Tag: modificari

  • Veşti proaste pentru români: S-ar putea să nu scape de cea mai urâtă taxă

    Întrebat cum va fi modificat programul de guvernare şi dacă va fi introdus impozitul pe gospodărie, Dragnea a răspuns: „Vom stabili azi. Am avut o primă discuţie, discutăm acum în CExN, asta va fi programul principal, ne vedem mâine, miercuri, joi, am stabilit de principiu că nu vor fi modificări mari sau multe, e vorba în principal de a fi actualizat, ţinând cont că 2017 a trecut”

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Atenţie: modificări legislative la concedii medicale!

    Certificatul de concediu medical, obţinut online:
     
    De acum încolo, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2005, asiguraţii care vor să beneficieze de concediu medical şi de indemnizaţia aferentă pot obţine certificatul de concediu medical online.
     
    Medicii curanţi – pot completa certificatele de concediu medical atât pe suport de hârtie, cât şi electronic şi le pot transmite pe suport hârtie sau prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, angajatorilor/persoanelor în drept, după caz. Prin urmare, hârtia de concediu medical va putea fi primită şi pe mail de către pacient, doar dacă medicul are semnătură electronic.
     
    Asigurări facultative pentru concedii medicale:
     
    În prezent, există posibilitatea ca orice persoană interesată să-şi facă o asigurare facultativă pentru concedii şi indemnizaţii medicale la stat, în baza unui contract de asigurare facultative, al cărui model nu e încă stabilit, fiind nevoie de norme suplimentare pentru asta, dar în ordonanţă scrie că acesta va fi titlu executoriu. Prin urmare, când creanţa bugetară va fi scadentă, beneficiarul va putea fi executat silit dacă nu plăteşte. Contribuţia este de 1% din venitul lunar ales înscris în contractul de asigurare. Se pot asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, pentru a beneficia de concedii şi  indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, persoanele fizice, în afară de angajaţi şi de cei care sunt şomeri cu acte în regulă. Modelul unui astfel de contract de asigurare facultative  nu e încă stabilit, fiind nevoie de norme suplimentare pentru asta, dar în ordonanţă scrie că acesta va fi titlu executoriu. Prin urmare, când creanţa bugetară va fi scadentă, beneficiarul va putea fi executat silit dacă nu plăteşte. Contribuţia este de 1% din venitul lunar ales înscris în contractul de asigurare.
     
    Prelungirea concediului medical:
     
    După cum prevede Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2015 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.Concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă şi indemnizaţia aferentă lui se pot acorda pentru cel mult 183 de zile într-un an, perioadă ce se calculează din prima zi de îmbolnăvire. De precizat este faptul că referirea se face  la incapacitatea de muncă produsă nu de accidente şi boli profesionale, ci de cele care nu au legătură cu munca. Dacă bolnavul nu se recuperează astfel încât să poată munci normal după cele 183 de zile, medicul primar/specialist care,  poate să propună fie pensionarea pentru invaliditate a bolnavului, fie prelungirea concediului medical peste cele 183 de zile.
     
    Prelungirea se poate face cu cel mult 90 de zile. conform procedurilor stabilite de Casa Naţională de Pensii şi alte drepturi de Asigurări Sociale, în raport cu evoluţia cazului şi cu rezultatele acţiunilor de recuperare, scrie în OUG nr. 158/2015. Un act normativ care se referă la modul în care se acordă prelungirea concediului medical, este Ordinul Casei Naţionale de Pensii Publice şi ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 953/783/2017, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 599 din 26 iulie 2017, care se aplică deja.
     
    Ppropunerea de prelungire o face medicul primar/specialistul, în funcţie de situaţia pacientului asigurat, pe care o depune, alături de anumite documente, la cabinetul teritorial de expertiză medicală a capacităţii de muncă din subordinea casei teritoriale de pensii cel puţin 20 de zile înainte de expirarea celor 183 de zile.
     
    Următoarele documentele trebuie depuse în copie: biletul/biletele de ieşire din spital; rezultatele analizelor de laborator; investigaţiilor funcţionale şi imagistice ce susţin diagnosticul; evoluţia şi prognosticul de recuperare şi tratamentele efectuate; referatul medical întocmit de medicul curant; adeverinţa ce cuprinde numărul zilelor de concediu medical acumulate în ultimele 12/24 luni în original; referatul de prezentare completat de medicul expert al asigurărilor sociale.
     
    La final, avizarea prelungirii sau refuzul avizării o dă Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, care vor preciza, în avizul dat, inclusiv numărul de zile de concediu medical aprobate, iar refuzul acordării prelungirii va trebui motivat. Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este conform Normei de aplicare a prevederilor OUG nr. 158/2005, în procent de 75% aplicat mediei veniturilor lunare din ultimele şase luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare. Pentru acest tip de concediu, la fel ca şi pentru cel acordat în urma accidentelor/bolilor profesionale, perioada acordată este considerată vechime pentru pensie.
     
  • Tudor Chirilă: Ce mă, am ajuns să nu pot fura în ţara mea? Eu, care sunt şef aici în Parlament?

    “În Parlamentul României, infractorii îşi fac de cap. Cred că în capul lor e următorul discurs: <băi frate, nu mai pot să fur în ţara asta? Deci chiar am ajuns în situaţia asta în care să nu mai pot eu să fur liniştit în ţara mea? Eu, care sunt şef aici în Parlament? Nu mai pot eu să fur de câţiva fraieri din justiţie şi trei procurori şi cinci judecători, şi de şmecherii ăia din UE?>”, a transmis artistul pe Facebook.
     
    “Băi frate, nici Ceauşescu nu s-a atins de Codul Penal cum se ating ăştia. Sigur că Ceauşescu era dictator şi sigur că avea o clică şi controla ţara asta prin intermediul clientelei de partid şi de stat, şi aşa mai departe. Dar eu îmi aduc aminte că Codul Penal era Codul Penal, deci nimeni nu îndrăznea, nici Ceauşescu nu a îndrăznit să modifice Codul Penal cum îndrăznesc ăştia. Ce trăim este istoric, şi probabil că ne va marca viaţa de acum înainte pe următorii 50 de ani”, a mai spus Tudor Chirilă.
     
  • Modificările fiscale creează discrepanţe uriaşe între salariaţi şi PFA: un salariat cu venit brut de 5.000 lei/lună va avea aceeaşi povară fiscală ca şi persoana cu un venit pe PFA de 3 ori mai mare

    Astfel, în contextul în care un salariat câştigă un venit salarial brut de 5.000 lei/lună, acesta va avea aceeaşi povară fiscală (impozit pe venit şi contribuţii sociale individuale) ca şi persoana care câştigă un venit din activităţi independente de 3 ori mai mare (mai specific – 14.575 lei).
     
    Această diferenţă de nromă rezultă ca urmare a introducerii plafonului lunar la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară (i.e., prevăzut a fi de 1.900 lei), pentru care se vor datora contribuţiile sociale în cazul veniturilor din activităţi independente. Deşi venitul la care se poate asigura în scopuri de asigurări sociale o persoană care desfăşoară activităţi independente poate fi unul ales, e puţin probabil ca acest venit ales să fie de prea multe ori mai mare decât cel minim impus de lege
     
  • Poziţia Clever Taxi cu privire la modificările aduse de Primăria Bucureşti legislaţiei taximetriei

    “Suntem profund dezamăgiţi de propunerea şi modalitatea în care a fost luată această decizie cu privire la transportul în regim taxi. Nu putem fi de acord cu acest regres tehnologic impus. Se propune involuţia acestei pieţe cu cel puţin 20 de ani. Pare că se doreşte întoarcerea la chemarea unui taxi prin frecvenţă radio.

    Nu este clar cui serveşte această decizie. Am realizat recent o cercetare cu privire la gradul de satisfacţie al pasagerilor şi şoferilor care folosesc aplicaţia Clever Taxi. 99.2% din şoferi găsesc această aplicaţie foarte utilă. Consideră că a îmbunătăţit masiv industria şi, până la urmă, ziua de lucru.

    De asemenea, majoritatea pasagerilor consideră că am adus o îmbunătăţire industriei, oferind un serviciu sigur şi eficient. Clever Taxi este considerată de utilizatorii săi cea mai sigură modalitate de călătorie comparativ cu sunatul la dispecerat, cu luarea unui taxi direct din stradă sau cu alte aplicaţii de taxi. Tot în cadrul acestei cercetări, Clever Taxi s-a dovedit a fi cea mai eficientă metodă de găsire rapidă a unei maşini.

    Haosul şi lipsa unei modalităţi moderne de a găsi o maşină au condus la dezvoltarea Clever Taxi, aplicaţie ce a adus o îmbunătăţire reală în trafic. Ne propunem şi reuşim să fluidizăm traficul. Am ajuns la 600m distanţă medie de sosire a unui şofer şi la un interval de 3:17 minute, timpul mediu pentru sosirea unei maşini. Toate acestea sunt posibile exclusiv printr-o platformă-agregator. Interzicerea lor va anula aceste beneficii.

    Pe lângă regresul propus de primărie, măsurile par anti-concurenţiale prin interzicerea de-facto oricărei platforme de tip agregator. Acestea sunt responsabile, în principiu, pentru optimizări majore de trafic pentru că pun în legătură pasagerii cu cei mai apropiaţi şoferi, un serviciu complet diferit şi complementar dispeceratului.

    Clever Taxi este disponibilă în Bucureşti şi în alte 20 de oraşe din ţară din anul 2012. Am procesat peste 80 de milioane de curse şi deservim peste 500.000 de pasageri din Bucureşti. Toţi aceşti oameni vor fi afectaţi direct de propunerea primăriei, pe lângă cele câteva mii de şoferi care utilizează aplicaţia în Bucureşti şi Ilfov.

    Clever Taxi este singura şi prima aplicaţie de e-hailing ce a introdus plata curselor cu cardul, fără să oblige şoferul să aibă un POS în maşină sau să-l forţeze să încheie un contract cu o instituţie financiară. Avem această opţiune de 4 ani.

    Clever Taxi este unul dintre modelele de business de succes din România şi a fost achiziţionată prin cea mai mare tranzacţie pentru o aplicaţie mobilă de către grupul Mercedes, în această vară. Se bucură de popularitate în toate oraşele în care este prezentă în România şi procesăm zilnic milioane de curse.

    Vom lua toate măsurile pentru a ne asigura de buna funcţionare în continuare a aplicaţiei, în interesul pasagerilor şi al şoferilor deopotrivă. Apreciem suportul utilizatorilor şi al şoferilor şi îi încurajăm să îşi exprime opinia şi către PMB, deoarece aşa funcţionează democraţia.”

  • Iordache, despre protestele magistraţilor: Nu se justifică. Modificările nu afectează independenţa

    „Am spus ca vom face o dezbatere transparentă şi din mediul juridic ne vin diverse amendamente, fie că discutăm de asociaţii, de parchete. Referitor la magistraţi, cele trei legi ale justiţie s-au făcut în Parlament cu ascultarea celor interesaţi, pe baza amendamentelor depuse. V-am spus că niciuna nu îngrădeşte lupta împotriva corupţiei, nu aduce atingere independenţei justiţiei, acum mi se pare normal să aibă loc pasul doi în Parlament”, a declarat marţi Florin Iordache.

    Deputatul a mai spus că, după ce legile trec de Parlament, orice formaţiune nemulţumită poate sesiza Curtea Constituţională.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum pot fi angajate şi integrate persoanele cu dizabilităţi pe piaţa muncii în contextul recentelor modificări legislative

    În scopul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu handicap, companiile care au cel puţin 50 de angajaţi sunt obligate să angajeze această categorie de persoane, într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi. În caz contrar, înainte de Ordonanţă, companiile puteau opta pentru plata lunară către bugetul de stat a unei sume echivalente cu 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap. De asemenea, angajatorii aveau opţiunea de a achiziţiona produse sau servicii de la unităţile protejate autorizate, în suma echivalentă cu cea datorată la bugetul de stat.

    În urma publicării Ordonanţei de Urgenţă în Monitorul Oficial nr. 648, suma datorată către bugetul de stat s-a dublat, iar posibilitatea achiziţionării de produse de la unităţi protejate nu mai există. Astfel, activitatea a peste 700 de unităţi protejate, existente în momentul de faţă, va fi afectată negativ, în sensul în care ele vor intra în competiţie directă cu restul companiilor care nu fac parte din categoria unităţilor protejate, dar oferă acelaşi tip de produse şi servicii. Odată cu noile prevederi, unităţile protejate fără personalitate juridică nu vor mai putea funcţiona decât în cadrul instituţiilor publice. Cu alte cuvinte, dispare o facilitate pentru existenţa unităţii protejate fără personalitate juridică, înfiinţată de persoana cu handicap, autorizată să deruleze activităţi economice independente.

    În ultimii ani, numărul companiilor care au apelat la serviciile oferite de către unităţile protejate a crescut semnificativ, precum şi diversitatea serviciilor oferite de aceste unităţi. Conform datelor furnizate de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, majoritatea unităţilor protejate au ca obiect de activitate activităţi de vânzări/intermedieri cu bunuri, ambalare, dar şi de fabricare a articolelor textile.

    „Unităţile protejate au încercat de-a lungul timpului să se adapteze nevoilor angajatorilor, oferindu-le o gamă variată de servicii şi produse, începând de la programe de training, masaj la birou, până la produse realizate de către persoanele care prezintă dizabilităţi, precum articole textile. Odată cu noile prevederi, nemaiavând opţiunea apelării la unităţile protejate în scopul deducerii de taxe, teoretic angajatorii, mai ales cei cu un număr foarte mare de angajaţi, vor lua în calcul posibilitatea angajării de persoane cu dizabilităţi”, a adăugat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

    O altă modificare pe care o aduce noul act normativ este aceea că autorităţile şi instituţiile publice vor avea obligaţia organizării unor concursuri de angajare exclusiv pentru persoanele cu handicap, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

    Soluţii de stimulare a angajărilor pentru persoanele cu dizabilităţi

    Potrivit specialiştilor Smartree, există mai multe soluţii de încurajare a angajărilor pentru persoanele cu dizabilităţi. O astfel de soluţie este înfiinţarea unor şcoli şi a unor programe profesionale pentru persoanele cu dizabilităţi pentru anumite meserii care să corespundă nevoilor actuale din cadrul organizaţiilor. Astfel, facilitarea accesului la educaţie a persoanelor cu dizabilităţi, la servicii de orientare şi formare profesională, la diverse materiale didactice adaptate nevoilor lor, în funcţie de tipul şi severitatea dizabilităţii, la tehnologii şi echipamente de asistare, poate ajuta la dezvoltarea în plan personal şi profesional a persoanelor în cauză.

    „În prezent, companiile nu au adevărate programe de suport de integrare profesională specializate în domeniul dizabilităţii. Persoanele cu nevoi speciale au dreptul de a beneficia de toate condiţiile pentru a-şi alege şi exercita profesia, meseria sau ocupaţia.  Astfel, în funcţie de gradul de handicap al persoanei, angajatorii trebuie să pună la dispoziţie asistenţă personală, în sensul de sprijin pentru desfăşurarea activităţii profesionale”, a adăugat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

    Totuşi, în ultima perioadă, în anumite domenii, în cadrul cărora fluxurile operaţionale pot fi susţinute de către persoane cu dizabilităţi, se angajează persoane care să lucreze în retail, pe poziţii de casieri, în departamentul de contabilitate, în croitorie sau alte meserii, acest lucru depinzând şi de tipul, dar şi de gradul de handicap. Cu toate acestea, datele furnizate de autorităţi indică o reprezentare scăzută a persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii din România.

    Conform Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, la 31 decembrie 2016 numărul total de persoane cu dizabilităţi era de 786.546 persoane, adică un procent de 3,54% din populaţia României. Dintre acestea, 706.401 sunt adulte, restul de 62.066 sunt copii. La finalul anului 2016, numărul total de persoane cu dizabilităţi angajate a fost de 33.449, iar rata de ocupare era de 17,97% din totalul persoanelor care pot fi angajate.

    O altă soluţie care poate contribui la stimularea angajărilor pentru această categorie de persoane este oferirea de suport/consultanţă cu privire la subiecte precum întocmirea CV-ului, modalităţi de prezentare la un interviu, opţiuni de selecţie şi aplicare pentru un loc de muncă, dar şi o promovare mai bună a canalelor special dedicate acestor persoane precum site-uri specializate de joburi sau organizaţii de profil.

  • Protest al magistraţilor în faţa Curţii de Apel Bucureşti faţă de modificările din Justiţie

    Unii dintre magistraţi ţin în mână Constituţia României.

    “Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu”, este mesajul scris pe pancartele participanţilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Iordache a reluat dezbaterile pe legile justiţiei. Cele mai controversate modificări la legile Justiţiei şi Codurile penale

    Preşedintele Comisiei pentru legile Justiţiei, Florin Iordache, a precizat, joi, că şedinţa Comisiei se va relua luni, la ora 9.00, cu dezbaterea amendamentelor şi elaborarea Rapoartelor la modificările legilor justiţiei 303, 304 şi 317, urmând a se intra ulterior şi pe discuţiile privind Directiva.

    Iordache a precizat că până sâmbătă se vor putea depune amendamente de către senatori la proiectele de modificare a legilor 304 privind organizarea judiciară şi 317 privind CSM, adoptate miercuri seara de plenul Camerei Deputaţilor.

    El a arătat că toate aceste amendamentele depuse de senatori, atât la proiectul care modifică legea 303 privind Statutul magistraţilor, cât şi la legile 304 privind organizarea judiciară şi 317 privind CSM, se vor discuta luni de la ora 9.00, pentru a se face Rapoartele care să fie transmise plenului Senatului, care este Cameră decizională.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Modificările fiscale creează discrepanţe uriaşe între salariaţi şi PFA: un salariat cu venit brut de 5.000 lei/lună va avea aceeaşi povară fiscală ca şi persoana cu un venit pe PFA de 3 ori mai mare

    Astfel, în contextul în care un salariat câştigă un venit salarial brut de 5.000 lei/lună, acesta va avea aceeaşi povară fiscală (impozit pe venit şi contribuţii sociale individuale) ca şi persoana care câştigă un venit din activităţi independente de 3 ori mai mare (mai specific – 14.575 lei).
     
    Această diferenţă de nromă rezultă ca urmare a introducerii plafonului lunar la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară (i.e., prevăzut a fi de 1.900 lei), pentru care se vor datora contribuţiile sociale în cazul veniturilor din activităţi independente. Deşi venitul la care se poate asigura în scopuri de asigurări sociale o persoană care desfăşoară activităţi independente poate fi unul ales, e puţin probabil ca acest venit ales să fie de prea multe ori mai mare decât cel minim impus de lege. 
     
    În consecinţă, începând cu 1 ianuarie 2018, deşi contribuţiile sociale plătite pentru un venit salarial sunt în creştere, cele plătite pentru veniturile din activităţi independente sunt în scădere.