BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Rezervele valutare de la BNR se ridicau la finele lunii mai la 53,08 miliarde euro, cu 260 milioane euro mai puţin decât în aprilie. Plăţile scadente în luna iunie 2023 în contul datoriei publice denominate în valută însumează 121 milioane euro

    Rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la finele lunii mai la nivelul de 53,08 miliarde euro, faţă de 53,34 miliarde euro la 30 aprilie, a anunţat vineri instituţia.

    În cursul lunii mai au intrat la BNR 1,8 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor,  alimentarea contului Comisiei Europene şi altele.

    În acelaşi timp, au ieşit din rezerve 2,06 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR,  plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută  şi altele.

    Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 6,11 miliarde euro.

    Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 mai 2023 au fost de 59,19 miliarde euro, faţă de 59,35 miliarde euro la 30 aprilie 2023.          

    Plăţile scadente în luna iunie 2023 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 121 milioane euro.

     

  • Se adună nori de furtună la orizont pentru una dintre cele mai mari economii din lume: Cu o datorie de 23 de miliarde de dolari şi mii de oraşe care caută cu disperare să ramburseze banii, tăind salarii, ajutoare medicale şi servicii de bază pentru cetăţeni, viitorul economic capătă nuanţe dezolante

    În 2021, un oraş minier izolat din nord-estul Chinei a fost forţat să treacă printr-o restructurare financiară fără precedent. Problemele de atunci sunt unul dintre cele mai mari motive de stres ale preşedintelui Xi Jiping, pe măsură ce tot mai multe oraşe cu datorii uriaşe par să urmeze acelaşi traseu, în încercarea de a returna împrumuturile scrie Bloomberg.

    Goldman Sachs estimează că datoria guvernamentală a Chinei a ajuns aproximativ 23 de trilioane de dolari sau 23.000 de miliarde de dolari, cifră care include şi datoriile miilor societăţi de finanţare înfiinţate de oraşele şi provinciile chineze.

    Hegang, un oraş cu aproape un milion de locuitori de lângă graniţa cu Rusia, avea datorii duble comparativ cu veniturile colectate din taxe şi impozite, atunci când a ajuns pe prima pagină a ziarelor din China în urmă cu un an jumate.

    A fost pentru prima dată când administraţia unui oraş a luat măsuri oficiale de urgenţă de când Consiliul de Stat a impus în 2016 reguli privind modul în care guvernele locale, de la judeţe la provincii, ar trebui să facă faţă riscurilor de îndatorare.

    Hegang reprezintă doar vârful aisbergului unei probleme de îndatorare a autorităţilor locale care îi face pe investitori din ce în ce mai nervoşi şi care ameninţă să fie o povară pentru a doua cea mai mare economie a lumii în anii următori.

    Locuitorii din Hegang resimt acum efectele represiunii fiscale. Localnicii s-au plâns de lipsa căldurii pe timpul iernii, iar şoferii de taxi au declarat că au primit mai multe amenzi de circulaţie. Profesorii din şcolile publice erau îngrijoraţi de zvonurile privind reducerea locurilor de muncă, iar cei care se ocupă cu curăţenia stradală au suferit întârzieri de două luni la plata salariilor.

    În faţa celui mai mare spital din oraş, o infirmieră de vârstă mijlocie care purta halate verzi şi o mască a declarat că angajatorii săi i-au schimbat unilateral contractul de muncă de la o unitate medicală administrată de guvern la un furnizor terţ, reducând beneficiile, cum ar fi orele suplimentare plătite pentru munca în zilele de sărbătoare. Salariul ei lunar de 1.600 de yuani (228 de dolari) a fost întârziat cu mai mult de 10 zile în fiecare lună de la sfârşitul anului trecut.

    „Totul a devenit brusc extraordinar de scump. Abia mai pot să îmi permit trei mese pe zi”, a declarat asistenta.

    În timp ce şansele ca municipalităţile din China să intre în incapacitate de plată sunt relativ scăzute, având în vedere că Beijingul garanteză pentru datorii, cea mai mare problemă este faptul conducerile locale vor trebui să reducă drastic cheltuielile pentru a putea returna banii.

    „Foarte multe oraşe vor deveni precum Hegang în câţiva ani. Este posibil ca guvernul central să poată menţină situaţia stabilă pe termen scurt colaborând cu băncile. Fără prelungirea termenului la care datoriile vor fi rambursate China se va confrunta cu o problemă a datoriilor, pentru că nu vor putea fi rambursate la timp”, a declarat Houze Song, economist la think tank-ul american MacroPolo.

    Problemele sunt evidente şi în alte oraşe. Shangqiu, un oraş de 7,7 milioane de locuitori din provincia Henan, din centrul Chinei, a ajuns recent pe prima pagină a ziarelor după ce aproape că şi-a închis singurul serviciu de transport în comun.

     În Wuhan şi Guangzhou, reducerile propuse pentru beneficiile medicale ale pensionarilor au provocat proteste la începutul acestui an. Chiar şi funcţionarii publici din oraşele mai bogate precum Shanghai au fost afectaţi, urmând să li se reducă salariile. În provincia Guizhou, oficialii au implorat Beijingul pentru un plan de salvare.

    De ani de zile, Beijingul face presiuni asupra administraţiilor locale pentru a reduce riscurile de îndatorare, în special cele „ascunse” – referindu-se la datoriile obţinute de vehiculele de finanţare în numele municipalităţilor, dar care nu apar în bilanţurile localităţilor. Ministrul de finanţe, Liu Kun, şi alţi oficiali au încercat să atenueze îngrijorările spunând că finanţele guvernelor locale sunt în general „stabile”.

    Cu o datorie de 23 de trilioane de dolari şi mii de oraşe şi aşezări pentru care vine nota de plată, situaţia Chinei poate fi catalogată oricum, însă nu stabilă.

    „Problema datoriilor autorităţilor locale este răspândită în întreaga ţară. În timp ce zonele de coastă bogate vor avea mai multe oportunităţi de a-şi rambursa datoriile şi mai multe resurse la care să apeleze, locurile mai puţin dezvoltate, precum Hegang, vor fi mult mai limitate în ceea ce pot face”, a declarat Jean Oi, profesor de politică la Universitatea Stanford, specializat în reformele fiscale din China.

  • Cine este miliardarul care şi-a mărit avere cu peste 40 de miliarde de dolari, mai mult decât au câştigat toţi super-bogaţii în acest an. Şi cu toate acestea nu este nici măcar în primii zece cei mai bogaţi oameni ai lumii

    În 2022, Mark Zuckerberg a pariat totul pe metaverse – un proiect de realitate virtuală – care l-a costat enorm, averea miliardarului prăbuşindu-se cu peste 100 mld. dolari. În 2023, Zuckerberg a reuşit să revină în lumina reflectoarelor după ce averea sa a marcat un salt de 44 miliarde de dolari, mai mult decât au câştigat toţi super-bogaţii lumii în acest an, scrie Bloomberg.

    În ciuda creşterii fulminante a averii sale, CEO-ul Meta ocupă doar locul 12 în topul celor mai mari miliardari din lume.

    Zuckerberg a lăsat în acest an metaverse-ul în spate şi a început să facă schimbări reale, cea mai recentă fiind o reducere a costurilor la Meta Platforms, care s-a soldat cu concedieri pe bandă rulantă. Următorul proiect este crearea unei platforme de social-media care să rivalizeze cu Twitterul lui Elon Musk.

    Chiar şi în condiţiile în care acţiunile Meta au închis în uşoară scădere vineri la New York, acţiunile companiei au performant spectaculos în 2023 bifând o creştere de peste 100% şi aducând averea lui Mark Zuckerberg la 90 de miliarde de dolari.

    Prognozele privind veniturile Meta sunt, de asemenea, optimiste, au scris analiştii Loop Capital Markets Rob Sanderson şi Alan Gould într-o notă din 15 mai. Analiştii estimează un prag 320 de dolari pe acţiune, faţă de preţul de închidere de vineri de 245,64 dolari.

    „Credem că povestea produselor Meta sună mai bine ca oricând”, au declarat aceştia.

  • Cursa miliardarilor continuă: Elon Musk redevine cea mai bogată persoană din lume, în timp ce acţiunile LVMH, conglomeratul condus de Arnault, suferă scăderi semnificative

    Elon Musk a redobândit titlul de cea mai bogată persoană din lume.

    Potrivit Bloomberg, directorul executiv al Tesla Inc. l-a depăşit miercuri pe magnatul industriei produselor de luxul, Bernard Arnault, după ce acţiunile companiei LVMH au scăzut cu 2,6% în tranzacţiile de la Paris. 

    Musk şi francezul în vârstă de 74 de ani au fost la egalitate pentru primul loc în acest an în Bloomberg Billionaires Index, o listă a celor mai bogate 500 de persoane din lume.

    Arnault l-a depăşit pentru prima dată pe Musk în decembrie, în condiţiile în care industria produselor de lux a comportat o rezistenţă semnificativă în faţa inflaţiei. LVMH, conglomeratul fondat de Arnault, este deţinătorul unor mărci precum Louis Vuitton, Fendi şi Hennessy.

    Credinţa în vigoarea industriei produselor de lux începe să se estompeze pe fondul unei potenţiale încetiniri a creşterii economice, în special pe piaţa chineză. Acţiunile LVMH s-au prăbuşit cu aproximativ 10% din aprilie, ştergând, în cadrul acestui proces, 11 miliarde de dolari din averea netă a lui Arnault într-o singură zi. 

    Între timp, Musk a câştigat peste 55,3 miliarde de dolari în 2023, în mare parte datorită Tesla. Constructorul auto cu sediul în Austin – care reprezintă 71% din averea miliardarului – a crescut cu 66% de la începutul anului până în prezent. Averea lui Musk este evaluată acum la aproximativ 192,3 miliarde de dolari, potrivit indicelui Bloomberg, în timp ce Arnault a coborât la 186,6 miliarde de dolari.

  • Anunţul făcut de magazinele Kaufland. Ce s-a întâmplat cu lanţul de magazine anul trecut

    Grupul german Kaufland a înregistrat anul trecut în România o cifră de afaceri de 16 miliarde lei, în creştere cu 15%, şi un profit net de 884 milioane lei, în scădere cu aproape 1% faţă de 2021, potrivit datelor publicate la Ministerul de Finanţe.

    În 2021, retailerul a avut afaceri de 13,9 miliarde lei şi un profit de 887 milioane lei.

    La finalul anului trecut, lanţul de magazine avea 13.827 angajaţi, cu 300 peste nivelul din 2021.

    Kaufland are 161 de hipermarketuri pe piaţa locală, vizitate în fiecare zi circa 500.000 de clienţi. Circa 85-86% dintre toţi partenerii retailerului, furnizori atât de bunuri, cât şi de servicii, sunt companii locale.

    În ultimii ani, compania a investit, în medie, 300 milioane euro anual în România.


     

     

  • Cu mâinile legate: Vestul a reuşit să îngheţe active ruseşti de sute de miliarde de dolari din bănci, iahturi, avioane şi alte trofee de lux dar nu poate face nimic cu banii

    La câteva săptămâni după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, ministrul britanic al transporturilor de atunci, Grant Shapps, a prezentat pe tik TikTok un superiaht albastru uriaş deţinut de un om de afaceri rus bogat, pe care guvernul britanic tocmai îl confiscase într-un doc din Londra.  Cu toate acestea, autorităţile nu pot face prea mult cu activele îngheţate , pentru că potrivit legii, acestea doar îl blochează pe proprietar din a le utiliza, scrie Bloomberg.

    Aceeaşi situaţie se aplică şi în cazul activelor ruseşti îngheţate în valoare de sute de miliarde de dolari, care, care dacă ar fi confiscate şi vândute de guvernele occidentale, ar putea ajuta la plata reconstrucţiei Ucrainei.

    Îngheţarea unui activ înseamnă că acesta nu poate fi utilizat, mutat sau vândut, dar proprietatarul său legală nu se schimbă. Confiscarea unui bun – fie că este vorba de un vehicul legat de traficul de droguri sau de un superyacht de care se bucură un oligarh sancţionat – transferă proprietatea către autoritatea care a pus sechestru, care poate folosi sau vinde bunul.

    La scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina, SUA şi aliaţii săi au îngheţat active ale băncii centrale ruseşti în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari, deţinute în instituţii financiare non-ruseşti. Sancţiunile impuse unor persoane proeminente din Rusia au îngheţat active suplimentare estimate la 58 de miliarde de dolari, inclusiv case, iahturi şi avioane private.

    Când vine vorba despre valoarea totală a activelor îngheţate realitatea este că autorităţile au reuşit să pună mâna pe sume mari, dar nu impresionate sau de un impact prea mare.

    Iahturi ale unor miliardarii ruşi precum Suleiman Kerimov şi Viktor Vekselberg au fost confiscate în Fiji şi, respectiv, în Spania, în 2022, de către forţele de ordine locale care au acţionat la cererea autorităţilor americane.

    Biroul de control al activelor străine din SUA l-a desemnat pe Kerimov ca făcând parte dintr-un grup de oligarhi care au profitat de pe urma corupţiei guvernului rus. Iahtul de 99 de milioane de dolari al lui Velsekberg, numit Tango, a fost legat de suspiciuni de fraudă bancară, spălare de bani şi încălcări ale sancţiunilor.

    De asemenea, SUA au confiscat locuinţe aparţinând lui Kerimov, Vekselberg şi unui alt miliardar rus, Oleg Deripaska, ridicând valoarea totală confiscată la o valoare estimată la 635 de milioane de dolari, potrivit Forbes. Sumele reprezintă doar o fracţiune din averea lor estimată. Vekselberg, de exemplu, valora 7,1 miliarde de dolari la 26 mai, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

    În contextul actual, îngheţarea activelor nu este suficientă. Guvernul Marii Britanii a evidenţiat 230 de încălcări ale sancţiunilor care implică utilizarea sau mişcarea continuă a activelor îngheţate şi încă nu a anunţat nicio acuzaţie împotriva cuiva – cu atât mai puţin o sancţiune financiară. De asemenea, guvernele pot ajunge să fie obligate să plătească pentru întreţinerea activelor îngheţate, în special a iahturilor. Contribuabilii britanici au plătit factura pentru întreţinerea iahtului ancorat la Londra, de exemplu.

    Numai prin confiscarea activelor, aliaţii Ucrainei le-ar putea vinde pentru a ajuta la reconstrucţia infrastructurii distruse a Ucrainei – un efort care se aşteaptă să coste sute de miliarde de dolari.

    Motivul pentru ca confiscarea încă n-a intrat în joc este respectul pentru proprietatea privată care este un pilon al legilor care guvernează societăţile moderne şi relaţiile internaţionale. Multe ţări permit confiscarea bunurilor care se dovedesc a fi produse ale infracţiunilor.

    Anchetatorii însărcinaţi să construiască un caz se pierd adesea într-un labirint de societăţi fantomă şi trusturi offshore pe care oligarhii le folosesc pentru a-şi ascunde controlul asupra activelor trofeu. Mai mult, utilizarea sancţiunilor ca acoperire pentru confiscarea activelor este problematică, deoarece acestea sunt concepute ca o măsură temporară pentru a forţa un rezultat dorit.

    Chiar şi guvernele care pur şi simplu îngheaţă activele se pot confrunta cu complicaţii juridice: Proprietarul iahtului rusesc care apare în videoclipul de pe TikTok al fostului ministru al transporturilor din Regatul Unit a dat în judecată Departamentul de Transporturi din Regatul Unit pentru a ridica sancţiunea şi a cerut despăgubiri.

    Chiar şi în acest context, în care confiscarea activelor ruseşti reprezintă o mare durere de cap, ea nu este exclusă într-un viitor apropiat, cu atât mai mult cu cât precedentul deja există.

    După invazia Irakului din 2003 şi înlăturarea liderului Saddam Hussein, preşedintele american George W. Bush a ordonat confiscarea a 1,7 miliarde de dolari din fondurile irakiene deţinute în băncile americane, o parte din această sumă fiind destinată plăţii salariilor angajaţilor guvernului irakian.

  • Lanţul de magazine Kaufland a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 16 miliarde lei, în creştere cu 15%, şi un profit net de 884 milioane lei, în scădere cu aproape 1% faţă de 2021

    Grupul german Kaufland a înregistrat anul trecut în România o cifră de afaceri de 16 miliarde lei, în creştere cu 15%, şi un profit net de 884 milioane lei, în scădere cu aproape 1% faţă de 2021, potrivit datelor publicate la Ministerul de Finanţe.

    În 2021, retailerul a avut afaceri de 13,9 miliarde lei şi un profit de 887 milioane lei.

    La finalul anului trecut, lanţul de magazine avea 13.827 angajaţi, cu 300 peste nivelul din 2021.

    Kaufland are 161 de hipermarketuri pe piaţa locală, vizitate în fiecare zi circa 500.000 de clienţi. Circa 85-86% dintre toţi partenerii retailerului, furnizori atât de bunuri, cât şi de servicii, sunt companii locale.

    În ultimii ani, compania a investit, în medie, 300 milioane euro anual în România.


     

     

  • Averea celui mai bogat om din lume primeşte o lovitură: Bernard Arnault, şeful din spatele gigantului de lux LVMH, pierde 11 miliarde de dolari după ce acţiunile au scăzut pe fondul îngrijorărilor că piaţa de lux se va confrunta cu o scădere a apetitului

    Bernard Arnault, cea mai bogată persoană din lume, a pierdut 11,2 miliarde de dolari din averea sa într-o singură zi, din cauza temerilor că slăbirea economiei americane va reduce cererea pentru produsele de lux, scrie Bloomberg.

    Fondatorul LVMH – care controlează branduri precum Louis Vuitton, Moet & Chandon şi Christian Dior – s-a bucurat de o majorare spectaculoasă a averii sale pe tot parcursul anului 2023, pe măsură ce acţiunile companiilor europene de lux au trecut printr-o perioadă de creştere constantă.

    Totuşi, marţi acţiunile LVMH au scăzut cu 5% pe bursa de la Paris – cea mai puternică scădere de peste un an – pe fondul unui declin care a cuprins sectorul de lux şi a şters peste 30 de miliarde de dolari din domeniu.

    În ciuda loviturii încasate, averea lui Arnault totalizează 191,6 mld. dolari şi îl plasează pe primul loc în topul celor mai puternici miliardari din lume. Numai în 2023 conturile şefului LVMH s-au îngroşat cu 30 de miliarde de dolari.

    În prezent, diferenţa de avere dintre acesta şi fostul loc 1 în clasamentul averilor – Elon Musk – este de 11,4 miliarde de dolari.

    Răsturnarea de marţi a venit după o lungă revenire a preţului acţiunilor LVMH, care este încă în creştere cu 23% pentru anul în curs.

    Analiştii de la Deutsche Bank AG, Matt Garland şi Adam Cochrane, au declarat recent că se aşteaptă ca investitorii să devină mai selectivi cu acţiunile europene de lux, încetinirea creşterii economice în SUA şi scăderea apetitului pentru lux, fiind principala cauză.

  • Se adună nori de furtună la orizont pentru una dintre cele mai mari economii din lume: Cu o datorie de 23 de miliarde de dolari şi mii de oraşe care caută cu disperare să ramburseze banii, tăind salarii, ajutoare medicale şi servicii de bază pentru cetăţeni, viitorul economic al Chinei capătă nuanţe dezolante

    În 2021, un oraş minier izolat din nord-estul Chinei a fost forţat să treacă printr-o restructurare financiară fără precedent. Problemele de atunci sunt unul dintre cele mai mari motive de stres ale preşedintelui Xi Jiping, pe măsură ce tot mai multe oraşe cu datorii uriaşe par să urmeze acelaşi traseu, în încercarea de a returna împrumuturile scrie Bloomberg.

    Goldman Sachs estimează că datoria guvernamentală a Chinei a ajuns aproximativ 23 de trilioane de dolari sau 23.000 de miliarde de dolari, cifră care include şi datoriile miilor societăţi de finanţare înfiinţate de oraşele şi provinciile chineze.

    Hegang, un oraş cu aproape un milion de locuitori de lângă graniţa cu Rusia, avea datorii duble comparativ cu veniturile colectate din taxe şi impozite, atunci când a ajuns pe prima pagină a ziarelor din China în urmă cu un an jumate.

    A fost pentru prima dată când administraţia unui oraş a luat măsuri oficiale de urgenţă de când Consiliul de Stat a impus în 2016 reguli privind modul în care guvernele locale, de la judeţe la provincii, ar trebui să facă faţă riscurilor de îndatorare.

    Hegang reprezintă doar vârful aisbergului unei probleme de îndatorare a autorităţilor locale care îi face pe investitori din ce în ce mai nervoşi şi care ameninţă să fie o povară pentru a doua cea mai mare economie a lumii în anii următori.

    Locuitorii din Hegang resimt acum efectele represiunii fiscale. Localnicii s-au plâns de lipsa căldurii pe timpul iernii, iar şoferii de taxi au declarat că au primit mai multe amenzi de circulaţie. Profesorii din şcolile publice erau îngrijoraţi de zvonurile privind reducerea locurilor de muncă, iar cei care se ocupă cu curăţenia stradală au suferit întârzieri de două luni la plata salariilor.

    În faţa celui mai mare spital din oraş, o infirmieră de vârstă mijlocie care purta halate verzi şi o mască a declarat că angajatorii săi i-au schimbat unilateral contractul de muncă de la o unitate medicală administrată de guvern la un furnizor terţ, reducând beneficiile, cum ar fi orele suplimentare plătite pentru munca în zilele de sărbătoare. Salariul ei lunar de 1.600 de yuani (228 de dolari) a fost întârziat cu mai mult de 10 zile în fiecare lună de la sfârşitul anului trecut.

    „Totul a devenit brusc extraordinar de scump. Abia mai pot să îmi permit trei mese pe zi”, a declarat asistenta.

    În timp ce şansele ca municipalităţile din China să intre în incapacitate de plată sunt relativ scăzute, având în vedere că Beijingul garanteză pentru datorii, cea mai mare problemă este faptul conducerile locale vor trebui să reducă drastic cheltuielile pentru a putea returna banii.

    „Foarte multe oraşe vor deveni precum Hegang în câţiva ani. Este posibil ca guvernul central să poată menţină situaţia stabilă pe termen scurt colaborând cu băncile. Fără prelungirea termenului la care datoriile vor fi rambursate China se va confrunta cu o problemă a datoriilor, pentru că nu vor putea fi rambursate la timp”, a declarat Houze Song, economist la think tank-ul american MacroPolo.

    Problemele sunt evidente şi în alte oraşe. Shangqiu, un oraş de 7,7 milioane de locuitori din provincia Henan, din centrul Chinei, a ajuns recent pe prima pagină a ziarelor după ce aproape că şi-a închis singurul serviciu de transport în comun.

     În Wuhan şi Guangzhou, reducerile propuse pentru beneficiile medicale ale pensionarilor au provocat proteste la începutul acestui an. Chiar şi funcţionarii publici din oraşele mai bogate precum Shanghai au fost afectaţi, urmând să li se reducă salariile. În provincia Guizhou, oficialii au implorat Beijingul pentru un plan de salvare.

    De ani de zile, Beijingul face presiuni asupra administraţiilor locale pentru a reduce riscurile de îndatorare, în special cele „ascunse” – referindu-se la datoriile obţinute de vehiculele de finanţare în numele municipalităţilor, dar care nu apar în bilanţurile localităţilor. Ministrul de finanţe, Liu Kun, şi alţi oficiali au încercat să atenueze îngrijorările spunând că finanţele guvernelor locale sunt în general „stabile”.

    Cu o datorie de 23 de trilioane de dolari şi mii de oraşe şi aşezări pentru care vine nota de plată, situaţia Chinei poate fi catalogată oricum, însă nu stabilă.

    „Problema datoriilor autorităţilor locale este răspândită în întreaga ţară. În timp ce zonele de coastă bogate vor avea mai multe oportunităţi de a-şi rambursa datoriile şi mai multe resurse la care să apeleze, locurile mai puţin dezvoltate, precum Hegang, vor fi mult mai limitate în ceea ce pot face”, a declarat Jean Oi, profesor de politică la Universitatea Stanford, specializat în reformele fiscale din China.

  • Când miliardele deja nu mai contează: Averea lui Mark Zuckerberg, omul din spate Facebook, a crescut în 2023 cu peste 40 de miliarde de dolari, mai mult decât au câştigat toţi super-bogaţii în acest an. Totuşi, el rămâne numai al 12-lea cel mai bogat om din lume

    În 2022, Mark Zuckerberg a pariat totul pe metaverse – un proiect de realitate virtuală – care l-a costat enorm, averea miliardarului prăbuşindu-se cu peste 100 mld. dolari. În 2023, Zuckerberg a reuşit să revină în lumina reflectoarelor după ce averea sa a marcat un salt de 44 miliarde de dolari, mai mult decât au câştigat toţi super-bogaţii lumii în acest an, scrie Bloomberg.

    În ciuda creşterii fulminante a averii sale, CEO-ul Meta ocupă doar locul 12 în topul celor mai mari miliardari din lume.

    Zuckerberg a lăsat în acest an metaverse-ul în spate şi a început să facă schimbări reale, cea mai recentă fiind o reducere a costurilor la Meta Platforms, care s-a soldat cu concedieri pe bandă rulantă. Următorul proiect este crearea unei platforme de social-media care să rivalizeze cu Twitterul lui Elon Musk.

    Chiar şi în condiţiile în care acţiunile Meta au închis în uşoară scădere vineri la New York, acţiunile companiei au performant spectaculos în 2023 bifând o creştere de peste 100% şi aducând averea lui Mark Zuckerberg la 90 de miliarde de dolari.

    Prognozele privind veniturile Meta sunt, de asemenea, optimiste, au scris analiştii Loop Capital Markets Rob Sanderson şi Alan Gould într-o notă din 15 mai. Analiştii estimează un prag 320 de dolari pe acţiune, faţă de preţul de închidere de vineri de 245,64 dolari.

    „Credem că povestea produselor Meta sună mai bine ca oricând”, au declarat aceştia.