BusinessMagazin

Tag: nato

  • Jens Stoltenberg: Marea Neagră are o “mare importanţă strategică” pentru NATO

    Marea Neagră are o “mare importanţă strategică” pentru NATO, iar din 2014, alianţa şi-a sporit prezenţa în această zonă, a declarat marţi, la Bucureşti, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg,

    Declaraţia vine după ce Ucraina a anunţat luni că în Marea Neagră a intrat o navă de război rusă capabilă să tragă rachete de croazieră.

    “Lucrăm mai îndeaproape cu naţiunile din Marea Neagră, Georgia şi Ucraina, doi parteneri apropiaţi”, a spus şeful NATO. “Am făcut asta înainte de război şi, desigur, facem mai mult acum, după război. Marea Neagră necesită ca NATO să abordeze toate provocările pe care le vedem în regiune. Asta face parte din adaptarea noastră generală a acestei alianţe – să răspundem la o agresiune mai agresivă”.

    Jens Stoltenberg a reaafirmat sprijinul NATO pentru Ucraina împotriva agresiunii ruseşti. El a subliniat că alianţa “nu este parte a conflictului”, dar spune că membrii săi oferă “un sprijin fără precedent” ţării pentru ca aceasta să se poată apăra de Rusia.

    În continuare, el acuză Rusia de intensificarea “valurilor de brutalitate” în invazie, invocând şi costul financiar pentru ţările europene şi alte ţări.

    “Într-adevăr, cu toţii plătim un preţ pentru războiul Rusiei în Ucraina, dar preţul pe care îl plătim noi este în bani, în timp ce pentru Ucraina este plătit în sânge.”

    Stoltenberg spune că NATO nu trebuie să permită Rusiei să câştige, deoarece aceasta ar însemna că preşedintele Vladimir Putin şi alţi lideri autoritari vor deveni mai încrezători în folosirea violenţei pentru a-şi atinge scopurile, adăugând că “nu poate exista o pace durabilă dacă opresorul câştigă”.

    Stoltenberg a apreciat că rezultatul invaziei Rusiei în Ucraina este exact opusul scopurilor declarate de Vladimir Putin – în sensul că va duce la o prezenţă mai mare a NATO la graniţele sale.

    Având în vedere că preşedintele rus dă adesea vina pentru agresiunea sa pe alianţa occidentală pentru extinderea în Europa de Est după căderea Uniunii Sovietice, Stoltenberg subliniază că rezultatul invaziei a fost creşterea volumului de trupe şi echipamente militare în statele care se învecinează cu Rusia.

    De asemenea, secretarul general remarcă faptul că aproape sigur va avea ca rezultat extinderea NATO şi în ceea ce priveşte membrii săi, Suedia şi Finlanda fiind în stadii avansate de aderare, încălcând politicile lor de neutralitate de lungă durată.

    „Ştim că cele mai multe războaie se termină la masa negocierilor, dar ceea ce se întâmplă la masa negocierilor este legat în mod inextricabil de ceea ce se întâmplă pe câmpul de luptă”, a spus Jens Stoltenberg.

     

     

     

  • Germanii s-au săturat de ”bătaia de joc”: Zeci de proteste se desfăşoară în estul ţării. Cetăţenii cer autorităţilor să ia măsuri impotriva inflaţiei, a războiului şi a pagubelor generate de pandemia de Covid

    Timp de mai multe săptămâni, în fiecare luni seara – o aluzie la protestele regulate din anii 1980 împotriva regimului comunist, care au avut loc la Leipzig – o serie îngrijorătoare de mitinguri s-au desfăşurat în zeci de oraşe din estul Germaniei, scrie Financial Times.

    “Vă rugăm să nu provocaţi poliţia şi reţineţi că steagurile ruseşti sau semnele care arată susţinerea pentru forţele armate ale Rusiei nu sunt binevenite!”, a declarat un organizator prin difuzoare la evenimentul din această lună.

    “Germania serveşte ca marionetă exclusiv intereselor americane şi ale NATO”, a avertizat primul orator în faţa mulţimii de câteva sute de persoane, un amestec de studenţi, familii de toate vârstele şi pensionari. Unii purtau bannere pentru stânga germană, alţii steaguri pentru pace, iar alţii pancarte confecţionate în casă care făceau paralele complexe între războiul de nouă luni din Ucraina şi pandemia de coronavirus. În timp ce retorica antiamericană se înălţa, mulţimea a aplaudat, a huiduit şi a fluierat.

    “Politica de embargo împotriva Rusiei a eşuat complet şi este îndreptată în mod catastrofal împotriva noastră”, a continuat vorbitorul, invocând Holocaustul şi declarând războiul din Ucraina un “paradis” pentru “magnaţi, companii de armament şi profitori”.

    La majoritatea protestelor au participat câteva sute de persoane. Dar, la fel ca in cazul mitingurilor similare din alte părţi ale Europei Centrale şi de Est, ele indică o tendinţă îngrijorătoare pentru curentul politic dominant din regiune.

    În Germania, unele proteste au fost organizate de stânga radicală, iar altele de dreapta populistă, într-un semn al modului în care o criză economică din ce în ce mai profundă, o moştenire istorică conflictuală şi o relaţie complexă cu Rusia dizolvă rivalităţile politice tradiţionale, provocând naşterea unor noi mişcări.

    În Leipzig, cel mai mare oraş din estul Germaniei după Berlin, stânga şi dreapta s-au trezit adesea protestând împreună în Augustusplatz, separate doar de un tramvai.

    “Vrem ca NATO să nu mai creeze un conflict între Germania şi Rusia, între Ucraina şi Rusia”, a declarat Sabine Kunze, o pensionară prezentă la miting. Ea strângea o pancartă de carton maro pe care scria: “Pace cu Rusia”.

    “Vrem preţuri normalizate la gaz şi electricitate”, a adăugat ea, derulând o listă de nemulţumiri. “Nu mă deranjează să vorbesc cu voi, pentru că oamenii trebuie să înţeleagă că nu suntem nazişti”, a adăugat ea. “Noi vrem pace”.

    David, un şomer în vârstă de 30 de ani din Brandenburg, a purtat o fotografie de carton a cancelarului Olaf Scholz: “Jumping Jack”, scria pe ea, cu “Războiul lui Biden” imprimat pe verso.

    “Germanii obişnuiţi plătesc pentru că America vrea să intervină în Rusia”, a spus el, adăugând că facturile cresc şi şansele de a obţine un loc de muncă scad.

    La mitingurile organizate în alte părţi din estul Germaniei în ultimele două luni, mesajele au fost izbitor de asemănătoare, indiferent de culoarea politică.

    “Securitate energetică şi protecţie împotriva inflaţiei – ţara noastră mai întâi!”, au fost mesajele scrise pe pancarte în cadrul unei adunări organizate în octombrie la Berlin de Alternative für Deutschland, partidul populist de dreapta. Unii protestatari au fluturat steaguri ruseşti.

    O dezvăluire parlamentară recentă a serviciilor de securitate germane a enumerat sloganurile de campanie de la 23 de mitinguri organizate în septembrie de către saxonii liberi de extremă dreapta. Printre acestea se numărau: “Nordstream 2, deschideţi-l imediat!”; “Comunitate, nu divizare!” şi “Opriţi inflaţia, războiul şi nebunia pandemiei!”.

    “O mulţime de nemulţumiri diferite se contopesc – foarte periculos de mult în termeni democratici – în aceste proteste, în special în estul Germaniei”, a declarat profesorul Hajo Funke, politolog la Universitatea Liberă din Berlin.

    A fost remarcabil modul în care sentimentele anti-război au fost canalizate de mişcările populiste care s-au stabilit în opoziţie faţă de restricţiile impuse în timpul pandemiei, a adăugat el.

    Cu toate acestea, a spus el, răspândirea lor a fost încetinită de măsurile eficiente luate de guvernul federal german pentru a ajuta consumatorii şi întreprinderile să facă faţă impactului războiului.

  • Stoltenberg i-a convocat pe ambasadorii statelor NATO pe tema incidentului din Polonia

    Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, va organiza miercuri o reuniune de urgenţă cu ambasadorii statelor membre NATO pe tema incidentului din sud-estul Poloniei.

    Va fi organizată o reuniune de urgenţă miercuri dimineaţă, la Bruxelles, pentru a discuta despre acest “incident tragic”, a declarat Oana Lungescu, purtătoarea de cuvânt a NATO, citată de postul de televiziune CNN.

    Guvernul de la Varşovia a confirmat căderea unei rachete ruseşti pe teritoriul Poloniei, în apropierea frontierei cu Ucraina, precizând că a fost convocat pentru explicaţii ambasadorul Rusiei. “A căzut o rachetă de fabricaţie rusă în localitatea Przewodów, omorând doi cetăţeni polonezi”, a declarat în cursul nopţii de marţi spre miercuri Lukasz Jasina, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Varşovia.

    Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat pentru postul de televiziune CNN că nu are informaţii despre incidentul din Polonia. Ministerul rus al Apărării a negat, marţi seară, informaţiile potrivit cărora rachete ale armatei ruse ar fi căzut pe teritoriul Poloniei, denunţând o “provocare” menită să amplifice conflictul din Ucraina.

    Preşedintele Joseph Biden i-a oferit asigurări preşedintelui Poloniei, Andrzej Duda, că Statele Unite susţin în totalitate Polonia şi NATO şi vor oferi asistenţă pe durata investigaţiei în cazul incidentului produs în sud-estul ţării.

  • Polonia confirmă explozia din estul ţării, dar nu cunoaşte cauzele

    Piotr Müller, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Varşovia, a confirmat producerea unei explozii în regiunea Lublin. “Ancheta va dura toată noaptea pentru stabilirea cauzelor exploziei”, a declarat Piotr Müller, citat de cotidianul Le Monde.

    “Vom analiza dacă este necesară invocarea Articolului 4 al Tratatului Organizaţiei Atlanticului de Nord”, care prevede sesizarea Consiliului Nord-Atlantic, a precizat oficialul guvernamental polonez.

    Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a decis convocarea unei reuniuni de urgenţă a Consiliului pentru Securitate Naţională, în contextul intensificării bombardamentelor ruse în Ucraina, în timp ce un oficial american a afirmat că două persoane ar fi fost ucise pe teritoriul Poloniei.

    Surse poloneze au raportat, marţi, o explozie în localitatea Przewodów, situată în estul Poloniei, în apropierea frontierei cu Ucraina. Conform surselor citate, două persoane au murit în explozie. Poliţia poloneză a confirmat incidentul, precizând că anchetează circumstanţele producerii deflagraţiei împreună cu autorităţile militare.

    Un oficial de rang înalt din cadrul serviciilor secrete americane a declarat sub protecţia anonimatului, pentru agenţia The Associated Press, că explozia este rezultatul căderii în mod accidental a unei rachete ruse pe teritoriul Poloniei. Rusia a efectuat bombardamente masive marţi în Ucraina, inclusiv în zone situate în vestul ţării, în apropierea frontierei cu Polonia.

    Însă Ministerul rus al Apărării a negat, marţi seară, informaţiile potrivit cărora rachete ale armatei ruse ar fi căzut pe teritoriul Poloniei, denunţând o “provocare” menită să amplifice conflictul din Ucraina. “Nu au fost lansate atacuri ruse asupra ţintelor situate în apropierea frontierei de stat dintre Ucraina şi Polonia. Resturile metalice depistate la faţa locului nu au nicio legătură cu armele ruse. Este o provocare deliberată care are rolul escaladării crizei”, a comunicat Ministerul rus al Apărării, citat de agenţia Reuters.

    Alianţa Nord-Atlantică a anunţat că îşi coordonează activităţile cu Polonia. “Verificăm informaţiile şi ne coordonăm strâns acţiunile cu aliatul nostru Polonia”, a declarat un oficial din cadrul NATO.

  • Mesajul lui Simonis pentru suedezii care nu vor România în Schengen: Noi am ratificat tratatul de aderare la NATO

    România a fost între primele ţări careau ratificat aderarea Suediei la NATO, le spune social-democratul Alfred Simonis social-democraţilor suedezi care se opun aderării ţării noastre la Spaţiul Schengen.

    România are de convins, mai nou, nu doar Ţările de Jos (Olanda), ci aparent şi Suedia să o accepte în Spaţiul Schengen. Guvernul suedez minoritar e susţinut în Parlament inclusiv de social-democraţi, care s-ar opune aderării României la zona europeană de liberă circulaţie.

    Liderul deputaţilor social-democraţi, Alfred Simonis, spune la RFI că „România a fost una din primele ţări care au ratificat tratatul de aderare a Suediei la NATO”.

    În cazul Ţărilor de Jos, PSD a cerut USR şi REPER să-şi convingă colegii din grupul Renew Europe să susţină aderarea României la Schengen. În cazul Suediei, însă, este voba chiar de colegii PSD din familia socialistă europeană.

    Întrebat ce demersuri va face PSD, liderul deputaţilor social-democraţi, Alfred Simonis, a răspuns: „Am cerut de fiecare dată şi USR-ului şi celorlalte partide parlamentare să facă tot ceea ce ţine pentru a ajuta România în acest demers, în mod special, dar în orice alt demers care implică un parcurs european. Facem tot ceea ce ţine de noi şi pe lângă zona de diplomaţie, trebuie să facem fiecare dintre noi ceea ce putem pentru a convinge toate statele care se opun sau se mai opun să accepte integrarea României în Spaţiul Schengen”.

    Liderul deputaţilor PSD aminteşte că „România a fost una din primele state care au ratificat tratatul de aderare la NATO al Finlandei şi al Suediei, în vacanţă parlamentară ne-am adunat cu toţii, la propunerea PSD, e adevărat şi am votat acel acord de ratificare, cred că al doilea sau al treilea stat membru NATO care a făcut asta. Cred că dincolo de interesele politice locale, naţionale, jocuri în interiorul fiecărei ţări, important este parcursul european, parcursul euroatlantic şi cred că trebuie să căutăm în această perioadă ceea ce ne uneşte, nu ceea ce ne desparte, pe toţi şi din politica internă şi familiile politice europene”.

  • Stoltenberg reafirmă susţinerea NATO pentru Ucraina şi salută eventuala retragere rusă din Herson

    “Am luat act de anunţul Rusiei privind retragerea din Herson. Trebuie să vedem cum va evolua situaţia pe teren în următoarele zile. Dar este clar că Rusia este supusă presiunilor şi că, dacă se retrage din Herson, ar fi o nouă victorie pentru Ucraina”, a declarat Jens Stoltenberg la Roma, unde s-a întâlnit cu premierul Italiei, Giorgia Meloni.

    “Este pusă sub semnul întrebării securitatea europeană prin războiul de agresiune brutal al preşedintelui Vladimir Putin împotriva Ucrainei. Am văzut cum forţele armate ucrainene au împins forţele ruse şi au eliberat teritorii. Aceste succese li se datorează bravilor militari ucraineni. În acelaşi timp, susţinerea fără precedent acordată de aliaţii noştri din NATO, inclusiv de către Italia, face zilnic diferenţa pe câmpul de luptă şi rămâne vitală pentru progresele Ucrainei”, a explicat Stoltenberg.

    La rândul său, premierul Giorgia Meloni a afirmat că i-a transmis lui Jens Stoltenberg că Italia “susţine cu forţă integritatea teritorială, suveranitatea şi libertatea Ucrainei”.

  • Următorul şef al NATO ar putea fi o femeie. Ce nume sunt prefigurate

    Lupta din culise pentru cine ar trebui să-i succeadă secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, a început în mod serios, cu accent pe femei, scrie The News York Times, care publică cele mai des întâlnite nume pentru această funcţie.

    Mandatul actualului secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, se va încheia în toamna anului viitor. Astfel, lupta între aliaţi pentru cine ar trebui să îl înlocuiască a început cu adevărat, iar în această competiţie încep deja să se prefigureze câteeva nume, potrivit unor oficiali americani familiarizaţi cu dezbaterea, pe care îi citează The News York Times.

    Potrivit acestora, un candidat principal a apărut la Washington: Chrystia Freeland, în vârstă de 54 de ani, viceprim-ministru canadian-ucrainean şi ministru de finanţe al Canadei.

    Freeland are 54 de ani şi fostă jurnalistă (căsătorită cu un reporter de la The New York Times), a fost şi ministru de externe al Canadei. Avantajele sale sunt considerabile: vorbeşte engleză, franceză, italiană, ucraineană şi rusă; a condus ministere complicate; se pricepe la conferinţe de presă şi alte apariţii publice. În plus, ar fi prima femeie şi prima canadiancă şef NATO.

    Statele Unite nu propun un candidat american, deoarece un general american este în mod tradiţional comandantul suprem aliat al Europei, dar este de la sine înţeles că au o voce puternică în această alegere.

    Uniunea Europeană, deloc surprinzător, ar dori ca următorul şef al NATO să provină dintr-o ţară membră – 21 dintre cele 27 de state membre ale sale actuale aparţin alianţei. Şi presupunând că Suedia şi Finlanda vor fi aprobate pentru aderarea la NATO, Uniunea Europeană ar avea 23 din 32 de membri.

    Deşi europenii încă nu s-au coalizat în jurul unui candidat unic, şi ei au mai mulţi candidaţi puternici care sunt femei, printre care Kaja Kallas, 45 de ani, prim-ministrul Estoniei, Zuzana Caputova, 49 de ani, preşedintele Slovaciei, şi Kolinda Grabar-Kitarovic, 54 de ani, care a fost preşedinte al Croaţiei în perioada 2015-2020, a fost ambasador al Croaţiei la Washington şi a lucrat la NATO ca secretar general adjunct pentru diplomaţie publică.

    Marea Britanie, care a părăsit Uniunea Europeană, dar nu şi NATO, are un candidat în persoana lui Ben Wallace, 52 de ani, secretarul său pentru apărare. Unii oficiali au sugerat că el a rămas în această funcţie în ciuda problemelor din guvernul britanic nu doar pentru a oferi stabilitate în sprijinul acordat Ucrainei, ci şi pentru a-şi spori şansele pentru postul din NATO, pe care Londra îl doreşte ca un alt simbol al angajamentului său post-Brexit în lume.

    Persoana care va obţine postul va prelua, fără îndoială, postul într-unul dintre cele mai critice momente din istoria alianţei. Războiul din Ucraina a însemnat mai multe trupe NATO la graniţele Rusiei, potenţiali noi membri în Suedia şi Finlanda şi noi cereri de bani şi echipamente. Deşi NATO funcţionează prin consens, şeful său joacă un rol important în concilierea cererilor statelor membre şi în articularea poziţiei Occidentului în faţa unei audienţe globale.

    Există probleme cu toţi posibilii candidaţi şi este, de asemenea, posibil, a sugerat un oficial NATO, ca statele membre să fie de acord să prelungească mandatul lui Stoltenberg cu încă un an. Jens Stoltenberg, în vârstă de 63 de ani, ceruse o prelungire de doi ani din cauza războiului şi i s-a acordat un an, sau până în septembrie anul viitor.

    Ultimii doi şefi ai NATO, Stoltenberg din Norvegia şi Anders Fogh Rasmussen din Danemarca, au fost amândoi şefi de guvern. Dar aceasta nu a fost neapărat o regulă.

  • Putin acuză Occidentul că practică “un joc periculos”, vrea dialog între “noile centre” geopolitice

    “Exercitarea de putere asupra lumii este ceea ce aşa-numitul Occident a adus în acest joc, dar jocul este periculos, sângeros şi, aş spune eu, murdar”, a declarat Vladimir Putin, conform cotidianului Le Monde şi agenţiei Reuters, la un eveniment al Forumului Valdai din Moscova.

    Liderul de la Kremlin s-a declarat convins că Occidentul va reveni la diplomaţie. “Eu am crezut mereu şi cred în simţul comun, deci sunt convins că mai devreme sau mai târziu noile centre ale lumii multipolare şi Occidentul vor începe o conversaţie de pe poziţii egale despre viitorul pe care îl avem în comun, cu cât mai devreme, cu atât mai bine”, a afirmat Putin.

    Liderul de la Moscova susţine că Occidentul, din raţiuni colonialiste, a contribuit la instigarea producerii războiului din Ucraina şi că ar vrea o criză şi în Taiwan, în cadrul acţiunilor de exercitare a dominaţiei globale, conform Reuters.

    Rusia a trimis trupe în Ucraina pe 24 februarie, generând cea mai mare confruntare cu Occidentul de la Criza Rachetelor Cubaneze din 1962, atunci când, în timpul Războiului Rece, Uniunea Sovietică şi SUA au fost cel mai aproape de un conflict nuclear.

    În pofida acuzaţiilor, liderul de la Kremlin a afirmat că Rusia nu este inamicul Occidentului şi a cerut acţiuni pentru depăşirea crizei. “Omenirea are acum de ales: fie să acumuleze multe probleme care inevitabil ne vor zdrobi pe toţi, fie să găsească soluţii care poate că nu sunt ideale, dar ar funcţiona şi ar putea face lumea mai stabilă şi mai sigură”, a insistat Vladimir Putin, citat de agenţia The Associated Press.

  • NATO încearcă să se pregătească pentru scenariul în care Putin ar folosi opţiunea nucleară

    Evoluţia conflictului din Ucraina şi eşecurile de pe front ale armatei ruse fac NATO să creadă că Vladimir Putin este gata să ducă războiul la un alt nivel. Alianţa nu exclude sub nicio formă scenariul în care liderul de la Kremlin ar folosi opţiunea nucleară, scrie Bloomberg.

    Oficiali NATO au declarat sub protecţia anonimatului că în prezent nu există niciun semn că Moscova se pregăteşte să lanseze o lovitură nucleară, chiar dacă îşi intensifică discursul privind acest subiect.

    Analiştii militari şi aliaţii Ucrainei sunt de părere că intensificarea retoricii nucleare a Kremlinului nu are ca scop pregătirea terenului pentru o lansare de armă nucleară ci mai degrabă intimidarea Occidentului pentru retragerea sprijinului oferit. Până în prezent, această campanie de intimidare nu a funcţionat.

    Războiul nu se desfăşoară sub nicio formă conform planurilor lui Vladimir Putin, iar trupele sale pierd încet dar sigur teritorii, pe care liderul de la Kremlin a promis că le va apăra prin toate mijloacele posibile. Cei 300.000 de rezervişti chemaţi la arme de liderul rus vor avea nevoie de luni bune pentru finalizarea instrucţiei, iar stocurile de rachete cu care Putin loveşte infrastructura ucraineană începe să se epuizeze.

    „Încercările Rusiei de a tăia ajutorul Occidentului oferit de Ucraina nu sunt altceva decât semnele unei disperări puternice. Rusia nu poate ţine pasul cu ceea ce Occidentul oferă Ucrainei, motiv pentru care caută să ne ţină departe cu retorica şi ameninţarea nucleară”, a declarat Samantha Bender, cercetător în cadrul Royal Institute of International Affairs.

    În spatele uşilor închise, aliaţii Kievului fac planuri de reacţie în faţa unui atac nuclear însă opţiunile sunt puţine. De asemenea, au loc discuţii privind modul în care se poate continua aprovizionarea cu arme, ajutorul umanitar şi continuarea anchetelor privind crimele de război.

    Kremlinul deţine în continuare o serie de strategii pentru o escaladare a războiului care nu presupune utilizarea armelor nucleare. Printre aceestea se numără un atac asupra barajului Kakhova, care ar genera indundaţii masive şi ar putea opri alimeentarea sistemului de răciree a centralei nucleare din Zaporojie.

    Pe front venirea iernii ar putea complica semnificativ luptele, limitând mobilitatea şi vizibilitatea trupelor din ambele tabere. Cu toate acestea, echipamentul militar livrat de SUA şi Europa ar putea oferi ucrainenilor un avantaj împotriva soldaţilor ruşi mai puţin dotaţi în acest scenariu.

     

  • Jens Stoltenberg: Suntem gata să apărăm România şi toate ţările aliate

    Stoltenberg a declarat că Rusia nu ar trebui să folosească pretexte false pentru a escalada războiul şi mai mult, referindu-se la informaţiile false propagate în ultima perioadă.

    „NATO nu va fi intimidată sau împiedicată să ofere sprijin Ucrainei şi să susţină dreptul la autodeterminare, atâta timp cât este nevoie. În fiecare săptămână, forţele ucrainene devin din ce în ce mai puternice şi sunt mai bine echipate. În acelaşi timp, continuăm să ne consolidăm propria apărare. Vorbim despre o ranforsare a prezenţei NATO de la Marea Neagră la Marea Baltică, avioane de luptă pentru a păstra cerurile Europei în siguranţă şi mii de trupe americane, belgiene, olandeze şi franceze se află în România pentru a împiedica agresiunea”, a spus secretarul general al NATO.

    Jens Stoltenberg a mai spus că mesajul transmis de NATO prin trimiterea de trupe în România este unul clar: „NATO este gata să apere România şi toate celelalte ţări aliate”.

    Secretarul general al NATO a vorbit şi despre situaţia din regiunea Mării Negre, care este „de importanţă vitală, strategică pentru NATO”.

    „Războiul Rusiei a transformat părţi din Marea Neagră în zone de război. Rachete transmise de pe navele de război ruse în Marea Neagră au lovit oraşe ucrainene şi timp de luni de zile forţele ruseşti au blocat porturi ucrainene provocând cea mai mare criză alimentară din ultimii ani. Îndemnăm Rusia să îşi reînnoiască acordul pe care Turcia l-a mediat şi să se asigure că hrana ajunge la cei care au cea mai mare nevoie”, a mai spus Jens Stoltenberg.

    Secretarul general al NATO şi-a exprimat interesul pentru întâlnirea pe care o va avea cu premierul Ciucă şi în România, peste câteva săptămâni, după întrevederea de miercuri, de la Bruxelles.