celor care au apreciat filme precum Rocky sau The Fighter.
Nota: 7/10
-
Cronică de film: Southpaw
Încep prin a spune că cel mai bun lucru din Southpaw este interpretarea lui Jake Gyllenhaal (Prisoners, Nightcrawler, Donnie Darko, Zodiac). Actorul de 35 de ani îşi face treaba cu brio, aşa cum a făcut-o de nenumărate ori de-a lungul anilor. Gyllenhaal este unul dintre cei mai talentaţi actori ai generaţiei sale, iar alegerea sa de a juca mai mult în producţii independente este singura explicaţie pentru faptul că a fost ignorat de Academia Americană de Film (Gyllenhaal are o singură nominalizare la Oscar, pentru rolul din Brokeback Mountain). În distribuţie îi regăsim şi pe excelentul Forest Whitaker (Last King of Scotland, Platoon, Lee Daniels’ The Butler) şi pe Rachel McAdams (Midnight in Paris, Sherlock Holmes, About Time).
Regia filmului este semată de Antoine Fuqua, cunoscut publicului larg mai ales pentru filme de acţiune precum Olympus Has Fallen, The Equalizer, Shooter sau Training Day. Trecerea către genul dramatic nu pare să îi fi prins foarte bine, pentru că desfăşurarea pare pe alocuri grăbită, iar acest lucru duce la o lipsă de profunzime a caracterelor prezentate. Spectatorul nu ajunge să cunoască bine personajele, iar asta afectează experienţa generală a filmului.
Scenariul prezintă un atlet aflat în anii de glorie, care ajunge pe culmile disperării, dar reuşeşte, în cele din urmă, să găsească puterea de a triumfa din nou. Povestea are câteva momente dramatice bine realizate, dar nu reuşeşte să surprindă pe parcursul celor mai mult de două ore. Spectatorul ştie, încă de la bun început, cum se va termina filmul.
În concluzie, Southpaw este un film mediocru, dar acest lucru se datorează în mare măsură actorilor. Cu o altă distribuţie, el ar fi trecut neobservat şi fără prea mult succes. Este un film cu o desfăşurare uşor de anticipat, destinat în mare măsură celor care au apreciat filme precum Rocky sau The Fighter.
Nota: 7/10
-
Oscar 2016: 14 pelicule concurează pentru propunerea României la categoria “cel mai bun film străin”
“Cel ales”, de Cristian Comeagă, “Quod Erat demonstrandum”, de Andrei Gruzsniczki, “Poarta albă”, de Nicolae Mărgineanu, “Ana”, de Alexa Visarion, “De ce eu?”, de Tudor Giurgiu, “Aferim!”, de Radu Jude, “Live”, de Vlad Păunescu, “Comoara”, de Corneliu Porumboiu, “Carmen”, de Doru Niţescu, “Doar cu buletinul la Paris”, de Şerban Marinescu, “Terapie pentru crimă”, de Cristian Vasilescu, “Cuscrii”, de Radu Potcoavă, “Alt Love Building”, de Iulia Rugină, şi “Fata cu ochii verzi”, de Mihai Mihăiescu, sunt producţiile care au intrat în cursa pentru a deveni propunerea României pentru o nominalizare la categoria “cel mai bun film străin” la ediţia din 2016 a premiilor Oscar, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC).
Potrivit regulamentului Academiei de film americane, care acordă premiile Oscar, producţiile eligibile la categoria “cel mai bun film într-o limbă străină” trebuie să fie lungmetraje produse în afara Statelor Unite ale Americii, cu un dialog preponderent într-o altă limbă decât engleza. Pentru anul viitor, sunt considerate eligibile filmele lansate în ţara de origine nu mai devreme de 1 octombrie 2014 şi nu mai târziu de 30 septembrie 2015. De asemenea, filmele eligibile trebuie să fi rulat cel puţin şapte zile consecutiv într-un cinematograf din ţara de origine şi să aducă încasări producătorului şi distribuitorului.
Propunerile ţărilor trebuie să fie primite de Academia de film americană până la data de 1 octombrie a anului în curs. Fiecare ţară poate avea o singură propunere.
Fiecare ţară poate propune o producţie proprie pentru această distincţie, iar, dintre zecile de propuneri, este alcătuită mai întâi o listă scurtă de nouă pelicule, dintre care sunt apoi desemnate cele cinci nominalizări.
Drama poloneză “Ida”, de Pawel Pawlikowski, a câştigat Oscarul pentru cel mai bun film străin la ediţia din 2015 a acestor prestigioase premii.
Anul trecut, propunerea României la Oscarul pentru cel mai bun film străin a fost pelicula “Câinele japonez”, de Tudor Cristian Jurgiu.
Nominalizările pentru cea de-a 88-a ediţie a premiilor Oscar vor fi anunţate pe 14 ianuarie 2016, iar gala de decernare a prestigioaselor trofee va avea loc pe 28 februarie.
-
SUA ne trimit ambasador
Diplomat de carieră, Klemm este începând din ianuarie consilier al subsecretarului pentru management la Departamentul de Stat. În perioada 2012-2015 a fost principalul asistent al secretarului în Biroul pentru Resurse Umane al departamentului, iar înainte de această funcţie a ocupat postul de coordonator pentru statul de drept şi respectarea legii la ambasada din Kabul, în Afganistan (2010-2012).
Klemm a fost ambasador al Statelor Unite în Timorul de Est din 2007 până în 2010 şi ofiţer de rang II pentru afaceri economice la ambasada americană din Tokio, în perioada 2006-2007. Din 2004 până în 2006 a fost director adjunct al Biroului pentru Dezvoltarea Carierei în Biroul pentru Resurse Umane. În 2000 şi 2001 a fost director adjunct al Biroului pentru UE şi Afaceri Regionale din cadrul Biroului pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice.
-
Simona Halep, nominalizată de Sky Sports pentru sportiva lunii februarie
Desemnarea sportivului se face prin vot pe site-ul postului britanic de televiziune.
În februarie, Halep a câştigat turneul Premier 5 de la Dubai, ea cucerind astfel şi cel de-al zecelea titlu din carieră. În acest an, Halep a mai câştigat turneul de la Shenzen.
Charlotte Edwards (36 de ani) a intrat în istoria cricketului feminin, după ce a jucat cel de-al 200-lea meci internaţional pentru Anglia. Ea este deţinătoarea recordului mondial de puncte dintre toţi jucătorii de cricket cu 2.299.
Katarina Johnson-Thompson (22 de ani) a doborât, în luna februarie, două recorduri ale Marii Britanii în sală în probele de heptatlon.
Sud-coreeanca Lydia Ko (golf), în vârstă de 17 ani, a devenit la începutul lunii februarie cel mai tânăr număr 1 din istorie. Ea este jucătoare profesionistă de 18 luni, însă a câştigat deja nouă turnee LPGA.
Samantha Murray (pentatlon modern) a câştigat prima etapă de Cupa Mondială a sezonului de la Sarasota (SUA).
Lizzy Yarnold (skeleton) a câştigat în luna februarie titlul de campioană europeană.
-
Cronică de film: The Imitation Game
Filmul spune povestea lui Alan Turing, celebrul matematician britanic care a reuşit să descifreze codul folosit de nemţi în cel de-al doilea război mondial. „De îndată ce am terminat de citit primele pagini ale scenariului, mi-am dat seama că trebuie să joc în acest film. Tensiunea şi dramatismul ating cote extraordinare“, a declarat Benedict Cumberbatch în cadrul unui interviu acordat celor de la Cineplex.com.
Scenariul este adaptat după cartea „Alan Turing: The Enigma“, semnată de Andrew Hodges, şi dezvoltă trei planuri din viaţa lui Turing: copilăria, în care acesta îşi descoperă şi acceptă sexualitatea, tinereţea, care reprezintă planul central al filmului, şi ultima parte a vieţii, în care Turing se luptă atât cu el însuşi, cât şi cu prejudecăţile anilor ’50.
Cumberbatch iese din zona filmelor comerciale, precum „Star Trek: Into Darkness“ sau „The Fifth Estate“, şi portretizează excelent personajul Turing, un bărbat genial, dar instabil din punct de vedere psihic. Alături de Cumberbatch, Keira Knightley face un rol foarte bun, ambii fiind nominalizaţi la premiile Oscar.
„The Imitation Game“ a primit încă de la lansare recenzii foarte bune, fiind nominalizat la cele mai importante festivaluri de film (4 nominalizări la Globurile de Aur; 9 nominalizări la premiile BAFTA). Însă, spre surprinderea multora, producţia britanică nu a reuşit să câştige până acum nicio distincţie importantă. La ora redactării acestui material, premiile Oscar, în cadrul cărora „The Imitation Game“ este nominalizat la 8 categorii, nu au fost încă acordate.
Anul 2015 pare să fie anul filmelor britanice: „The Imitation Game“, „The Theory of Everything“ sau „’71“ sunt filme de cea mai bună calitate, iar actori precum Eddie Redmayne sau Benedict Cumberbatch aparţin unei generaţii excepţionale de actori englezi. Iar Hollywood pare să fi înţeles acest lucru, un exemplu recent fiind alegerea lui Tom Hardy în reboot-ul seriei „Mad Max“.
„The Imitation Game“ îi are în rolurile principale pe Benedict Cumberbatch („Sherlock“, „August: Osage County“, „12 Years a Slave“, „War Horse“, „Tinker Tailor Soldier Spy“), Keira Knightley („Anna Karenina“, „A Dangerous Method“, „Atonement“, „Pirates of the Caribbean“), Mathew Goode („A Single Man“, „Copying Beethoven“) şi Mark Strong („Kingsman: The Secret Service“, „Zero Dark Thirty“, „Tinker Tailor Soldier Spy“) şi este regizat de Morten Tyldum. Bugetul filmului s-a ridicat la 14 milioane de dolari, iar încasările au depăşit până în prezent 80 de milioane de dolari. Filmul a avut premiera în România la începutul lunii februarie.
„The Imitation Game“ este unul dintre cele mai bune filme ale anului trecut. Cei care vor să iasă din zona efectelor speciale şi a blockbuster-urilor filmate în China vor aprecia două ore de cinematografie de calitate. Notă: 8/10
-
Hellvig, despre priorităţile SRI: Combaterea corupţiei şi întărirea statului de drept
“Sunt onorat de încrederea pe care mi-a acordat-o preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, prin nominalizarea pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii. Sper ca, la rândul lor, membrii Parlamentului mă vor considera potrivit pentru a îndeplini această responsabilitate”, a scris, joi, Eduard Hellvig, pe Facebook.
“Interesul naţional înseamnă, în actuala etapă a democraţiei româneşti şi conform voinţei cetăţenilor, consolidarea statului de drept. De aceea, cred că prioritatea SRI în perioada următoare trebuie să fie consolidarea performanţei – în cadrul eforturilor interne pentru întărirea statului de drept, dar şi al unui context regional tensionat. Drept urmare, consider esenţiale două coordonate de acţiune: combaterea corupţiei şi dezvoltarea capacităţilor de apărare a siguranţei naţionale”, a mai scris el.
Actualul europarlamentar apreciază că “o democraţie funcţională are resorturile necesare pentru ca statul şi propriii cetăţeni să se afle întotodeauna de aceeaşi parte a baricadei”. “Cu o condiţie: ca toate instituţiile să acţioneze conform regulilor democraţiei şi ale societăţii deschise”, a subliniat Hellvig.
Preşedintele Klaus Iohannis l-a nominalizat, joi, pe europarlamentarul PNL Eduard Hellvig pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii.
El a spus că în cursul zilei a avut întâlniri cu liderii partidelor politice, cărora le-a adus la cunoştinţă intenţia sa de nominalizare a lui Eduard Hellvig pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii.
Iohannis a precizat că a vorbit, de asemenea, şi cu preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Preşedintele a mai spus că, probabil, în cursul săptămânii vitoare Parlamentul va lua în dezbatere propunerea sa pentru şefia SRI.