BusinessMagazin

Tag: Nokia

  • Nokia a prezentat prima tabletă a companiei

    Produsele au fost prezentate de către Stephen Elop, directorul general al producătorului de telefoane, la evenimentul Nokia World, organizat la Abu Dhabi.

    Nokia Lumia 1520 este noul vârf de gamă al producătorului finlandez şi totodată cel mai mare smartphone echipat cu sistemul de operare Windows Phone.

    Lumia 1520 are un ecran de 6 inci cu rezoluţie 1080p, procesor cu patru nuclee şi 32 GB de stocare internă, care poate fi extinsă prin utilizarea unui card de memorie.

    Asemenea predecesorilor săi din seria Lumia, principala caracteristică a noului vârf de gamă este camera performantă, cu rezoluţia de 20 megapixeli, acompaniată de un nou pachet software.

    Smartphone-ul va fi disponibil la un preţ recomandat de 749 de dolari şi vine în trei variante de culoare – galben, roşu şu alb.

    Modelul premium este însoţit de Lumia 1320, care vine cu aceleaşi dimensiuni (6 inci), dar cu specificaţii tehnice mai slabe şi un preţ recomandat mai redus, de 339 de dolari.

    Tableta Lumia 2520 are un design similar cu smartphone-ul 1520 şi este echipată cu un ecran de 10 inci. Dispozitivul rulează sistemul de operare Windows RT si este similar tabletei Surface 2 prezentată recent de Microsoft. Lumia 2520 se poate conecta la reţele 4G/LTE şi are un preţ retail recomandat de 499 de dolari, fără taxe.

    Producătorul finlandez a mai dezvăluit marţi trei noi modele din gama low-cos Asha, respectiv 500, 502 şi 503, cu preţuri care pornesc de la 69 de dolari.

    Microsoft va prelua divizia producătoare de telefoane mobile a Nokia într-o tranzacţie de 5,4 miliarde euro, au anunţat în septembrie cele două companii. Grupul finlandez îşi va continua activitatea în producţia de echipamente pentru reţele de telecomunicaţii şi serviciile de navigaţie.

  • Capitalistul săptămânii: Povestea fondatorului Nokia, Frederik Idestam

    Knut Fredrik Idestam a fost iniţial inginer minier şi abia apoi om de afaceri. Avea un master în minerit, pe care l-a absolvit cu scopul de a călca pe urmele tatălui său, funcţionar de stat în Consiliul Director al Minelor din Marele Ducat Finlandez. O bursă obţinută de la guvernul finlandez l-a ajutat să îşi continue studiile în metale de bază la o şcoală de specialitate din Germania. A reuşit să îşi atingă scopul şi a fost desemnat inginer minier în cadrul Consiliulul Director al Minelor, dar în vara lui 1864 planurile lui de carieră s-au schimbat.

    Întorcându-se din Germania prin Munţii Harz, a vizitat o fabrică producătoare de pastă de lemn, o nouă invenţie, care producea materie brută pentru producerea hârtiei. Procesul şi echipamentele erau create de manufacturierul de hârtie Heinrich Voelter. Era o invenţie importantă în contextul în care cererea pentru hârtie creştea rapid în lumea industrializată, în Europa şi America de Nord. Idestam era convins că soluţia lui Voeltar era cea corectă pentru lipsa de materie primă – pânza, în acea perioadă – pentru asigurarea necesarului de hârtie. La scurt timp după întoarcerea în Finlanda, a comandat maşini create de Voelter şi a primit un permis de operare de la Senat la data de 12 mai 1865 (considerată data fondării grupului de companii Nokia).

    În decembrie 1866, ziarul „Tempereen Sanomat„ a devenit primul ziar din Finlanda tipărit pe hârtie din lemn. În 1867, la Paris, Idestam a fost premiat cu o medalie de bronz în cadrul unui târg, iar Volter a primit o medalie de aur în cadrul aceleiaşi expoziţii.

    În 1868, Idestam a construit cea de a doua fabrică la Nokia, la 15 km de Tampere, iar trei ani mai târziu a transformat firma privată într-o societate pe acţiuni, după ce a fondat Nokia Ltd şi a transferat toate activităţile către aceasta. Idestam deţinea mai mult de jumătate din acţiunile companiei. A demisionat din Consiliul Director al Minelor şi s-a dedicat managementului Nokia Ltd.

    Din 1902, Nokia a adăugat la activităţile sale generarea de energie electrică, iar mai târziu şi-a încorporat o divizie producătoare de cauciuc. Afacerea cu cabluri şi electronice a companiei Nokia a fost fondată în 1912, iar la sfârşitul anului 1920 Fabrica Finlandeză de Cauciuc a achiziţionat afacerea aflată la un pas de faliment. Conglomeratul industrial Nokia Corporation, care a stat la baza gigantului din telecom, a fost creat în 1967, odată cu fuziunea celor trei companii – Nokia, Compania Finlandeză de Cabluri şi Fabrica de Cauciuc. În anii 1990, compania s-a axat pe segmentul cu cea mai rapidă creştere, telecomunicaţiile, iar la sfârşitul anilor 1990 a fost lider mondial în producţia de telefoane mobile. Divizia de telefoane mobile a fost vândută către Microsoft pentru 5,44 miliarde de euro.

  • Fostul CEO al Nokia a refuzat să renunţe la câştigul de 19 milioane de euro. Care este motivul

     Surse apropiate Nokia au declarat pentru cotidianul britanic că, odată cu amplificarea presiunilor exercitate de politicieni finlandezi pe parcursul weekendului, inclusiv de către premier, preşedintele Nokia, Risto Siilasmaaa, l-a întrebat pe Elop dacă ar renunţa la o parte sau la întreaga sumă primită.

    Potrivit unei surse apropiate situaţiei şi cotidianului finlandez Helsingin Sanomat, Elop i-a spus lui Siilasmaa că nu poate renunţa la bani, întrucât se află în proces de divorţ.

    Nokia a transmis că nu comentează asupra acestei chestiuni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful Nokia nu renunţă la bonusul de 19 milioane de euro acordat din greşeală, din cauza divorţului

    Surse apropiate Nokia au declarat că, odată cu amplificarea presiunilor exercitate de politicieni finlandezi pe parcursul weekendului, inclusiv de către premier, preşedintele Nokia, Risto Siilasmaa, l-a întrebat pe Elop dacă ar renunţa la o parte sau la întreaga sumă primită.

    Potrivit unei surse apropiate situaţiei şi cotidianului finlandez Helsingin Sanomat, Elop i-a spus lui Siilasmaa că nu poate renunţa la bani, întrucât se află în proces de divorţ.

    Nokia a transmis că nu comentează asupra acestei chestiuni.

    Board-ul Nokia şi Elop au intrat puternic în atenţia presei şi opiniei publice din Finlanda, din cauza pachetului financiar mare acordat fostului director general. Criticile la adresa lui Elop au atins un punct culminant sâmbătă, când premierul, Jyrki Katainen, a afirmat că beneficiile acordate fostului director sunt “scandaloase”.

    Preşedintele Nokia, care a apărat suma acordată lui Elop într-un comunicat vineri, a fost nevoit să admită săptămâna aceasta că a indus în eroare opinia publică prin afirmaţiile că Elop are un contract asemănător cu cele ale predecesorilor săi.

    Microsoft, care preia operaţiunile de telefoane mobile ale Nokia pentru 5,44 miliarde de euro şi este fostul dar şi viitorul angajator al lui Elop, plăteşte 70% din pachetul financiar de 18,8 milioane de euro.

    În cadrul contractului cu Microsoft, Elop a demisionat din funcţia de director general al Nokia, urmând să conducă divizia de telefoane mobile în cadrul grupului american. Înainte de a veni la conducerea Nokia, Elop a avut funcţia de vicepreşedinte al Microsoft, responsabil de divizia Office.

    Elop este considerat drept principalul candidat la înlocuirea lui Steve Ballmer ca director general al Microsoft. Ballmer a anunţat în august că se va retrage din funcţie în termen de 12 luni.

  • Preşedintele Nokia recunoaşte erori în contractul lui Elop

     Iniţial, Siilasmaa a încercat să calmeze nemulţumirea publică legată de mărimea sumei acordată lui Elop afirmând că termenii sunt aproape similari cu cei obţinuţi de alţi foşti directori generali ai Nokia, relatează The Guardian.

    El a fost însă nevoit să recunoască marţi că Elop va încasa cu 14,6 milioane de euro mai mult decât a obţinut directorul general precedent, Olli-Pekka Kallasvuo, în urmă cu trei ani.

    Siilasmaa a declarat site-ului finlandez Helsingin Sanomat că un “accident” apărut în formularea contractului face ca Elop să încaseze uriaşa sumă.

    “Este o situaţie foarte nefericită în acest caz, care provoacă multă emoţie”, a spus Siilasmaa..

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Microsofokia. Cum s-a prăbuşit cea mai grozavă poveste de succes din istoria corporatistă a Finlandei

    STEPHEN ELOP, CEO-UL CANADIAN IMPORTAT ÎN 2010 CHIAR DE LA MICROSOFT, a fost descris de presa locală drept un cal troian trimis de Steve Ballmer pentru a pregăti compania să cadă, pe jumătate leşinată, în braţele grupului american. Investitorii au acţionat firesc: acţiunile Nokia au crescut cu aproape 50% în prima şedinţă bursieră după anunţarea tranzacţiei, în timp ce Microsoft, care a mai avut în ultimii ani probleme cu preluări neinspirate, a pierdut în zilele care au urmat 18 miliarde de dolari din valoarea de piaţă, sau aproape 7%.

    Parteneriatul dintre cele două companii, început la scurt timp după sosirea lui Elop la Nokia, nu a dat până în prezent rezultatele aşteptate. Produsele rezultate din combinaţie, deşi convingătoare şi apreciate, au reuşit doar să aplice o ultimă lovitură trupului neînsufleţit al BlackBerry, care nu a făcut faţă transformării smartphone-ului după momentul iPhone.

    Giganţii Google, Samsung şi Apple par de neatins, şi datorită bazei largi de utilizatori deja existente, de clienţi captivi care complementează din plin efortul de marketing. Din neputinţă sau lipsă de inspiraţie, Microsoft şi Nokia nu au reuşit să se impună, nu au scos niciun hit, niciun blockbuster care să servească drept fundaţie pentru o nouă generaţie de produse de succes, aşa cum au făcut-o iPhone sau Galaxy S.

    PRIN PRELUAREA NOKIA, MICROSOFT CONTINUĂ STRATEGIA ULTIMILOR DOI ANI, de a se extinde agresiv ca producător de electronice de consum, mizând pe construirea unui ecosistem de produse hardware, accesorii, aplicaţii şi dezvoltatori, toate interdependente, aşa cum a făcut Apple în 2007 cu iOS sau chiar Microsoft în anii ’90 cu Windows. Declinul industriei
    PC-urilor odată cu dezvoltarea sectorului smartphone-urilor şi tabletelor a muşcat din afacerile Windows, atât prin stagnarea şi apoi scăderea vânzărilor de dispozitive, cât şi prin înlăturarea monopolului de facto al popularului sistem de operare. Dacă în a doua jumătate a deceniului trecut aproape toate dispozitivele conectate la internet rulau sistemul de operare Windows, în primul trimestru al acestui an cota de piaţă a scăzut la 20%, pe fondul ascensiunii Android şi iOS.

    Microsoft şi-a păstrat poziţia solidă în domeniul software-ului şi serviciilor pentru companii, în pofida apariţiei unor competitori noi, puternici, odată cu dezvoltarea cloud computing-ului. De altfel, unii investitori au considerat că strategia optimă ar fi vânzarea activelor orientate către consumatori, precum Xbox, şi focusarea afacerilor pe zona corporate, unde marjele de profit sunt mai ridicate, iar piaţa este mai predictibilă.

    Preluarea Nokia cimentează strategia lui Ballmer de extindere agresivă în zona electronicelor de consum şi nu lasă loc pentru prea multe schimbări odată ce va fi desemnat un succesor în funcţia de CEO. Microsoft încearcă să se impună într-o piaţă dominată de Apple şi Google, care oricum oferă o rată mai redusă de profitabilitate faţă de serviciile corporate, unde compania străluceşte. Directorul general al Nokia, Stephen Elop, revine în cadrul Microsoft odată cu fuziunea celor două companii, şi a devenit astfel principalul candidat la funcţia lui Ballmer, cu şanse mari să continue strategia acestuia, criticată de unii investitori, potrivit analiştilor de la Sanford C. Bernstein.

    Acţiunile Microsoft au crescut cu 7,3% pe 23 august, după ce Ballmer a anunţat că se va retrage în termen de 12 luni din funcţia de CEO, pe care o ocupă din anul 2000. Întregul câştig a fost însă anulat de anunţul privind preluarea Nokia. Unii investitori aşteptau cu entuziasm un succesor din afară, cu idei noi, capabil să revigoreze afacerile unei companii care îşi pierde treptat cota de piaţă.

  • Microsoft a pierdut 18 miliarde de dolari pe bursă după ce a anunţat că va cumpăra Nokia

    Acţiunile Microsoft au coborât cu 6,6% după ce compania a anunţat, marţi seară, preluarea Nokia, compania încheind şedinţa bursieră de joi cu o capitalizare de piaţă de 260 miliarde de dolari.

    Compania a pierdut astfel în întregime creşterea înregistrată anterior, pe 23 august, când a anunţat retragerea directorului general Steve Ballmer în termen de 12 luni, transmite Bloomberg.

    Acordul cu Nokia cimentează strategia lui Ballmer de extindere agresivă în zona electronicelor de consum şi nu lasă loc pentru prea multe schimbări odată ce va fi desemnat un succesor în funcţia de CEO, consideră analiştii.

    Microsoft încearcă să se impună într-o piaţă dominată de Apple şi Google, care oricum oferă o rată mai redusă de profitabilitate faţă de afacerea de bază a companiei, software-ul şi serviciile destinate companiilor.

    Directorul general al Nokia, Stephen Elop, revine în cadrul Microsoft odată cu fuziunea celor două companii, şi a devenit astfel principalul candidat la funcţia lui Ballmer, cu şanse mari să continue strategia acestuia, criticată de unii investitori, potrivit analiştilor Sanford C. Bernstein.

    “Nu sunt prea încântat de această înţelegere. Percepţia este că va avea loc o continuitate a vechiului management şi a mentalităţii de şcoală veche de la Microsoft”, comentează pentru Bloomberg managerul unui fond care deţine acţiuni Microsoft.

    Acţiunile Microsoft au crescut cu 7,3% pe 23 august, după ce Ballmer a anunţat că se va retrage în termen de 12 luni din funcţia de CEO, pe care o ocupă din anul 2000.

    Unii investitori aşteptau cu entuziasm un succesor din afara companiei, cu idei noi, capabil să revigoreze afacerile unei companii care îşi pierde treptat cota de piaţă. Una dintre ideile promovate de investitori era ieşirea companiei de pe pieţele de consum şi focusarea afacerilor în sectorul software-ului şi serviciilor pentru companii.

    “O parte semnificativă dintre investitori sperau că Microsoft va trata cu mai puţină importanţă afacerile de consum şi se va concentra pe business-ul mai profitabil, mai predictibil, al serviciilor corporate. Achiziţia face ca această posibilitate să fie foarte puţin probabilă şi îl leagă la mâini pe următorul CEO”, consideră un analist londonez.

    Microsoft consideră că preluarea diviziei de telefoane mobile a Nokia va creşte veniturile generate de platforma Windows Phone şi va ajuta compania să se mişte mai repede şi să dezvolte produse mai bune pentru piaţa smartphone.

  • NOKIA iese din piaţa telefoanelor mobile. Compania finlandeză a pierdut războiul cu APPLE ŞI SAMSUNG

     Compania finlandeză vinde către Microsoft, pentru 3,79 miliarde de euro, divizia dezvoltatoare şi producătoare de telefoane mobile. Mai departe, Nokia a cedat licenţele către Microsoft timp de 10 ani pentru portofoliul de brevete de invenţie asociate telefoanelor mobile, în schimbul sumei de 1,65 miliarde euro, cu posibilitatea de prelungire a contractului pe termen nelimitat, semn că finlandezii nu intenţionează să revină în viitorul apropiat la producţia de terminale. Totodată, 32.000 de angajaţi Nokia, dintre care aproape 5.000 din Finlanda, vor trece sub umbrela Microsoft.

    După transferul celor 32.000 de locuri de muncă, Nokia rămâne cu 56.000 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Microsoft VA CUMPĂRA divizia de telefoane mobile a Nokia

     Nokia a finalizat în augut preluarea participaţiei de 50% deţinută de Siemens la producătorul de echipamente de telecomunicaţii Nokia Siemens Networks, pentru a dezvolta această activitate, considerată de acum drept vitală.

    Directorul general al Nokia, Stephen Elop, va demisiona şi va reveni în cadrul Microsoft. Siilasmaa va prelua temporar funcţia de CEO al Nokia. Elop a preluat conducerea Nokia în 2010, după ce a lucrat ca preşedinte la divizia business a Microsoft, fiind responsabil de pachetul Office.

    După venirea lui Elop, Nokia a intrat în parteneriat cu Microsoft, adoptând sistemul de operare Windows Phone pentru smartphone-urile companiei, înţelegere materializată prin gama de telefoane Lumia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful Nokia este cotat la casele de pariuri cu cele mai mari şanse să devină CEO Microsoft

     Elop, fost executiv în cadrul Microsoft, are o cotă de 5 la 1 să îl înlocuiască pe Ballmer, potrivit casei de pariuri Ladbrokes, din Marea Britanie, transmite Bloomberg.

    Cele mai mici şanse sunt atribuite directorului general al Apple, Tim Cook, cu o cotă de 100 la 1.

    Sub conducerea lui Elop, Nokia a renunţat la sistemele de operare Symbian şi MeeGo în favoarea Windows Phone, dezvoltat de Microsoft, şi a lansat gama de smartphone-uri Lumia, pentru a se impune pe o piaţă dominată autoritar de Apple şi cuplul Google – Samsung.

    Directorul general al Microsoft, Steve Ballmer, un apropiat al lui Bill Gates, a anunţat săptămâna trecută că se va retrage peste 12 luni, după 14 ani în funcţia de CEO şi aproximativ 30 de ani în cadrul companiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro