BusinessMagazin

Tag: motivare

  • Managerii despre generaţia Y la muncă. Cristian Fugaciu, Marsh România: “Pentru ei, recunoaşterea contribuţiei muncii este la fel de importantă ca remuneraţia”

    BM: Ce procent din angajaţii Marsh România fac parte din generaţia Y?

    Aproximativ 72% din angajaţii Marsh România sunt tineri.

    BM:  Cum este sa fii sef de Generatia Y?

    Un manager bun cunoaste si respecta caracteristicile angajatilor de azi si pune accent pe comunicare si colaborare. Sa fii managerul tinerilor din Generatia Y inseamna sa intelegi care sunt factorii care ii motiveaza sa fie mai buni si sa iei deciziile corecte in acest sens. Cred ca acestia au un aport pozitiv pentru businessul nostru demonstrand o mare deschidere catre clienti si catre a oferi consultanta acestora.

    BM: Care sunt principalele caracteristici ale generatiei Y?

    Sunt curiosi si dornici sa experimenteze, sunt dinamici si adaptabili, intr-o continua dezvoltare profesionala si deschisi oportunitatilor de crestere.

    BM:   Care le sunt punctele forte si care slabiciunile?

    Pentru ca sunt intr-o continua cautare de provocari, sunt mereu curiosi si inovatori. Cu toate ca uneori sunt lipsiti de rabdare si isi doresc sa avanseze rapid, colegii nostri mai experimentati, din alte generatii, reusesc sa le fie mentori si sa ii ajute sa isi imbunatateasca permanent abilitatile, amplificand calitatile de care acestia dispun. Tinerii generatiei Y invata astfel ca anumite responsabilitati vin doar odata cu multa munca si experienta si ca rezultatele exceptionale presupun efort, implicare si pasiune.

    BM:  Sunt ei diferiti de generatiile  X (1960 – 1980) sau Baby Boomers (1940 – 1960)?

    Sunt diferiti, tocmai prin faptul ca nu se ghideaza dupa aceleasi valori, precum traditia sau securitatea, ci pun accent pe dezvoltare permanenta. Pentru ei, recunoasterea contributiei muncii lor este la fel de importanta ca remuneratia. Tinerii generatiei Y au nevoie de apreciere, dar si de motivare si de feedback constructiv pentru a deveni mereu mai buni.

    BM: Cat cantaresc pentru tineri cariera, provocarea, pasiunea, succesul, loialitatea fata de companie?

    Consider ca pentru tineri cel mai mult cantaresc provocarea si succesul. Pentru ei, cariera inseamna succes, recunoasterea meritelor, nu doar un job care le aduce un venit. La inceput de cariera putem vorbi mai putin despre loialitatea fata de angajator pentru ca generatia Y vrea sa se dezvolte in permanenta si nu neaparat sa aiba continuitate si stabilitate la locul de munca. Insa acestia doresc sa fie ghidati de catre cei mai experimentati, iar aici mentorii din companie pot avea un rol foarte important pentru ca le pot castiga loialitatea prin oferirea indrumarii de care au nevoie.

    BM: A adus Generatia Y schimbari in organizatia dv?

    Sunt foarte curiosi si, prin urmare, foarte bine informati si de aceea au capacitatea de a identifica rapid oportunitati de dezvoltare a serviciilor companiei. In acelasi timp, sunt foarte creativi si reusesc sa inoveze si sa aduca un plus de valoare serviciilor pe care le oferim. Totodata, incurajam o relatie deschisa intre cei mai experimentati si tinerii generatiei Y, tocmai pentru ca acestia au nevoie de modele care le pot impartasi din experienta.   

    BM:  Ce schimbari ati facut dv. pentru a va adapta organizatia la nevoile lor?

    Stilul de management este unul care potenteaza la maxim calitatile Generatiei Y, oferindu-le tinerilor sansa de a contribui cu idei la orice nivel. Totodata, punem mare pret pe feedback si incercam intotdeauna sa avem discutii constructive care sa ii ajute sa evolueze continuu. Exista evaluari periodice sustinute de manageri, training-uri interne, seminarii externe la care ii incurajam sa participe, resurse globale la care au acces, programe de schimb de experienta, totul pentru a le crea un mediu ideal pentru dezvoltare. Inovatia este la mare pret si o incurajam prin programe care vizeaza fiecare segment din companie. 

  • MOTIVARE CAB: Grivco nu ar fi cumpărat niciodată ICA SA cu 104.000 de euro dacă nu ar fi intervenit Voiculescu

    “Dacă inculpaţii din acest dosar nu ar fost influenţaţi de către inculpatul Voiculescu Dan şi corelativ aceştia nu ar fi încălcat dispoziţiile legale în materia privatizării şi regulamentele de ordine interioară, în exercitarea funcţiilor îndeplinite, încălcări care au condus la subevaluarea vădită a bunurilor societăţii şi a pachetului majoritar de acţiuni, SC Grivco SA, cea mai importantă firmă din cadrul grupului de firme deţinute de inculpatul Voiculescu Dan, nu ar fi achiziţionat niciodată pachetul majoritar de acţiuni cu suma derizorie de 104.730 euro, ce reprezenta un preţ absolut infim raportat la valoarea bunurilor dobândite“, au arătat judecătorii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea, în motivarea condamnărilor dispuse în 8 august, în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

    Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti (CAB) au precizat că Dan Voiculescu i-a controlat efectiv pe unii membri ai ICA, în condiţiile în care mai mulţi dintre aceştia erau apropiaţi ai săi sau persoane pe care omul de afaceri le putea controla fie prin funcţia deţinută în cadrul formaţiunii politice pe care o conducea, fie prin “mijloace exclusiv financiare”.

    “În raport de întregul probatoriu, Curtea nu poate ajunge decât la concluzia că inculpatul Voiculescu şi-a exercitat influenţa asupra coinculpaţilor, iar aceştia au acţionat în realizarea scopului urmărit, de adjudecare a pachetului majoritar de acţiuni al SC ICA SA la un preţ derizoriu, de numai 104.730 euro, de către Grivco SA. (…) Curtea reţine că, din modalitatea în care s-a desfăşurat procesul de privatizare, din modul în care au fost implicaţi în acest proces şi în conducerea ICA atât de multe persoane ce aveau interese financiare sau politice legate de persoana inculpatului Voiculescu, din chiar modul în care a avut loc licitaţia trucată prin care s-a ajuns la adjudecarea pachetului de acţiuni al ICA coroborat cu repetata încălcare de către coinculpaţii din dosar a normelor privind privatizarea, din totalitatea contractelor încheiate de inculpatul Voiculescu Dan, atât înainte, în timpul şi după finalizarea operaţiei de privatizare, nu se poate concluziona decât că intenţia inculpatului Voiculescu a fost de la bun început să acapareze bunurile imobiliare ale ICA, fără însă a fi nevoit să şi plătească statului roman sumele de bani ce i se cuveneau, operaţiune în care a fost sprijinit prin acţiunile celorlalţi inculpaţi”, au scris judecătorii în motivarea deciziei de condamnare.

    Judecătorii susţin că toate operaţiunile comerciale, contractele încheiate succesiv de către Dan Voiculescu şi firma Grivco SA demonstrează că adjudecarea pachetului de acţiuni la un preţ derizoriu, de către firma omului de afaceri, “nu s-a realizat în mod întâmplător, distinct de activitatea celorlalţi inculpaţi, ci dimpotrivă, demonstrează că inculpatul şi-a exercitat influenţa şi autoritatea asupra celorlalţi inculpaţi”.

    Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în 8 august, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.

    În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.

    Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

  • MOTIVARE CAB: Privatizarea ICA, un şir de “coincidenţe” care au dus la dobândirea acestuia de către Grivco

    Judecătorii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea au arătat, în motivarea condamnărilor dispuse în 8 august, că există o succesiune neîntreruptă de aspecte ce ţin de nelegalitatea acestui proces de privatizare, precum şi “un şir continuu de «coincidenţe» care converg spre un singur şi sigur rezultat final, acela al dobândirii SC ICA SA de către SC Grivco SA la un preţ infim în raport de valoarea de piaţă pe care o aveau bunurile SC ICA SA”.

    Completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti a mai arătat că Gheorghe Mencinicopschi a acţionat în mod “parşiv” când le-a prezentat lui Costantin Baciu şi Gheorghe Sin documentaţia deja întocmită cu privire la constituirea unui drept de superficie asupra terenurilor ce aparţineau Institutului de Cercetări Alimentare, precum şi pe cea care viza majorarea capitalului social al firmei Bioprod, iar aceştia au acceptat să semneze în virtutea relaţiilor de prietenie şi încredere pe care le aveau cu Mencinicopschi.

    “De asemenea, trebuie observate relaţiile apropiate dintre inculpatul Voiculescu Dan şi inculpatul Mencinicopschi Gheorghe, care au arătat în mod constant că nu aveau o relaţie altfel decât profesională, susţineri ce sunt însă evident contrazise de declaraţiile inculpaţilor Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Popa Corneliu, Domnişoru Gheorghe-Marian, în care precizează că era de notorietate la nivelul Academiei că inculpatul Mencinicopschi Gheorghe urmărea să privatizeze în favoarea SC Grivco SA, pentru că a fost recompensat prin sponsorizarea participării sale la simpozioane în străinătate, precum şi de implicarea pe care Mencinicopschi Gheorghe o avea în formaţiunea politică condusă de inculpatul Voiculescu”, au scris judecătorii în motivare.

    Magistraţii Curţii de Apel vorbesc în cadrul deciziei şi despre faptul că Gheorghe Mencinicopschi a particiat la licitaţia pentru privatizarea ICA.

    “Fiind întrebat de unde a avut resursele financiare pentru a participa la această licitaţie, având în vedere că inculpatul Mencinicopschi Gheorghe a menţionat constant că nu are o situaţie financiară deosebită, acesta a arătat iniţial că a împrumutat aceste sume de bani. De asemenea, a arătat că a împrumutat cauţiunea pe care a depus-o pentru a participa la licitaţie, sumă de bani care, conform situaţiei conturilor bancare ale acestuia, îi fusese virată în cont exact înainte de organizarea licitaţiei”, se mai arată în motivare.

    Potrivit judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti care au dispus condamnările în dosarul “ICA”, Mencinicopschi a revenit asupra declaraţiei şi a arătat nu a împrumutat aceste sume de bani de la altcineva şi a spus că nu îşi poate explica de ce ar fi declarat anterior contrariul.

    “Această atitudine procesuală absolut hilară atestă (…) că participarea la licitaţie a inculpatului Mencinicopschi Gheorghe a fost un simplu truc pentru a crea senzaţia opiniei publice că această licitaţie a fost una reală, iar nu trucată, la care a participat inculpatul Pantiş ca reprezentant al societăţii SC Grivco SA, care era ştiută în realitate cu mult înainte ca fiind caştigătoarea licitaţiei şi inculpatul Mencinicopschi care a primit banii pentru a participa la această licitaţie trucată tocmai din partea contra-candidatei sale exact înainte de licitaţia propriu-zisă”, arată judecătorii în documentul citat.

    Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în 8 august, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.

    În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.

    Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

  • CAB: Nicuşor Constantinescu nu a adus documente medicale credibile care să arate că e în stare gravă

    În motivarea deciziei din 7 august prin care s-a menţinut înlocuirea controlului judiciar cu arestul preventiv, Curtea de Apel Bucureşti enumeră, printre argumente, mai multe constatări legate de documentele medicale prezentate de avocaţii lui Constantinescu.

    “Afirmaţia apărării că la momentul la care se soluţiona cererea (de înlocuire a măsurii preventive – n.r.) formulată de Direcţia Naţională Anticorupţie, inculpatul se afla internat în stare gravă într-un spital din New York nu se bazează pe vreun înscris medical credibil”, arată instanţa.

    În documentul citat se menţionează că, iniţial procurorul, apoi judecătorul de drepturi şi libertăţi, respectiv cel de cameră preliminară, i-au permis lui Nicuşor Constantinescu să părăsească teritoriul României, succesiv, din aprilie 2014 până la 1.07.2014, în vederea efectuării unei intervenţii chirurgicale. “

    “Întrucât ultima zi până la care inculpatul avea permisiunea judecătorului de a se afla în afara teritoriului ţării era 1.07.2014, inculpatul avea obligaţia de a reveni în ţară cel mai târziu la data de 2.07.2014, lucru pe care nu l-a făcut”, mai arată instanţa.

    De asemenea, notează CAB, Constantinescu a invocat o presupusă infecţie, “ce nu a fost dovedită cu nici un înscris medical”.

    “Nu rezultă din niciunul dintre înscrisurile depuse la dosar că inculpatul se află într-adevăr în starea în care susţine, aprecierile subiective ale medicului D.P. nefiind bazate pe vreun înscris medical care să ateste rezultatele unor analize, absolut necesare în cazul unei infecţii. Or, o infecţie nu este diagnosticată printr-o examinare computer tomograf, ci prin analize de sânge, asemenea dovezi nefiind prezentate judecătorului, tot ce a fost prezentat fiind aprecierea medicului în sensul că inculpatul s-ar afla în stare critică, dar stabilă, după ce câteva zile anterior arăta într-un alt document că, la examinarea tomografică a locului intervenţiei chirurgicale nu se observă nicio problemă de ordin medical”, se menţionează în motivare.

    Mai mult, arată instanţa, se constată că înscrisul medical din data de 4.08.2014 este presupus emis de Divizia de Hematologie – specialitate medicală ce nu are nicio legătură cu tipul de cancer de care suferă inculpatul, iar în acest înscris nu se precizează că acesta ar fi internat în unitatea medicală respectivă. “Nu rezultă exact din acel înscris nici gradul profesional al medicului care îl emite.
    În plus, după ce la data de 10.07.2014 se constată că nu sunt probleme în zona operată, o zi mai târziu, la data de 11.07. 2014 acelaşi medic afirmă că viaţa inculpatului este ameninţată şi nu este apt să călătorească, apoi la 19.07.2014 afirmă că inculpatul ar fi fost internat în spital din cauza altor complicaţii medicale, starea sa fiind gravă, dar stabilă – fără a se preciza care ar fi acele complicaţii”, se mai precizează în motivare.

    CAB face referire şi la înscrisurile având antetul “Johns Hopkins School of Medicine”, arătând că acestea “nu poartă nicio ştampilă, astfel că autenticitatea lor este incertă”.

    Mai mult, spune instanţa, din acele documente reiese că prezenţa lui Nicuşor Constantinescu în străinătate nu este necesară pentru tratament.

    “Însă chiar în cuprinsul lor se poate constata că prezenţa inculpatului în străinătate nu este necesară pentru tratament, din moment ce se menţionează următoarele: Tratamentul cu… constă în vaccinarea injectabilă la fiecare 6 luni timp de 2 ani. ……. Or, administrarea de injecţii o dată la 6 luni nu impune în nici un caz prezenţa inculpatului în SUA, aşa cum susţine acesta. ………….
    În opinia Curţii, niciunul dintre documentele purtând antetul ‘Johns Hopkins School of Medicine’ nu poate fi luat în considerare, în lipsa oricăror dovezi de autenticitate”, se menţionează în motivare.

    Tribunalul Bucureşti a dispus, în 23 iulie, arestarea lui Nicuşor Constantinescu, urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor imagini în care preşedintele CJ Constanţa fumează la terasa unui restaurant din New York. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Decizia a fost menţinută de CAB, la 7 august.

    În 29 august, tot CAB a admis o contestaţia în anulare a procurorilor anticorupţie, stabilind astfel ca Tribunalul Bucureşti să emită mandat european de arestare pe numele lui Nicuşor Constantinescu şi să-l dea pe acesta în urmărire internaţională.

    Pe numele lui Constantinescu a mai fost emis un mandat internaţional de arestare, după ce acesta nu a revenit în ţară în urma unei operaţii făcute în SUA. Măsura de arestare, dispusă de Tribunalul Capitalei, nu a fost însă menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, motiv pentru care mandatul a fost anulat.

    Nicuşor Constantinescu, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, aflat în continuare în SUA, arăta, într-un comunicat transmis în urmă cu o săptămână, că a informat mai multe instituţii, între care Ambasada SUA şi Departamentul de Stat al SUA, despre “deciziile abuzive” luate împotriva sa.

    Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea, pentru că a atribuit nelegal terenuri. Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de calibrul nouă milimetri.

  • MOTIVAREA deciziei de condamnare a lui Dan Voiculescu: A spălat bani după o metodă consacrată de gangsterul american Meyer Lanski

    “Împrejurarea că inculpatul (Dan Voiculescu, n.r.) a apelat la una din cele mai rudimentare tipologii de spălare a banilor, respectiv împrumutul nereturnat, consacrată poate de cel mai cunoscut spălator de bani din toate timpurile, Meyer Lanski, nu este de natură per se să îl transforme în tăinuitor, deoarece pe parcursul săvârşirii acestor acte materiale a urmărit, în permanenţă, realizarea obiectivelor procesului de spălare a banilor, în scopul optimizării posibilităţilor de utilizare a bunurilor ilegal obţinute în derularea unor viitoare afaceri profitabile. Or, nu toţi criminalii financiari resimt nevoia să creeze scheme elaborate în scopul oferirii unei aparenţe de legitimitate provenienţei fondurilor infracţionale”, au arătat judecătorii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea, în motivarea condamnărilor dispuse în 8 august, în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

    Magistraţii de la Curtea de Apel au precizat în motivare că deşi procesul spălării banilor are ca trăsături definitorii “complexitatea, sofisticitatea, iar datorită multitudinii de posibilităţi oferite de sistemul financiar, există un proces de evoluţie a tehnicilor de spălare a banilor în paralel cu modernizarea sistemelor de prevenire a acestei infracţiuni”, totuşi cei care comit fapte de spălare a banilor sunt cei care fixează nivelul de complexitate al operaţiunilor.

    “Or, în cauza de faţă, deşi inculpatul (Dan Voiculescu, n.r.) le-a transmis fiicelor sale cu titlu gratuit o parte din bunurile dobândite prin privatizarea ilegală a fostului Institut de Chimie Alimentară, le-a interzis, totodată, acestora să dispună de aceste bunuri în timpul vieţii fără acordul său”, au scris judecătorii în motivare.

    În documentul citat se mai arată că Dan Voiculescu a urmărit disimularea originii ilicite a “proprietăţilor şi fondurilor murdare”, el urmărind să orienteze aceste avantaje, “într-o manieră cât mai discretă”, către afaceri profitabile.

    “Ca o consecinţă a acţiunilor de ascundere şi disimulării, prin încheierea contractului de împrumut între inculpatul Dan Voiculescu şi SC ICA SA, bunurile provenite din privatizarea ilegală a fostului Institut de Chimie Alimentară au apărut în materialitatea lor, într-o altă lumină şi cu o altă semnificaţie, în patrimoniul inculpatului Dan Voiculescu printr-o majorare de capital şi o conversie a pretinsului împrumut acordat ICA în acţiuni, fără nicio legătură cu provenienţa lor ilicită, reală”, au mai arătat judecătorii în motivare.

    Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în 8 august, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.

    În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.

    Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

    Meyer Lansky (Meyer Suchowljansky, pe numele său real) a fost unul dintre cei mai cunoscuţi gangsteri americani din anii ’30, cu activităţi legate în special de jocurile de noroc, desfăşurate atât în SUA, cât şi în Cuba şi Anglia. Lansky a avut o influenţă importantă şi în mafia italiană, în special datorită relaţiei cu un important exponent al acesteia – Lucky Luciano. El era supranumit “contabilul mafiei”.

  • De ce a fost condamnată Lora Constantinescu. Motivarea instanţei

    În decizia de condamnare, Curtea a ţinut cont şi de atitudinea procesuală a Lorei Constantinescu – “nesinceră şi îngreunând cercetările”. Judecătorii arată că magistratul ar fi putut refuza să dea declaraţii, în schimb a făcut afirmaţii nesincere, în scopul îngreunării actului de justiţie.

    “Este adevărat că în cauză luate în mod singular elementele care caracterizează persoana inculpatei i-ar putea fi favorabile, în condiţiile în care s-ar reţine că este o persoana titrată, fără antecedente penale, cu o carieră împlinită. Însă toate aceste elemente nu pot avea un rol covârşitor în raport cu gradul mare de pericol social al faptelor cu privire la care există probe că le-a săvârşit şi cu necesitatea prezervării încrederii în autoritatea care trebuie să sancţioneze ea însăşi încălcări ale legii, nu să permită şi chiar să fie autorul unor astfel de «derapaje» de la legalitate, deziderat care justifică măsuri de exemplaritate care în speţă se vor concretiza într-o pedeapsă privativă de libertate în regim de detenţie”, potrivit motivării instanţei bucureştene.

    Fostul prim-procuror adjunct al Parchetului Judecătoriei Buftea a fost găsită vinovată de trafic de influenţă şi condamnată, în 4 iulie, de Curtea de Apel Bucureşti, la patru ani de închisoare cu executare. Instanţa a mai dispus în cazul Lorei Constantinescu interzicerea unor drepturi, pe o perioadă de cinci ani.

    Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată de Lora Constantinescu şi de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), la instanţa supremă.

    Aurelia Lora Constantinescu, prim-procuror adjunct al Parchetului Judecătoriei Buftea, suspendată din funcţie, a fost trimisă în judecată, în iunie 2013, de Direcţia Naţională Anticorupţie, în stare de libertate, pentru două infracţiuni de trafic de influenţă.

    Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că în perioada februarie -17 mai, procurorul Lora Constantinescu a pretins de la o persoană, denunţătoare în cauză, printr-un intermediar, mai multe sume de bani şi a primit în total 5.129 de lei şi bunuri, spunând că ar putea interveni la procurori de la Parchetul Tribunalului Ilfov şi la poliţişti, astfel încât “să fie ameliorată situaţia juridică a soţului denunţătoarei”.

    Bărbatul pentru care ar fi trebuit să intervină Lora Constantinescu este cercetat de poliţişti în trei dosare penale, pentru furtul unor autovehicule. Totodată, acesta a fost cercetat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov pentru dare de mită, fiind trimis în judecată în stare de arest preventiv, potrivit DNA.

    În 15 mai 2013, Lora Constantinescu i-ar fi cerut denunţătoarei, prin intermediar, între 2.000 şi 3.000 de lei, precum şi două cartuşe de ţigări, pentru a interveni în favoarea soţului acesteia, au arătat procurorii în rechizitoriu.

    Lora Constantinescu a fost prinsă în flagrant la 17 mai 2013, după ce a primit de la denunţătoare 3.000 lei şi două cartuşe de ţigări.

    Curtea de Apel Bucureşti a dispus, în 18 mai 2013, la cererea procurorilor, arestarea preventivă a procurorului Aurelia Lora Constantinescu, decizie confirmată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 24 mai, prin respingerea recursului acesteia.

    Ulterior, în 7 iunie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, în recurs, cerea Lorei Constantinescu de liberare provizorie sub control judiciar, dispunând punerea în libertate a acesteia.

  • MOTIVARE: Dan Voiculescu, cercetat sub control judiciar pentru a nu face presiuni

     Tribunalul Bucureşti (TB) a respins, în 10 iulie, contestaţia formulată de Dan Voiculescu în cazul măsurii controlului judiciar dispusă de procurorii DNA în noul dosar în care este cercetat pentru şantaj, după ce ar fi ameninţat, direct sau prin intermediari, trei oameni de afaceri, unul dintre ei încheind cu trusturile sale de presă contracte de publicitate de 900.000 de euro.

    Judecătorul de drepturi şi libertăţi care a menţinut măsura arată, în motivarea deciziei, că pe lângă constatarea existenţei probelor şi indiciilor temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că Dan Voiculescu a săvârşit infracţiunile pentru care este cercetat, măsura preventivă “este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor formulate şi totodată necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”.

    Magistratul precizează că faptele lui Dan Voiculescu au fost săvârşite în calitate de persoană publică, iar acesta ar fi apelat la constrângere şi ameninţarea cu darea în vileag a unor fapte compromiţătoare, pentru a obţine beneficii materiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avocatul lui Voiculescu a cerut strămutarea dosarului ICA, motivând că este mediatizat excesiv

     Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecat vineri cererea lui Dan Voiculescu de strămutare a dosarului privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), de la Curtea de Apel Bucureşti la o altă instanţă.

    Avocatul lui Dan Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ, a depus, înainte de începerea dezbaterilor din acest dosar, aproximativ 300 de pagini cu articole de presă referitoare la judecata din dosarul ICA.

    Mateuţ a arătat că există suspiciunea că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti (CAB) ar putea să fie înfrântă de “presiunea mediatică fără precedent” care se face în acest caz. Avocatul a precizat că nu susţine că cei doi magistraţi de la Curtea de Apel Bucureşti desemnaţi să judece dosarul ICA ar fi lipsiţi de imparţialitate, dar că pe parcursul judecării ar putea să-şi modifice opiniile, din cauza acestei presiuni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce a fost respinsă de CC numirea lui Marian Sârbu la ASF

     Potrivit CC, în ciuda faptului că Marian Sârbu a fost ordonator principal de credite privind finanţele publice, această experienţa profesională nu se circumscrie condiţiilor prevăzute de lege. Astfel, experienţa sa profesională nu are relevanţă pentru numirea ca membru în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, susţin judecătorii Curţii.

    “Marian Sârbu nu are o experienţă profesională specifică în materie de minim nouă ani. Curtea constată că acesta nu întruneşte condiţia prevăzută de articolul 9 alin. (1) lit. a2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.93/2012 pentru numirea în funcţia de prim-vicepreşedinte, membru executiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. Prin urmare, Hotărârea Parlamentului nr.26/2014 este nelegală în ceea ce priveşte această numire”, menţionează CC, în motivarea publicată, joi, pe site-ul instituţiei.

    Judecătorii Curţii Constituţionale au admis, în 2 iulie, sesizarea legată de numirea lui Marian Sârbu în funcţia de prim-vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), stabilind că aceasta este neconstituţională.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MOTIVARE: Nicuşor Constantinescu se putea opera în ţară. Actele din SUA nu pot fi considerate autenice

     Potrivit motivării deciziei din 18 iunie, prin care Curtea de Apel Bucureşti i-a respins lui Nicuşor Constantinescu cererea de revocare a măsurii controlului judiciar, “în mod paradoxal”, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Constanţa a cerut, prin avocatul său, să se dispună, “în mod radical”, revocarea măsurii de prevenţie.

    “În faza urmăririi penale, inculpatului i-a fost acordată posibilitatea de a fi supus unei intervenţii chirurgicale nu în sistemul de sănătate românesc, care, de altfel, este dotat atât cu robotul medical, cât şi cu medici chirurgi de performanţă, ci în Statele Unite ale Americii, într-o clinică universitară, unde, încă din data de 12 aprilie 2014, a fost suspus unei …., după cum rezultă din scrisorile medicale depuse la dosar. După această intervenţie chirurgicală efectuată în urmă cu aproximativ două luni, inculpatul nu s-a mai întors în România”, constată Judecătorul de Cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro