BusinessMagazin

Tag: nevoie

  • Povestea omului care a renunţat la jobul din multinaţională pentru a face o afacere cu cea mai la îndemână resursă pe care o are ţara noastră

    Antreprenorul s-a inspirat chiar din nevoia de apă a familiei sale şi a creat un business prin care distribuie un sistem de filtrare a apei, printr-un magazin online propriu, dar şi prin platforma marketplace a eMAG.

    Ideea de business i-a venit lui Ionuţ Gabriel Chivu când pleca în delegaţii, iar familia sa se lovea de dificultatea aprovizionării cu apă. „Aveam şi dubii referitoare la apa transportată la PET, mai ales în contextul în care, pe timp de vară, plasticul nu este un material bun în care să stea apa.

    Mi-a atras atenţia faptul că pe fiecare dintre sticle scrie ca acestea să fie transportate la temperaturi cuprinse între 5 şi 25 de grade şi să fie ferite de razele soarelui. Vorbim despre transportul de la sursă, de la izvor, de la hipermarket în casa noastră – nu ştiu câţi respectă aceste reguli“, a povestit Ionuţ Gabriel Chivu într-o ediţie recentă a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace.

    A ajutat la conturarea businessului şi faptul că înainte, la locul de muncă său de muncă, în rolul de marketing director al unei companii axate pe vânzarea de dispozitive medicale, acestea filtrau oxigenul printr-un procedeu asemănător celui de filtrare a apei.

    Primul pas în conturarea businessului a fost alegerea numelui firmei, având în vedere că s-au gândit din capul locului să creeze un produs cu brand propriu. „Ne-am gândit să începem cu un brand propriu, Kiwi Line Concept; mie în liceu îmi spuneau Kiwi colegii, de la Chivu, astfel că aşa am creat şi numele brandului, KLC Aqua“, povesteşte antreprenorul.
    Odată setat numele brandului, au găsit un producător care să realizeze produsul.

    S-au gândit de la început că vor intra în mediul online, iar din momentul în care au lansat site-ul propriu, au intrat şi în marketplace-ul eMAG. „În firmă sunt one man show şi corespondez foarte bine cu colegii din eMAG – îi consider ca fiind agenţii de vânzări pe care nu îi am, comisioanele pe care le percep nu mă interesează fiindcă îi consider drept cei mai buni vânzători“, explică el.  Precizează că în prezent 30-35% din businessul său este generat de eMAG.

    În ceea ce priveşte contextul generat de pandemia de COVID-19, spune că a avut un mic blocaj din cauza stocului, tocmai când făcea aprovizionarea, însă şi-au revenit rapid. „În clădirea de birouri unde aveam activitate se aflau undeva la 20 de firme pe etaj- m-am bucurat foarte tare. Mi-am reglat stocurile destul de rapid, iar potenţialul, cu COVID sau fără, îl văd ca fiind bun, avem o creştere de 120% anul acesta în perioada ianuarie-august faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.“

    Ionuţ Gabriel Chivu este de părere că succesul în antreprenoriat vine atunci când cel care furnizează un produs sau serviciu se transpune în locul clientului. „Din punctul meu de vedere trebuie să fii serios, să ai încredere în ceea ce faci, să fii constant şi, în primul rând, trebuie să te gândeşti că tu eşti primul client şi ce ai vrea de la acel produs şi de la persoana care ţi-l vinde“. Crede că aceste lucruri sunt importante mai ales în contextul pandemic. „Lumea s-a schimbat, nu mai aruncăm cu bani la fel cum făceam înainte, începem să căutăm mai mult.“

    Îi sfătuieşte pe tinerii antreprenori să se gândească bine înainte de a intra în business, în contextul în care există anumite riscuri ce trebuie asumate. „Dacă ai hotărât să intri în antreprenoriat, fă-o cu drag, cu fruntea sus, până la capăt, apelează la tot ce înseamnă surse de finanţare“, spune el, precizând că ei au plecat la drum atât cu capitul propriu, cât şi printr-o finanţare cu un IFN.

    De asemenea, precizează că este foarte importantă corectitudinea: „Fiţi corecţi atât cu partenerii, cât şi cu clienţii, nu vă gândiţi că vreţi să vindeţi un produs. În spatele vânzării unui produs trebuie să fie  un serviciu. Gândiţi-vă cum aţi vrea să fiţi trataţi de cei care vă vând produsele. Trataţi-i la fel“.

  • Povestea antreprenorului care a inventat magazinul unde oricine îşi permite să cumpere ceva, chiar şi oamenii străzii

    Dave Gold s-a născut pe 5 iunie 1932 în Cleveland, Ohio, fiind al treilea copil al unui cuplu de imigranţi ruşi. În copilărie, el a muncit în magazinul părinţilor săi, înainte ca familia să se mute în Los Angeles, unde Gold a terminat liceul şi s-a înscris şi la colegiu. El a fost însă nevoit să renunţe la cursuri pentru a se ocupa de afacerea familiei, după ce tatăl său s-a îmbolnăvit.

    Odată cu preluarea companiei, antreprenorul a decis să încerce un nou model de business, şi anume, vânzarea unui sortiment de sticle de vin la un preţ fix, de 99 de cenţi. Ideea a avut succes instantaneu, aşa că Gold s-a gândit să o extindă asupra întregii game de produse din magazin. Astfel, pe 13 august 1982 el a inaugurat, în Los Angeles, primul magazin 99 Cents Only Stores. Până la apariţia acestuia, conceptul de „dolar store” reprezenta un loc în care puteai găsi produse la preţuri derizorii dar expirate sau cu defecte. Antreprenorul i-a oferit însă un nou sens, intrând cu magazinele sale nu doar în cartierele sărace, ci şi în cele de lux.

    Lanţul de retail a devenit un simbol al SUA după ce fotograful german Andreas Gursky a imortalizat rafturile unui magazin din Hollywood al companiei, iar imaginea a fost expusă în cadrul Muzeului de Artă Modernă din New York şi vândută ulterior în cazul unei licitaţii pentru suma record de peste 3 milioane de dolari.

    Compania s-a extins rapid cu peste
    350 de magazine şi două centre de distribuţie în patru state: California, Texas, Arizona şi Nevada, devenind liderul discounterilor din vestul Statelor Unite.

    În ciuda faptului că Gold a făcut parte din lista Forbes 400, în care sunt incluşi cei mai bogaţi americani, el a ales să ducă însă o viaţă normală, mult diferită de cea a altor multimilionari. Timp de cinci decenii a locuit în aceeaşi casă de clasă mijlocie, alături de soţia sa, Sherry, şi mulţi ani la rând a condus aceeaşi maşină, îmbrăcându-se totodată în haine modeste. Antreprenorul a murit pe 22 aprilie 2013, în urma unui atac de cord.

    În 2017, ultimul an pentru care există date disponibile, compania a înregistrat o cifră de afaceri de peste 2 miliarde de dolari, un profit de 53 de milioane şi un număr de 17.000 de angajaţi.

  • Grădina cu birouri

    O soluţie, scrie Financial Times, poate fi căutată la scriitori, care de multă vreme se refugiază să lucreze într-o încăpere separată situată în grădina casei lor, fie construită special, fie provenită dintr-un foişor reamenajat ca birou. Printre cei care scriau sau scriu într-un spaţiu separat în grădină se numără George Bernard Shaw, Virginia Wolf sau Neil Gaiman. Biroul sau spaţiul de refugiu din grădină nu este însă amenajat de locatarii casei, ci se poartă colaborarea cu un arhitect care să-l proiecteze.
    Clienţii care solicită aşa ceva doresc fie spaţii moderne, aşezate pe aflorimente, dacă amplasamentul o permite, la construcţia cărora se foloseşte piatră şi sticlă, ca în cazul spaţiului de creaţie de la Greenwich (Connecticut) al fostului bancher american, John Barr, devenit poet, fie spaţii bine integrate în peisaj. În acest din urmă caz se remarcă un studio construit în Australia, la Melbourne, şi acoperit cu iederă, ceea ce-l face greu de distins prin vegetaţie. Biroul celui care l-a comandat este amplasat în dreptul ferestrei mari şi-i permite astfel să se bucure de privelişte. Un alt exemplu vine de la Londra, unde un arhitect a proiectat pentru fratele său un spaţiu octogonal de lucru, construit din lemn şi vopsit în verde pentru a se încadra bine în peisajul grădinii.

  • Românii care au creat imprimanta de alimente. În curând putem să ne primim mâncarea doar apăsând pe un buton

    „Reebo este practic prima imprimantă alimentară 3D concepută să funcţioneze în sistem vendingmachine şi de aici posibilităţile sunt nenumărate tehnologic pentru că acest sistem permite multiple capete de depunere a materialului, capacitate mare de cartuşe şi produse alimentare care vin ready-to-eat şi care sunt gata de consum, nu mai necesită gătire. Lucrăm acum la prototipul experimental. Reebo ca prototip experimental poate face sandvişuri şi prăjituri care sunt ready-to-eat, personalizate, iar clientul final îşi poate seta caloriile”, a declarat la ZF IT Generation Mădălina Ilie, fondator al Manna Foods Solutions. Ea a povestit că ideea proiectului Reebo a apărut în ultima parte a anului 2018.

    „În acea perioadă lucram la un alt proiect food-tech legat de nişte produse alimentare destinate situaţiilor de urgenţă şi uzului militar. Reebo a apărut în urma acelui proiect şi este abia la primul capitol. A apărut mai degrabă cu o viziune a felului în care va arăta alimentaţia viitorului în contextul dezvoltării globale a dezvoltării tehnologice rapide, al creşterii populaţiei gloabe şi al nevoii de sustenabilitate. Nu pentru că sunt subiecte în trend, ci din contră, pentru că omenirea are nevoie de soluţii care să permită acces facil la alimente sigure şi personalizate în funcţie de nevoile nutriţionale.”
    Imprimanta alimentară 3D Reebo va putea realiza sandvişuri şi prăjituri din ingrediente naturale în doar câteva minute, după cum susţin reprezentanţii start-up-ului.

    Cum se foloseşte însă mai exact imprimanta alimentară 3D Reebo de către utilizatori?
    „Toată lumea cunoaşte aparatele coffee vending machine. Reebo vine dotată cu un meniu touchscreen de pe care clientul îşi poate alege ingredientele, îşi setează caloriile, achită prăjitura sau sandvişul şi aşteaptă până la 3 minute să îi fie livrate într-un ambalaj biodegradabil. Maşina este dotată cu cartuşe alimentare în care sunt ingredientele. Aici este şi noutatea tehnologică – avem numeroase capete de depunere.

    Ce înseamnă asta? Că utilizatorul poate alege o varietate de gusturi”, a explicat Mădălina Ilie. Dacă utilizatorul nu doreşte să ia contact cu echipamentul, poate da comanda şi plăti direct din aplicaţia de mobil dedicată atunci când se află lângă aparat. Aplicaţia mobilă va fi dezvoltată în faza de prototip industrial.

    Fiind o imprimantă în sistem vending, Reebo poate fi instalată pe stradă, în locuri cu trafic pietonal intens sau în clădiri de birouri. „Astfel toată lumea poate avea acces la ea şi la un produs cu raport calitate-preţ care este mult mai bun decât un produs de fast-food, de la restaurantele din jurul birourilor sau de la magazinele din jurul blocurilor.”

    Proiectul Reebo este compus din trei faze, până când va putea ajunge în etapa comercială. „Prima este cea de prototip experimental, rolul acestei faze fiind să arătăm că ideea şi conceptul nostru sunt fezabile, se pot realiza. A doua etapă este prototipul industrial, care cuprinde şi un laborator alimentar în care se va testa imprimanta şi în acelaşi timp se vor testa şi consumabilele pentru că businessul Manna Foods Solution pe proiectul Reebo înseamnă pe de-o parte imprimanta Reebo, iar pe de altă parte consumabilele aferente imprimantei.

    În cadrul acestui laborator şi în această fază de prototip industrial se fac de asemenea pilotarea, validarea, măsurătorile, analizele atât pentru imprimante, cât şi pentru consumabile. Concluziile trase din această etapă vor fi utilizate pentru linia de producţie pentru a scuti timp şi bani pentru acea etapă. Pentru linia de producţie, tot atunci se va face şi strategia go-to-market”, a precizat fondatoarea Manna Foods Solutions.

    Acum, următoarea etapă a proiectului este cea de prototip industrial. „Practic, aceasta va seta toţi parametrii pentru linia de producţie şi tot atunci vom avea o colaborare cu medici nutriţionişti care ne vor ajuta să facem reţetele pentru fiecare tip de pastă astfel încât ele să fie echilibrate din punct de vedere nutriţional, din toate punctele de vedere medicale, de alimentaţie, de siguranţă ş.a.m.d.”
    Pentru a trece la următoarea etapă, echipa Manna Foods Solutions are însă nevoie de finanţare şi ia în considerare atât obţinerea de fonduri europene nerambursabile, cât şi obţinerea unor investiţii private, având în vedere complexitatea şi amploarea proiectului.
    „Pe de-o parte aplicăm în octombrie la EIC Horizon 2020 – un fond al UE pe partea de cercetare-dezvoltare, adică sunt practic nişte fonduri de risc pe această zonă. Pe de altă parte avem discuţii şi cu investitori cu venture capital-uri, am început să abordăm şi fonduri de investiţii. Facem în paralel acest lucru pentru că în tehnologie este foarte important să fii primul pe piaţă şi atunci vrem să grăbim lucrurile. Cu cât găsim finanţele mai repede pentru următoarea etapă, cu atât şi Reebo va ajunge mai repede pe piaţă.”

    Până acum, în etapa de prototip experimental, proiectul Reebo a fost realizat din fonduri proprii ale echipei Manna Foods Solutions, însă pentru a putea trece în următoarea etapă de prototip industrial start-up-ul are nevoie de o finanţare considerabilă.

    „Pentru partea de prototip industrial suma este de cercetare-dezvoltare practic şi ajunge la circa 3,5 milioane euro. Sperăm ca până la finalul acestui an să avem deja măcar direcţia de finanţare, astfel încât din ianuarie să ştim de unde plecăm. În octombrie aplicăm la Horizon 2020, avem discuţii în prezent cu câteva venture capital-uri şi vedem ce se va finaliza. Deadline-ul pe care noi ni l-am dat pentru obţinerea finanţării sau garantarea obţinerii finanţării este decembrie anul acesta.”

    Manna Foods Solutions lucrează la realizarea unei imprimante alimentare 3D de mici dimensiuni pe care să o poată prezenta în faţa investitorilor. Start-up-ul local ce lucrează în prezent la dezvoltarea unei imprimante are în plan să obţină anul acesta o finanţare de circa 3,5 milioane de euro pentru a putea trece în etapa de prototip industrial din cadrul proiectului.

    Proiectul, numit Reebo, se află în prezent în faza de prototip experimental, etapă în care echipa Manna Foods Solutions lucrează la realizarea unei imprimante alimentare 3D de mici dimensiuni pe care să o poată prezenta în faţa investitorilor.

    Proiect: Manna Foods Solutions
    Ce face? Dezvoltă o imprimantă alimentară 3D
    Necesar actual de finanţare: 3,5 milioane euro
    Invitat: Mădălina Ilie, fondator Manna Foods Solutions

    Proiect: Scriptoman
    Ce face? Platformă ce permite transcrierea şi traducerea automată a fişierelor audio/video
    Investiţie iniţială: circa 80.000 euro
    Invitat: George Rusu, administrator RolaxIT Innovation

    Proiect: Trusted App
    Ce face? Aplicaţie software de raportare financiară pentru IMM-uri
    Investiţie iniţială: 35.000 euro
    Ţinta de venituri 2021: 30.000 euro
    Invitat: Ioana Arsenie, fondator Trusted App

    Proiect: Menisto
    Ce face? Aplicaţie ce îşi propune să digitalizeze procesele din cadrul restaurantelor pornind de la meniul digital direct pe smartphone-ul clienţilor
    Necesar actual de finanţare: 100.000 euro
    Invitaţi: Mircea Deliu si Cezar Cherciu, fondatori Menisto

    Proiect: I’m fine
    Ce face? Platformă care se foloseşte de tehnologie pentru a ajuta persoanele care au nevoie de psihoterapie
    Invitat: Daniel Barbu, fondator şi CEO I’m fine

    Proiect: DAHNA
    Ce face? Aplicaţie mobilă de nutriţie care le configurează utilizatorilor meniuri conform profilului lor metabolic, precum şi reţetele pentru prepararea lor, dar şi lista de cumpărături cu ingredientele şi cantităţile necesare
    Investiţie iniţială: 100.000 euro
    Necesar actual de finanţare: circa 300.000 euro
    Invitat: Daniela Tatu-Chiţoiu, CEO al CardioScience şi coordonatoarea proiectului DAHNA

    Proiect: Automation Pill
    Ce face? Soluţii software de automatizare a diferitelor procese din cadrul companiilor
    Ţintă de venituri 2020: 150.000 euro
    Invitat: Daniel Tilă, cofondator Automation Pill

    Proiect: Chifor Vision
    Ce face? Dezvoltă o tehnologie pentru simplificarea diagnosticării bolii parodontale
    Finanţări totale atrase până acum: 275.000 euro
    Necesar actual de finanţare: 2 milioane euro
    Invitat: Radu Chifor, fondator Chifor Vision

    Proiect: VetFast
    Ce face? Dezvoltă aplicaţii pentru digitalizarea proceselor din domeniul veterinar
    Investiţie iniţială: 100.000 euro
    Invitat: Alexandru Pavel, fondator VetFast

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • OPINIE – Prof. Martina Huemann, Professional MBA Project Management în cadrul WU Executive Academy: „Ghid de managementul crizei: Ce ar trebui să ştie managerii de proiect”

    În perioadele grele precum cea actuală, caracterizată de limitări drastice determinate de producţia întreruptă, lucrările de scurtă durată şi restricţiile impuse de autorităţi, un management de criză eficient al proiectelor este foarte important. Acesta implică profesionişti cu o expertiză solidă, experienţă de leadership şi cu o mentalitate corectă.
    Indiferent de tipul, domeniul de aplicare şi complexitate, numeroase proiecte din practic toate industriile sunt afectate de criza prezentă. Acest lucru se întâmplă din cauză că multe organizaţii nu dispun de resursele necesare pentru a face faţă problemelor neprevăzute. Primul pas care ar trebui făcut este o evaluare cuprinzătoare a situaţiei. În opinia mea, există trei căi de acţiune posibile pentru a aborda provocările de care se lovesc proiectele în desfăşurare.

    1. Căutarea alternativelor
    Există alte opţiuni disponibile? Dacă da, de ce resurse suplimentare, atât în termeni de personal, cât şi de finanţări este nevoie pentru a le realiza? Rezultatul aşteptat justifică cheltuielile extra?

    2. Oprirea proiectului
    Uneori, are mai mult sens să îţi reduci pierderile şi să pui capăt unui proiect. Acesta este un pas pe care îl recomand atunci când modelul de afaceri din spatele proiectului nu mai este unul potrivit. Cu alte cuvinte: dacă un proiect nu mai poate obţine beneficiile estimate, managerii săi ar trebui să îl anuleze, deoarece continuarea acestuia ar fi mai scumpă decât oprirea sa. Aceasta este, cu siguranţă, o decizie greu de luat. De aceea experienţa de leadership în project manangement este crucială. 
    3. Amânarea proiectului
    A treia opţiune este cea mai populară în acest moment şi din motive bine întemeiate. Nu ar trebui să renunţăm la fiecare proiect; acest lucru ar îngreuna viaţa ulterior. Prin întreruperea proiectului, resursele şi echipa sa pot fi reactivate rapid într-o nouă fază, când economia este relativ redresată. Ceea ce este esenţial, însă, este să aveţi o despărţire „curată” şi să comunicaţi acest lucru în mod transparent tuturor celor implicaţi. De exemplu, părţile interesate trebuie să fie informate că proiectul va lua o pauză, dar că există un plan concret care să includă toate detaliile şi calendarul pentru continuarea ulterioară a acestuia. Acest lucru înseamnă, de asemenea, că managerii de proiect trebuie să înregistreze detaliat rezultatele deja obţinute pentru a putea relua lucrul cu echipa cât mai repede posibil după pauză.

    Cum se pot adapta managerii de proiect
    Care este cea mai bună metodă pentru managerii de proiect să facă faţă situaţiei actuale? Cu toate că unele proiecte sunt acum întrerupte, multe companii investesc în modele de afaceri alternative. Un exemplu este cel al segmentului nostru: educaţia continuă. Practic peste noapte a trebuit să părăsim sălile noastre de curs şi să ne adapăm toate ofertele de învăţare online, cât mai repede posibil. O astfel de schimbare implică un efort imens şi este nevoie de un proiect pentru a-l duce la capăt.
    Pentru ca un proiect să aibă succes, este nevoie de o mentalitate „get it done”, care poate fi găsită la numeroşi manageri experimentaţi. Este vorba despre voinţa de a obţine rezultate cu adevărat performante într-un timp scurt. Aceast lucru necesită motivaţie intrinsecă, viteză, priorităţi şi obiective clare, structuri transparente şi deadlineuri perfect coordonate pentru a sprijini echipa în organizare, deoarece într-o astfel de situaţie trebuie ca toţi cei implicaţi să fie uniţi cu adevărat.
    Şi cu toate acestea, există o limită la cât de repede se pot realiza lucrurile. Gândiţi-vă la industria construcţiilor, de exemplu: unele lucrări pur şi simplu nu pot fi accelerate dincolo de un anumit punct. Totuşi, este benefic întotdeauna ca un proiect să fie structurat în etape distinctive, fără a pierde din vedere imaginea de ansamblu. Un stil de lucru agil şi o comunicare perfectă cu clientul vor ajuta la obţinerea rapidă a rezultatelor intermediare. Astfel, progresul devine vizibil, iar efect psihologic pe care acesta îl are nu trebuie subestimat. Este nevoie de curaj pentru a încerca o abordare nouă şi uneori neconvenţională, iar acest lucru presupune o mentalitate potrivită.

    Competenţele de care au nevoie managerii de proiect
    Mulţi manageri îşi pun întrebarea dacă actuala criză şi urmările sale vor necesita abilităţi şi expertize diferite în gestionarea proiectelor. Nu aş spune că este vorba despre abilităţi fundamental diferite. Criza a pus în lumină competenţele care sunt deosebit de importante: leadershipul adevărat, comunicarea solidă şi capacitatea de a lăsa echipa să se autoorganizeze, în timp ce tu ghidezi cursul acţiunii. Abilităţile de autoorganizare permit deciziile rapide şi o colaborare ţintită, ceea ce, la rândul său, va produce rapid rezultatele dorite. Managementul de proiect în perioade de criză se referă şi la rezilienţă: managerii trebuie să poată face faţă oricărei situaţii neprevăzute. O abordare de tip trial-and-error este utilă – de exemplu prototiparea rapidă sau la învăţarea de tip double loop – pentru a testa opţiunile disponibile, a le elimina rapid pe cele care produc rezultate slabe şi a le alege pe cele care livrează. 

    Continuarea proiectelor care stimulează relansarea economică
    După criză va trebui să ne concentrăm pe redresarea economiei, este clar. Va fi momentul să continuăm cu noile idei şi modele de afaceri care au fost dezvoltate. Proiectele nu sunt utile doar pentru a ghida o transformare pe termen scurt, ci pot fi implementate şi pentru a construi ceva pe o perioadă mai lungă de timp. Dacă doriţi ca o companie să se transforme cu adevărat în loc să se adapteze doar puţin, aveţi nevoie de un proces structurat de schimbare. Un exemplu este cel al întoarcerii la birou după perioada de lucrat de acasă. Condiţiile create pentru revenirea la modul de lucru normal vor avea un impact durabil, dincolo de sfârşitul crizei.

    Cererea de manageri de proiect, în continuă creştere
    În perioadele dificile, există o cerere crescută pentru managerii de proiect. Experţii care pot aduce structura într-o situaţie haotică şi care cunosc metodele de a introduce şi susţine schimbarea sunt o resursă umană foarte căutată. Managementul profesional al proiectelor poate servi ca o linie de salvare pentru orice criză; poate fi o busolă pentru organizaţie şi angajaţii săi în momentele dificile. Astfel, schimbarea sau o nouă strategie pot fi împărţite în obiective concrete, pe care personalul ulterior le poate îndeplini. Proiectele concepute inteligent ne vor ajuta să creăm un viitor pozitiv, pentru toată lumea.
    WU Executive Academy organizează pe plan local programul Executive MBA Bucharest, la care se înscriu anual circa 30 de manageri şi antreprenori.

  • 105 Cele mai puternice femei din business – Dana Sîntejudean, general manager, Edenred România şi Moldova

    „Am simţit de-a lungul timpului că, fiind femeie în business, am multe oportunităţi, nicidecum dezavantaje. Cred în egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi în piaţa muncii, indiferent de industrii şi poziţiile ocupate, iar experienţa mi-a dovedit că nu există diferenţe de gen în business”, spune Dana Sîntejudean. Ea adaugă că anul trecut Edenred România a semnat Carta Diversităţii, ea fiind aleasă Ambasador al Diversităţii, iar acest context i-a oferit mai multe oportunităţi de a promova valorile în care crede: diversitatea, nondiscriminarea, incluziunea şi egalitatea de şanse la locul de muncă. Executivul de la Edenred consideră că, într-o poziţie de conducere, unei femei i se oferă contextul de a imprima emoţie şi empatie atât la nivelul echipei, cât şi în relaţia cu partenerii şi clienţii. În opinia sa, echilibrul între viaţa personală şi profesională este undeva între mit şi realitate, „pentru că, deşi toate ne dorim să menţinem un echilibru între viaţa personală şi cea profesională, realizarea acestui obiectiv depinde nu doar de noi, dar şi de partener. În business există o îmbinare între cele două planuri din viaţa unei femei, dar nu aş vrea să cred că una o exclude pe cealaltă. Eu prefer însă să le separ, viaţa de familie face parte dintr-un context, iar cea profesională din altul. Nu pot spune că viaţa personală este un obiectiv; atunci când pui pasiune în ceea ce faci pe plan profesional, este dificil să trasezi o linie bine definită între serviciu şi acasă, pentru că tindem să prioritizăm jobul”. 

  • Cu barca la film. În ce oraş a fost deschis un cinematograf plutitor

    Organizatorii MK2 Cinemas au încheiat un parteneriat cu autorităţile din Paris şi au lansat o vizionare inedită pe data de 18 iulie.  Cinefilii au putut să vadă comedia franceză „Le Grand Bain” din 38 de bărci electrice sau de pe scaune aflate pe malul râului. „După câteva luni de izolare, ne-am gândit că avem nevoie de o modalitate de a transmite oamenilor şi lumii că cinemaul este deschis în Paris, una dintre capitalele mondiale ale cinemaului”, a spus Elisha Karmitz, CEO al MK2 Cinemas, potrivit Euronews.

  • Cum putem încetini răspândirea coronavirusului la nivel global: 2,8 miliarde de oameni care trăiesc în sărăcie au nevoie de sprijin financiar pentru a putea sta în casă

    Cei mai săraci 2,8 miliarde de oameni din 132 de ţări în curs de dezvoltare au nevoie de sprijin financiar pentru a contribui la eforturile prin care se încearcă oprirea răspândirii virusului, în contextul în care pentru munca de acasă în timpul pandemiei nu reprezintă o opţiune pentru aceştia, potrivit unei lucrări publicate de Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite, citat de CNBC.

    Intitulată „Venit de bază temporar: Protejarea oamenilor săraci şi a celor vulnerabili din ţările în curs de dezvoltare”, lucrarea sugerează că o soluţie pentru oamenii care nu îşi permit să lucreze de acasă ar putea fi aceea a unui sprijin financiar temporar.

    În total, 1,07 miliarde de oameni trăiesc sub ceea ce cunoaştem la nivel internaţional drept limita subzistenţei– considerată a fi 1,9 dolari pe zi în Asia de Sud şi în Africa subsahariană; 3,2 dolari pe zi în Asia de Est, regiunea Pacificului, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord şi 5,5 dolari pe zi în Europa, Asia Centrală, America Latină şi zona Marea Caraibilor – conform autorilor lucrării, George Gray Molina, economistul-şef al Programului Naţiunilor Unite şi Eduardo Ortiz-Juarez, cercetător la Londra în cadrul King s College.

    Conform lucrării, încă 1,71 miliarde de persoane se confruntă cu un risc semnificativ de a cădea sub limita subzistenţei.

    În total, cei 2,78 miliarde oameni aflaţi în această situaţie reprezintă 44% din populaţia ţărilor aflate în curs de dezvoltare. Autorii lucrării sugerează că aceştia ar trebui să primească plăţi lunare temporare care nu sunt condiţionate de rezidenţă sau statutul în piaţa muncii, ci doar de câştigurile pe care o persoană le are.

    Reprezentanţii Naţiunilor Unite susţin că mijloacele pe are le are o persoană la îndemână pentru a se întreţine sunt uşor de urmărit, astfel încât banii să ajungă doar la oamenii care au nevoie urgentă de alimente, adăpost şi un minim de condiţii sanitare şi servicii medicale.

    Deşi în mai multe ţări, precum SUA, s-au instaurat aceste plăţi temporare, în ţările mai sărace nu există astfel de sisteme.

    Problema devine cu atât mai importantă în contextul în care coronavirusul se răspândeşte rapid în ţări precum Brazilia, Mexic, Peru, Africa de Sud, India, Bangladesh sau Pakistan.

  • Cum sa faci bani în România din încuiatul oamenilor într-o cameră. Trei tineri au deschis un business care este tot mai iubit

    Bogdan, Cristina şi Dan Bâra mergeau, în urmă cu cinci ani şi jumătate, la un joc de tipul „escape room” de unde aveau să iasă, fără să ştie, cu bazele unui business propriu. Experienţa de acolo i-a convins să investească într-o afacere similară, iar în februarie 2015 deschideau uşile propriului escape room în Bucureşti. Bogdan este soţul Cristinei şi fratele lui Dan, astfel că afacerea a prins contur în familie.

    „Căutam o activitate de weekend, neavând foarte multe alternative. Cum am ieşit de acolo, toţi trei am avut în cap aceeaşi idee. Era genul de afacere care se potrivea perfect cu ceea ce ne plăcea să facem. La vremea respectivă erau doar trei astfel de afaceri în Bucureşti şi cinci în toată ţara”, povesteşte Bogdan Bâra.

    Jocurile de escape room sunt jocuri de echipă, amenajate în camere tematice. Odată ce intri în cameră, uşa se încuie, iar pentru a evada este nevoie să găseşti cheia, bine ascunsă în cameră, având maximum 60 de minute la dispoziţie. În cazul Puzzle Rooms, e nevoie să rezolvi diverse puzzle-uri şi jocuri care, treptat, te duc la cheie.

    „Am investit mult la început, în decoruri şi jocuri, iar în februarie 2015, după patru luni de aranjamente, construcţii şi jocuri, am deschis pentru prima oară porţile pentru clienţi. Feedbackul a fost bun, iar pe parcurs am îmbunătăţit jocurile, decorurile şi serviciile.”

    Spaţiul Puzzle Rooms se află lângă parcul Cişmigiu din Bucureşti, pe strada Grigore Cobălcescu, şi cuprinde patru camere.

    Investiţiile iniţiale au fost de aproximativ 12.000 de euro, bani din economii, dar şi dintr-un împrumut bancar. În cinci ani de existenţă, Puzzle Rooms a găzduit peste 200 de petreceri aniversare, peste 25.000 de copii şi, în total, peste 35.000 de clienţi. Jocurile pot fi adaptate în funcţie de vârstă şi de experienţa participanţilor. Astfel, în afară de pasionaţii de jocuri de evadare, mulţi dintre clienţi sunt grupuri formate din familii, dar şi grupuri de copii care vin împreună cu prietenii pentru a serba diverse evenimente.

    „Anul 2019 l-am încheiat cu o cifră de afaceri de puţin peste 50.000 de euro. Nu am înregistrat profit, având cheltuieli cu schimbarea celor patru camere, plus achiziţia de utilaje necesare pentru dezvoltarea afacerii. Având în vedere numărul mare de businessuri similare care au apărut în timp, a fost nevoie să creăm tot timpul. Plus că, odată ce un client intra în camerele noastre, nu mai revenea până nu făceam altele noi”, mai spune Bogdan Bâra.

    De la deschidere până acum, Puzzle Rooms a avut tot timpul doi angajaţi permanenţi, iar în funcţie de necesităţi au fost cooptaţi şi colaboratori. Tarifele de acces variază în funcţie de numărul de persoane, fiind cuprinse între 30 şi 50 de lei de persoană pentru o cameră.

    De circa trei luni, modelul de business pentru Puzzle Rooms a suferit transformări, din cauza restricţiilor de circulaţie impuse de pandemie.

    „Am mutat escape-ul în online. La fel ca în multe alte domenii, aplicaţia Zoom a devenit cel mai bun prieten al nostru, oferindu-le astfel clienţilor posibilitatea să se bucure de camerele noastre din confortul casei lor.”

    Chiar şi în această perioadă, fondatorii Puzzle Rooms au organizat petreceri aniversare, atât pentru copii, cât şi pentru adulţi, dar şi „întâlniri” ale angajaţilor din companii care lucrează de acasă.

    „A apărut interes şi pentru partea de consultanţă, dar şi pentru dezvoltarea de camere virtuale pentru escape-uri ce nu aveau posibilitatea de a crea astfel de servicii. Ne adaptăm la situaţia prin care trecem şi sperăm să ne menţinem până la revenirea activităţii şi în format fizic”, mai spune Bogdan Bâra.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    FotoliiPuf – brand de fotolii (Bucureşti)
    Fondatoare: Corina Zlătaru
    Cifră de afaceri în 2019: 500.000 de euro
    Prezenţă: internaţională

    Super Admin Imob – business de administrare imobiliară (Cluj-Napoca)
    Fondator: Adrian Popa
    Cifră de afaceri în 2019: 19.000 de euro
    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Lumea lui Momo – centru de educaţie alternativă pentru copii şi părinţi (Bucureşti)
    Fondatoare: Mira Loghin
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Benzoi – organizaţie privată de paraşutism (Sibiu)
    Fondatori: Andreea Zoica şi Benjamin Breit
    Investiţie iniţială: 10.000-20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 27.000 de euro
    Prezenţă: zona Sibiului

    Vindem-ieftin – platformă online de consultanţă în vânzarea de materiale de construcţii (Buzău)
    Fondator: Cosmin Răileanu
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 4 mil. euro
    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la Zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Antreprenoarele care vor să revoluţioneze livrările acasă. Soluţia lor va schimba comportamentul comercianţilor online

    Să fii sustenabil aproape că nici nu mai e un trend, ci o normalitate. Să te uiţi de (cel puţin) două ori atunci când faci cumpărături, să măsori impactul achiziţiilor tale asupra mediului sunt – sau ar trebui să devină – obiceiuri zilnice, la fel de normale ca nevoia de a respira. Pentru că, în final, cele două sunt legate. Adina Humă şi Linda Vasilescu pun şi ele o cărămidă la fundaţia acestor obiceiuri, cu un produs pe cât de simplu, pe atât de eficient: R-Create. Concret? O soluţie pentru comercianţii online prin care să poată utiliza o pungă refolosibilă atunci când îşi livrează produsele.

    Conceptul R-Create îşi are rădăcinile într-un grup de lucru în reţeaua spaţiilor de co-working Impact Hub din Bucureşti. Adina şi Linda erau deja preocupate de problemele de mediu şi căutau modalităţi de sustenabilitate financiară pentru un business de profil. S-au oprit la ideea de ambalaje, şi nu de orice fel, ci pentru produsele comandate online, un segment care creşte exploziv, mai ales de câteva luni încoace. Ideea lor datează însă cu mult dinaintea pandemiei.

    Au conceput R-Create, au câştigat premiul I la incubatorul Reuse Hub, organizat de Impact Hub Bucureşti şi PepsiCo, iar în iunie anul acesta au trecut cel mai important test: cel al pieţei.
    „Am desfăşurat împreună cu Cărtureşti şi FAN Courier un test la nivel naţional de înlocuire a ambalajelor de unică folosinţă cu unul reutilizabil, iar rezultatele au fost peste aşteptări: 1 din 5 clienţi a ales ambalajul returnabil chiar din prima zi. Rezultatele de până acum ne întăresc credinţa că publicul validează ideea noastră şi industria de livrări online este pregătită pentru o schimbare majoră de paradigmă”, spune Adina Humă. Concret, atunci când comanzi de la magazinele partenere R-Create, poţi bifa opţiunea de ambalaj returnabil. Magazinul va împacheta produsele în geanta R-Create, în locul variantei clasice, de unică folosinţă. La livrare, desigilezi geanta, preiei produsele comandate, iar ambalajul rămâne la curier.


    Adina are experienţă în marketing, iar Linda Vasilescu are un MBA în investment banking şi o experienţă de peste 15 ani în mediul de consultanţă strategică şi corporate. Alături de ele s-au înhămat la lupta schimbării de mentalităţi şi doi angel investor. Unul dintre ei este Bernhard Lutzer.
    „Am beneficiat de susţinere financiară în valoare de 25.000 de euro iniţial – premiul I la incubatorul Reuse Hub. În afară de aceasta, până acum am investit în jur de 70.000 de euro în bani şi timp dedicat proiectului nostru. Investiţiile continuă, deoarece scopul nostru este de a avea o rată de tracţiune relevantă pentru a securiza piaţa din România şi, ulterior, de a avea un parcurs rapid în alte pieţe europene”, spune Linda Vasilescu.
    Proiectul este încă la început de drum, fiind fondat în 2019. Planurile sunt însă mari. Ele vor să introducă opţiunea de ambalaj returnabil în cât mai multe magazine online, pentru a observa rata de adopţie la nivelul consumatorilor. Mai mult, cele două antreprenoare lucrează la un parteneriat astfel încât genţile cu grad prea mare de uzură să fie reciclate la finalul celor 20 de cicluri de folosire.

    Prima tranşă de ambalaje R-Create a fost fabricată în Buzău, iar în perioada de test serviciul a fost oferit gratuit. Pe viitor însă, ţinta de preţ este sub 1 euro per folosire, cu variaţii în funcţie de volume, în preţul serviciului intrând şi returul genţii. „Conceptul nostru este B2B2C, deci lucrăm pe două planuri: cu magazinele online care doresc să folosească soluţia noastră de împachetare circulară, dar în acelaşi timp dorim să ne adresăm şi dorinţelor consumatorilor online. Ambele grupuri au în comun responsabilitatea pentru mediu, dar şi dorinţa de eliminare a risipei. Abordăm această problemă prin diminuarea semnificativă a cantităţii de ambalaje de unică folosinţă implicate în e-commerce, oferind o soluţie unică returnabilă care poate fi folosită şi de 20 de ori. În acelaşi timp, consumatorilor online le oferim o alternativă waste-free, ei beneficiind de o experienţă îmbunătăţită de cumpărare.”

    Momentan, pe zona de curierat, Adina Humă şi Linda Vasilescu au convenit parteneriate cu FAN Courier şi Sinapseria, un serviciu de curierat rapid pe bicicletă. „Date fiind beneficiile pe care le aduce o asemenea soluţie şi în plan logistic (economisire de spaţiu la transport între 15 şi 35%, economisire de spaţiu de stocare de peste 90% şi eliminarea ecotaxei), considerăm că soluţia are o permeabiliate mare în piaţa de e-commerce.” Anul 2020 ar trebui să ducă la crearea unui adevărat club R-Create, al magazinelor online partenere care aleg varianta eco-friendly de expediere prin soluţia propusă de cele două antreprenoare. Iar contextul pandemic generat de coronavirus, cu toate schimbările de mentalitate pe care le-a adus cu sine, ar putea să fie şi el un mic avantaj.
    „E clar că această criză a adus o schimbare de paradigmă în toate domeniile. Vestea bună este că societatea se adaptează – studiile arată că experienţa Covid-19 a adus un grad suplimentar de responsabilizare – oamenii sunt din ce în ce mai conştienţi de efectul individual asupra gradului comun de bunăstare. Această schimbare înseamnă un mai mare interes pentru soluţii inovative, implicit şi pentru serviciul nostru.”

    R-Create estimează că va ajunge să înlocuiască anual peste 5 milioane de ambalaje de unică folosinţă cu această soluţie. Concepte similare există deja în SUA, dar şi în Olanda, Finlanda sau Franţa.
    Aşa că, pas cu pas, lumea se re-creează. De la zero. Sau nu neapărat.