BusinessMagazin

Tag: migratie

  • CRIZA IMIGRANŢILOR – Creţu: Nu este nicio legătură între situaţia privind migraţia şi alocările de fonduri ale UE

    “În calitate de Comisar European pentru Politica Regională, precizez că în Acordurile de Cooperare şi Programele Operaţionale pentru actuala perioadă de programare (2014 – 2020) nu există prevederi referitoare la penalizarea sau restricţionarea accesului statelor membre la Fondurile Structurale Europene şi la Fondurile de Investiţii în situaţia în care un stat membru respinge cota propusă de CE privind primirea migranţilor”,se mai spune în declaraţia lui Creţu.

    Comisarul european afirmă că Politica de Coeziune ” va continua să joace un rol important în chestiunea migraţiei, axându-se pe integrarea socială a migranţilor legali” şi că “în perioada de programare 2014-2020, peste 20 de miliarde de Euro din Fondul European de Dezvoltare Regională alocate tuturor statelor membre sunt destinate măsurilor care vor genera creştere economică şi dezvoltare şi care vor susţine implicit integrarea socială, inclusiv a migranţilor legali”.

    Creţu afirmă, citându-l pe preşedintele CE, că la nivelul Comisiei Europene se “analizează în prezent posibilitatea ca fondurile destinate Politicii de Coeziune să aibă o contribuţie mai mare pe viitor în abordarea problemei migraţiei, iar această contribuţie este posibilă în special în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră şi a strategiilor macro-regionale”.

    Cancelarul Austriei, Werner Faymann, a criticat vehement ţările est-europene care se opun cotelor privind distribuirea imigranţilor propuse de Comisia Europeană, cerând penalizarea acestora prin reducerea accesului la fonduri structurale europene.

    “Oponenţii sistemului cotelor privind imigranţii nu ar trebui să fie prea siguri de această poziţie”, a avertizat cancelarul austriac.

    Oricine se sustrage responsabilităţilor trebuie să fie penalizat financiar, “spre exemplu prin reducerea accesului la fonduri structurale de care beneficiază în principal statele est-europene membre UE”, a spus Faymann într-un interviu acordat revistei germane Der Spiegel.

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat joi că mandatul României va fi să nu accepte cote obligatorii de refugiaţi, adăugând că nu este oportun şi nu este o soluţie să fie stablite astfel de cote şi că este nemulţumit de anunţul Comisiei Europene. “Referitor la cotele care au fost prezentate ieri (miercuri – n.r.) de preşedintele Comisiei Europene, vreau să fac doar câteva remarci. Nu este încă cazul să fac o declaraţie exhaustivă în legătură cu acest subiect, dar pot să vă spun că am luate act cu oarece nemulţumire de acest proiect prezentat în Parlamentul European”, a declarat Iohannis.

     

  • Numărul imigranţilor români şi bulgari din Marea Britanie aproape s-a dublat în 12 luni

    Potrivit unui raport al Oficiului Naţional de Statistică (ONS) din Marea Britanie publicat joi, au fost înregistraţi circa 53.000 de imigranţi români şi bulgari care au sosit în Marea Britanie pe parcursul a 12 luni, în condiţiile în care în anul anterior (martie 2013-martie 2014) fuseseră înregistraţi 28.000.

    Tot în această perioadă, numărul total al imigranţilor a ajuns la 636.000, cu 84.000 mai mult faţă de cel înregistrat în anul anterior. Dintre aceştia, 269.000 sunt cetăţeni care au emigrat din statele membre UE, cu 56.000 mai mulţi faţă de anul anterior.

    În schimb, numărul cetăţenilor britanici care au emigrat din ţară a scăzut cu aproximativ 9.000, ajungând la 307.000. În aceaste condiţii, migraţia netă anuală (diferenţa dintre numărul imigranţilor şi cel al emigranţilor din perioada luată în considerare în studiu) a înregistrat un nou record de 330.000. Recordul anterior în privinţa ratei migraţiei nete fusese stabilit în 2005 la 320.000.

    Dar, potrivit unui alt raport publicat tot joi de ONS, bazat pe numerele de asigurare emise cetăţenilor imigranţi în perioada iunie 2014-iunie 2015, circa 214.000 de români şi bulgari au fost înregistraţi pe teritoriul Marii Britanii, în condiţiile în care în anul anterior fuseseră alocate doar 85.000 de numere de asigurare cetăţenilor din Bulgaria şi România, ceea ce sugerează o creştere de 151%.

    Un material publicat miercuri de cotidian The Telegraph preciza că în baza numerelor de asigurare emise în perioada iunie 2014-iunie 2015, au fost înregistraţi peste 152.000 de lucrători români în Marea Britanie, de trei ori mai mulţi decât în anul precedent (2013-2014), când fuseseră înregistraţi 47.000. În aceste condiţii, numărul total al lucrătorilor imigranţi din Marea Britanie înregistraţi în ultimul an a ajuns la 824.000, un record în această situaţie.

    Dintre aceştia, cei mai mulţi cetăţeni provin din ţările membre UE (629.000), fiind urmaţi de cei din Asia (100.000). De pe celelalte continente, provin alţi 79.000 de lucrători. Multe persoane vin în Marea Britanie, atrase de stabilitatea economică a ţării şi din cauza ratei de şomaj crescute din ţările din care emigrează.

    Numărul de Asigurare (National Insurance Number) este un număr unic de identificare care centralizează contribuţiile sociale plătite în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, fiind necesar persoanelor care desfăşoară activităţi în calitate de angajat sau de lucrător pe cont propriu, precum şi celor care solicită prestaţii sociale contributive sau necontributive în acest stat.

     

  • Ungaria plănuieşte să trimită militari la graniţa cu Serbia din cauza valului de imigranţi

    Autorităţile ungare au anunţat miercuri că intenţionează să trimită trupe ale armatei şi ale poliţiei la frontiera din sudul ţării cu Serbia. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Zoltan Kovacs, a declarat că această propunere va fi discutată în Parlament în cursul săptămânii viitoare.

    “Guvernul Ungariei şi cabinetul securităţii naţionale au discutat chestiunea mobilizării armatei în scopul apărării frontierei Ungariei (cu Serbia – n.r.) şi a frontierei Uniunii Europene”, a anunţat Kovacs.

    Potrivit poliţiei ungare, marţi, 2.533 de imigranţi au fost prinşi în timp ce încercau să pătrundă în Ungaria pe la frontiera cu Serbia. Alţi 1.300 de refugiaţi au fost reţinuţi miercuri dimineaţă, până la ora 9.30, cei mai mulţi dintre aceştia fiind cetăţeni sirieni, afgani sau pakistanezi. Luni, încă 2.093 imigranţi au fost deţinuţi de autorităţile ungare.

    Autorităţile ungare au declarat că circa 140.000 de imigranţi au sosit din Serbia în Ungaria în cursul acestui an. Numărul refugiaţilor care au ajuns în Europa a crescut mult în ultimele săptămâni, în condiţiile în care aproximativ 3.000 de persoane traversează zilnic graniţa Macedoniei cu Grecia, după care se îndreaptă către nordul Serbiei, Ungaria şi apoi către ţările mai bogate din zona Schengen.

    Şeful poliţiei ungare, Karoli Papp, a declarat că sunt pregătite şase patrule speciale formate, în primă fază, din 2.106 ofiţeri, echipate cu elicoptere, cai şi câini, ce urmează a fi trimise să intervină în situaţia imigranţilor de la frontiera cu Serbia. “Ei nu au şi nici nu vor avea permisiunea de a trage”, a precizat Papp în cadrul unei conferinţe de presă.

    În satul Roszke, din judeţul Csongrad, punct de frontieră cu Serbia, purtătorul de cuvânt al poliţiei ungare a precizat că 200 de imigranţi au refuzat să li se ia amprentele la un centru de înregistrare, unde au avut loc confruntări între refugiaţi şi forţele de ordine.

    Mii de imigranţi au pătruns sâmbătă în Macedonia prin oraşul Gevgelija, aflat la graniţa cu Grecia, forţele de ordine fiind depăşite de situaţie. Potrivit site-ului agenţiei de presă Reuters, peste 5.000 de imigranţi au ajuns duminică din Macedonia în Serbia, continuându-şi drumul către statele din vestul Europei (Germania, Marea Britanie) prin Ungaria.

    Ungaria reprezintă un punct de trecere către zona Schengen. Guvernul ungar se aşteaptă să pătrundă ilegal aproximativ 300.000 de imigranţi pe teritoriul ţării în cursul acestui an, în comparaţie cu cei 43.000 de refugiaţi care au sosit în 2014. Şi Germania estimează că vor veni 800.000 de imigranţi pe teritoriul ţării în cursul acestui an.

    Nebojsa Stefanovic, ministrul de Interne al Serbiei, a anunţat, în data de 14 august, că aproximativ 90.000 de imigranţi au pătruns pe teritoriul Serbiei de la 1 ianuarie. El a precizat că, pentru majoritatea imigranţilor, Serbia reprezintă o ţară de tranzit, deşi zilnic circa 2.000 de imigranţi trec de frontierele ţării.

  • Creţu: România ar trebui să facă o informare în Consiliul European privind migraţia din Ucraina

    Întrebată dacă în cadrul Comisiei Europene se pune problema imigranţilor care pot proveni din Ucraina din cauza războiului din această ţară, Corina Creţu a spus că există un plan de lucru al CE cu cote ale imigranţilor.

    “Bineînţeles că cel din Mediterană e cel mai dramatic fenomen, care se întâmplă zi de zi şi este vorba de zeci de mii de oameni. Şi acest aflux din Ucraina ar trebui luat în considerare şi este responsabilitatea României de a prezenta în Consiliul European care este situaţia”, a spus Corina Creţu.

    Ea a apreciat că ar trebui să se facă o informare completă către Comisia Europeană privind impactul acestui aflux de oameni în fiecare stat membru al UE.

    Peste 2.000 de persoane s-au înecat în Marea Mediterană în cursul anului 2015, în încercarea de a ajunge în Italia, Malta, Grecia sau Spania. Recent, cel puţin 200 de oameni au murit în largul Libiei după scufundarea unui pescador la bordul căruia erau aproximativ 600 de imigranţi. În ultima săptămână, Misiunea navală a Uniunii Europene a salvat aproape 3.000 de imigranţi care riscau să se înece în Marea Mediterană.

    Potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), aproximativ 250.000 de extracomunitari au ajuns în ţări ale Uniunii Europene în primele şapte luni ale anului 2015, dintre care 124.000 în Grecia şi 98.000 în Italia.

    Comisia Europeană consideră situaţia o urgenţă care cere un răspuns colectiv al Uniunii Europene, pentru a face faţă sutelor de mii de imigranţi care încearcă să ajungă în Europa.

    Recent, Comisia Europeană a aprobat 23 de programe multianuale în domeniul migraţiei, în valoare de 2,4 miliarde de euro, România urmând să primească aproape 100 de milioane de euro.

    În luna mai, Comisia Europeană a propus un mecanism de “relocare” a imigranţilor, în scopul ajutării Italiei şi Greciei.

    România ar urma să primească 2.362 de imigranţi extracomunitari, conform schemei propuse de Comisia Europeană în cadrul planului care prevede măsuri de combatere a imigraţiei pe Marea Mediterană şi distribuirea refugiaţilor în spaţiul Uniunii Europene.

  • ANALIZĂ: Politicieni din state ale Uniunii Europene au avut frecvent reacţii exagerate faţă de români

    Cel mai recent caz este cel din Luxemburg, unde un celebru avocat, Gaston Vogel, a cerut măsuri împotriva cerşetorilor români “dezgustători” şi “obraznici“, atrăgând reacţia Ambasadei României, care a denunţat o tentativă de generalizare şi stigmatizare. “Aerul s-a umplut de duhoarea pe care o degajă zilnic grupurile de cerşetori dezgustători, obraznici, care, în virtutea prevederilor generoase ale Acordului Schengen, ajung în Luxemburg, fără niciun control, din îndepărtata Românie”, a declarat celebrul avocat Gaston Vogel într-o scrisoare deschisă adresată Primăriei oraşului. În replică, ambasadorul României, Roxana Iftimie, a criticat atenţia exagerată pe care presa o acordă avocatului Gaston Vogel, denunţând “discursul de ură” al acestuia.

    “Libertatea de exprimare este esenţială. Cu toate aceastea, nu trebuie să conducă la promovarea, mai ales în spaţiul public, a unui discurs de ură, îndreptat împotriva unor persoane sau comunităţi. Chiar dacă înţelegem că scrisoarea domnului Vogel nu reflectă decât punctul de vedere al autorului, apreciem că este necesară o atenţie suplimentară, pentru a evita promovarea prin presă a stigmatizărilor şi generalizărilor nocive, pe care suntem convinşi că nu le împărtăşiţi. O generalizare de acest tip este cea prin care România este numită ca fiind ţară de origine a tuturor persoanelor care cerşesc, descrise de altfel într-un mod discriminatoriu şi nedemn. Amintim că Europa se bazează pe o serie de valori comune, printre care se numără dreptul la respectarea demnităţii cetăţenilor”, a transmis Ambasada României din Luxemburg.

    În iulie, Consiliul Europei constata că politicienii şi presa trebuie să înceteze exploatarea temerilor privind fluxuri masive de imigranţi şi stigmatizarea romilor, comisarul pentru Drepturile omului, Nils Muiznieks, subliniind că “nu a avut loc o invazie a imigranţilor romi din România şi Bulgaria” în state UE. “Dezbaterile politice şi din presă privind migraţia romilor au devenit recurente în mai multe state europene. De la extinderea Uniunii Europene în 2004 şi 2007 şi eliminarea restricţiilor de pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari în mai multe state UE în 2014, temerile privind migraţia romilor au declanşat adesea discursuri neinformate şi inflamatorii”, transmitea comisarul Nils Muiznieks.

    Politicieni şi presa din ţări precum Marea Britanie, Germania, Italia şi Suedia au prezentat frecvent date nefondate despre numărul romilor care ar putea veni sau care au venit în aceste state. Imigranţii romi au fost adesea acuzaţi în discursul politic şi în presă că abuzează de ajutoarele sociale şi refuză orice formă de integrare în societate, dar aceste percepţii nu sunt susţinute de fapte, constata Nils Muiznieks. Într-un studiu din 2013, Comisia Europeană a arătat că imigranţii comunitari, inclusiv romii, aduc o contribuţie netă la economia ţărilor-gazdă, plătind mai mult sub formă de taxe decât primesc ca ajutoare. În plus, este mai puţin probabil ca imigranţii romi să ceară asistenţă de şomaj sau alocaţii pentru copii şi familie decât romii nativi. De asemenea, numeroşi romi muncesc şi s-au integrat bine în ţările-gazdă.

    Un documentar despre imigranţii români difuzat în martie de postul britanic Channel 4 a declanşat un scandal diplomatic, trei parlamentari români întrebându-l pe ambasadorul Marii Britanii cum ar reacţiona Londra la o campanie în sensul denigrării cetăţenilor britanici. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, i-a scris omologului britanic, Philip Hammond, exprimând regretul profund faţă de reluarea unor “clişee incorecte” prin modul “distorsionat şi părtinitor” în care a fost prezentată comunitatea românească din Marea Britanie în documentarul Channel 4.

    Pe fondul polemicilor din Marea Britanie privind imigranţii, preşedintele Klaus Iohannis îndeamna Guvernul de la Londra, în iunie, să evite măsurile discriminatorii împotriva cetăţenilor români, amintind că libertatea de circulaţie este un principiu fundamental al Uniunii Europene. Klaus Iohannis a explicat că înţelege nevoia lui David Cameron de a aborda preocupările publice privind imigraţia şi abuzurile privind serviciile sociale, dar a cerut evitarea măsurilor discriminatorii împotriva românilor. “Libertatea de circulaţie este extrem de importantă pentru Uniunea Europeană, este unul dintre principiile pe care Uniunea este construită”, a afirmat Iohannis.

    În Austria, Guvernul calculase recent că reducerea alocaţiilor pentru copiii străinilor din statele membre UE care muncesc pe teritoriul austriac ar avea ca rezultat o economie la buget de 50 de milioane de euro anual, calculele atrăgând o serie de critici privind discriminarea.

    Probleme privind imaginea imigranţilor români au fost în nenumărate rânduri şi în Italia. Ca exemplu recent, eurodeputatul Gianluca Buonanno, membru al partidului xenofob Liga Nordului, afirma în februarie că îi înţelegea pe gardienii care ironizau sinuciderea unui deţinut român, subliniind că nu îi pasă de moartea unui “superinfractor”, că astfel s-au economisit bani şi că vrea plecarea tuturor românilor. Pe fondul polemicilor declanşate de controversatele declaraţii, ministrul italian al Justiţiei, Andrea Orlando, cataloga drept “intolerabile” comentariile cu caracter rasist.

    În Franţa, premierul Manuel Valls a fost citat recent la o instanţă din Paris în procesul intentat de o organizaţie nonguvernamentală după declaraţii controversate despre romi din România şi Bulgaria. Asociaţia Vocea Romilor, activă în zona Seine-Saint-Denis, a depus plângere în justiţie împotriva lui Manuel Valls, pe care îl acuză de “instigare la ură rasială” după declaraţii făcute în anul 2013. Manuel Valls a declara în septembrie 2013, în calitatea de ministru de Interne, că romii din Franţa nu doresc să se integreze, apreciind că “au vocaţia de a reveni în România şi Bulgaria”.

  • Viktor Orban declară că politicile greşite pot multiplica migraţia în masă

    “În timp ce protejăm Ungaria, protejăm şi Uniunea Europeană” şi aceasta nu este o situaţie fără precedent în istorie, a afirmat Orban, într-un interviu pentru postul public de radio.

    Referitor la o întâlnire de joi între oficiali ungari şi sârbi, Orban a precizat că premierul sârb Aleksandar Vucici nu este “fericit cu privire la gardul plănuit la frontiera comună”, dar acest lucru este de înţeles. Totuşi, Ungaria şi Serbia trebuie să ajungă la o poziţie comună privind imigraţia, a apreciat premierul ungar.

    “Anii care vor veni nu vor fi uşori din cauza imigraţiei, dar sunt identificate sarcini, există un calendar şi planuri de acţiune care trebuie executate”, a adăugat el.

    Orban a mai afirmat că Ungaria şi-a apărat interesele la summitul UE de săptămâna trecută, când s-a luat o decizie privind imigraţia. Ungaria şi Bulgaria vor beneficia de scutiri de la unele măsuri, în condiţiile în care situaţia lor este diferită de a celorlalte state.

    “Situaţia Ungariei este mai dificilă, pentru că grecii nu reuşesc să oprească imigranţii economici la graniţă şi aceştia ajung în Ungaria”, a subliniat premierul. Poziţia Ungariei la summit a fost că nu trebuie să i se impună cote de imigranţi, a adăugat el.

    Situaţia este gestionată greşit şi din cauza răspunsului greşit al Europei, “acum există în Africa impresia” că Europa îi primeşte pe imigranţi. “De aceea trebuie să le spunem clar (…), acest continent nu este casa voastră, aveţia propria casă. Aici este casa noastră, pe care am construit-o. Cooperăm cu voi, dar avem legi; respectaţi-le. Şi dacă vreţi să veniţi aici, există reguli. Dar nu puteţi veni aici într-un mod care încalcă legea, rupându-ne gardurile şi frontierele”, a conchis Orban.

     

  • Aproximativ 3.600 de imigranţi, salvaţi în ultimele 48 de ore în Marea Mediterană

    Peste 600 de imigranţi, majoritatea somalezi şi nigerieni, au fost aduşi la ţărm de nava de război britanică HMS Bulwark. Ei au fost debarcaţi în portul din Catania, în Sicilia, a anunţat Paza de Coastă a Italiei.

    Sandra Dike, o nigeriană în vârstă de 20 de ani, a spus că şi-a părăsit ţara de origine din cauza pericolului constituit de gruparea islamistă Boko Haram.

    “Nu eşti în siguranţă atunci când mergi într-un loc public (…). Ei (islamiştii din cadrul Boko Haram) ar putea bombarda în orice moment”, a deplâns ea.

    “Războiul din Libia este mai rău. Acesta este motivul pentru care am decis să vin în Italia”, a precizat tânăra din Nigeria.

    Conflictul din Libia ar urma să crească numărul celor care vin în Italia în 2015 la 200.000, cu 30.000 mai mult faţă de anul trecut, potrivit unei estimări a Ministerului italian de Interne.

    Nava Phoenix a salvat 561 de persoane joi, între care 136 de femei şi 60 de copii, majoritatea din Eritreea.

    Alţi aproximativ 2.500 de imigranţi au fost salvaţi în largul coastelor Libiei, a precizat Paza de Coastă a Italiei.

    La începutul lunii mai, când vremea era de asemenea plăcută, aproximativ 6.800 de persoane au fost salvate în decurs de trei zile, în timp ce alte zeci au murit înecate.

    Un val de imigranţi clandestini continuă să vină spre Italia, după ce aproximativ 170.000 de persoane au fost salvate pe mare, de către autorităţile italiene, până la sfârşitul lui 2014.

    Roma exercită presiuni asupra Uniunii Europene să facă mai mult pentru a ajuta la salvarea imigranţilor, în contextul în care mulţi dintre ei sunt solicitanţi de azil care speră să ajungă la rude stabilite în nordul Europei.

    Un număr-record de 280.000 de treceri ilegale ale frontierei au fost înregistrate anul trecut pe teritoriul celor 28 de state membre UE, potrivit Agenţiei europene pentru supravegherea frontierelor Frontex.

  • Miniştrii UE au adoptat un plan în zece puncte în lupta împotriva imigraţiei ilegale

    Ei s-au întâlnit la mai puţin de 48 de ore după ce o ambarcaţiune s-a răsturnat în largul coastelor Libiei iar aproximativ 900 de persoane au murit înecate.

    În urma unor tragedii care au avut loc anterior în Mediterana s-a promis, dar s-a făcut puţin în privinţa imigraţiei clandestine, un subiect delicat în cele 28 de state ale Uniunii.

    “Sper că astăzi (luni) este punctul de cotitură în conştiinţa europeană. Să nu ne întoarcem la promisiuni fără să acţionăm”, a îndemnat Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Federica Mogherini. “Am spus de prea multe ori în trecut (că acest lucru nu se va mai repeta) niciodată”, a deplâns ea.

    Mogherini a anunţat că miniştrii s-au pus de acord asupra a trei zone principale de acţiune, şi anume lupta împotriva reţelelor de trafic de persoane – prin care oamenii sunt îmbarcaţi în traversări periculoase, consolidarea efortului de salvare de vieţi pe mare şi asumarea responsabilităţii de a găzdui refugiaţi.

    Planul în zece puncte, pregătit de către Comisia Europeană (CE) include consolidarea operaţiunilor UE de patrulare la Mediterana, care au fost criticate anterior că au o eficienţă redusă.

    Ministrul german de Interne Thomas de Maiziere a declarat că Uniunea poate dubla bugetul lunar, în valoare de 2,9 milioane de euro, şi flota Misiunii UE de patrulare Triton. Însă comisarul pentru Migrare Dimitris Avramopoulos a declarat că este prea devreme să se facă speculaţii în privinţa cifrelor.

    Unul dintre cele mai disputate elemente ale planului susţinut de către miniştri este angajamentul de a depune un “efort sistematic de a captura şi distruge vasele folosite de traficanţi”, a anunţat CE într-un comunicat.

    O asemenea operaţiune presupune o dimensiune militară şi ar necesita un mandat ONU, a precizat Avramopoulos, trasând o paralelă cu Operaţiunea UE Atalanta de luptă împotriva pirateriei în largul Cornului Africii.

    Alte măsuri includ un proiect de reinstalare voluntară la scară europeană, care ar putea să ofere locuri unui număr de 5.000 de persoane ce caută protecţie, potrivit lui de Maiziere.

    Însă imigranţii ilegali din motive economice sau din alte motive care nu sunt considerate un risc în ţările de origine ale acestora vor fi trimişi rapid înapoi, potrivit propunerii.

    Planul prevede totodată amprentarea tuturor imigranţilor, acordarea unei asistenţe Italiei şi Greciei în procesarea solicitărilor de azil şi colectarea de informaţii despre fluxuri migratorii în anumite ţări-cheie.

    În plus, UE plănuieşte să-şi consolideze prezenţa în ţările vecine Libiei, ca Niger, cu scopul de a lupta împotriva fluxurilor migratorii. Libia este principalul punct de plecare a bărcilor cu imigranţi ilegali către Europa, în contextul în care criza internă care devastează ţara nord-africană împiedică controlul eficient la frontiere.

    Potrivit propunerilor CE, organizaţiile de poliţie şi justiţie din UE urmează, de asemenea, să colaboreze în vederea colectării de informaţii despre traficanţi de persoane şi reţele de trafic.

    Cele zece noi măsuri formează coloana vertebrală a unei noi politici în domeniul migraţiei, pe care CE urmează să o adopte pe 13 mai. Ele au fost prezentate ca răspuns la ultima dintr-un şir de tragedii, dar au nevoie, înainte să fie adoptate de către CE, de aprobarea statelor membre UE.

    Planul de acţiune urmează să le fie prezentat liderilor UE joi, în cadrul unui summit de criză pe tema crizei migraţiei.

     

  • Miniştrii de Externe din UE se întâlnesc de urgenţă în urma tragediei imigranţilor de la Mediterana

    Acţiunea UE este necesar să fie considerată o prioritate, a apreciat el, precizând că bilanţul înecurilor înregistrate de la începutul anului a ajuns la 1.500 – de 50 de ori mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În contextul în care această criză urmează să domine, luni, reuniunea miniştrilor de Externe din statele membre UE, Renzi a subliniat că acţiunea concertată a UE este necesar să fie o prioritate în urma tragediei care a avut loc la aproximativ 100 de kilometri nord de coastele Libiei, după ce o ambarcaţiune supraaglomerată s-a răsturnat sâmbătă după-amiaza, iar sute de persoane au căzut în apă.

    Secretarul general al ONU Ban Ki-moon a îndemnat guvernele din întreaga lume la solidaritate şi să accepte mai mulţi refugiaţi. El s-a declarat “şocat şi profund întristat” de tragedie.

    Este necesar ca Guvernele nu doar să îmbunătăţească salvarea pe mare, ci totodată “să asigure dreptul la azil al numărului tot mai mare de persoane, la nivel global, care fug de războaie şi au nevoie de refugiu şi protecţie”, a subliniat Ban Ki-moon.

    Amnesty International a catalogat dezastrul drept o “tragedie provocată de om” predictibilă.

    Potrivit unor oficiali de la ONU şi din cadrul Pazei de Coastă, supravieţuitori au declarat că până la 700 de persoane se aflau în ambarcaţiunea care s-a răsturnat. Numărul nu a putut să fie confirmat, iar zeci de ambarcaţiuni participau la operaţiuni de salvare, căutând supravieţuitori.

    Oficiali italieni au declarat că un supravieţuitor din Bangladesh, transportat aerian în Sicilia pentru îngrijiri, le-a spus că la bord se aflau 950 de persoane, sute de persoane fiind închise în cală de către traficanţii de persoane.

    În cazul în care bilanţul se va confirma, este vorba despre cea mai mare tragedie dintr-o serie, implicând imigranţi ilegali disperaţi, traficanţi de persoane fără scrupule, ambarcaţiuni dărăpănate de pescuit inadecvate să-i treacă Mediterana şi un răspuns UE şi mai neadecvat, comentează ziarul britanic.

    Alte 400 de persoane s-au înecat în Mediterana la sfârşitul săptămânii trecute. Însă în cel mai sângeros episod dinaintea celui de duminică – este cel în care aproximativ 500 de persoane s-au înecat în largul coastelor Maltei toamna trecută.

  • RAPORT: Peste 5.000 de aleşi au migrat după OUG 55. PSD – marele câştigător, PNL şi PDL – marii perdanţi

    Cifrele au fost obţinute de Expert Forum (EFOR) de la majoritatea prefecturilor din ţară, unele refuzând să transmită aceste informaţii, motivând că nu au personal să culeagă datele, deşi, conform ordonanţei, situaţiile ar fi trebuit să fie deja întocmite, sau că informaţiile sunt confidenţiale.

    Astfel, Prefectura Vaslui a arătat, în răspunsul său, că apartenenţa politică a primarilor nu poate fi făcută publică, la fel ca starea de sănătate sau viaţa sexuală, citând articolul 7, alineatul 1 din Legea 677/ 2001, potrivit căruia “prelucrarea datelor cu caracter personal legate de originea rasială sau etnică, de convingerile politice, religioase filozofice sau de natură similară, de apartenenţa sindicală, precum şi a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate sau viaţa sexuală este interzisă”.

    Raportul anual EFOR arată că, în urma adoptării OUG 55/2014, care a dat aleşilor locali posibilitatea să migreze o singură dată de la un pratid la altul, pe parcursul a 45 de zile, fără a-şi pierde mandatul, au fost 5.343 de aleşi care au schimbat partidul, dintre care 552 de primari, respectiv 17,4 la sută din numărul total al acestora, 4.607 consilieri locali, adică 13,8 la sută, şi 184 de consilieri judeţeni, reprezentând 11,5 la sută dintre aceştia.

    Situaţia migrării pentru fiecare partid arată că PSD a fost marele câştigător al acestei reglementări, întrucât a câştigat 436 de primari, respectiv 79 la sută dintre cei care au migrat, şi a pierdut doar patru.

    În schimb, PNL a pierdut 265 de primari şi a câştigat şase, PDL a pierdut 224 de primari şi a câştigat unul, UNPR a pierdut trei şi a câştigat 19, PC a pierdut 10 şi a câştigat unul.

    Dacă PP-DD a pierdut 24 de edili, fără ca vreunul din alt partid să se alăture formaţiunii, PLR doar a câştigat, în partidul fondat de Călin Popescu Tăriceanu intrând 34 de primari. Dintre aceştia din urmă, şapte sunt din Prahova şi câte cinci din Satu Mare, Maramureş şi Bistriţa-Năsăud.

    De asemenea, 54 de primari au decis să fie independenţi, dintre care 11 din Caraş-Severin, iar opt au renunţat să facă parte din această categorie, mai arată datele din raport.

    Situaţia pe judeţe arată că în top este Neamţ, cu cel mai mare număr de primari care au migrat (37, reprezentând 50 la sută dintre primarii din judeţ), şi Giurgiul cu cea mai mare pondere a primarilor din judeţ care au migrat (73 la sută, respectiv 36 de edili). Alte judeţe cu peste 25 de primari care au migrat la alte partide sunt Buzău, Dolj, Dâmboviţa şi Iaşi.

    Migraţia a dus a schimbarea raportului de forţe în judeţe ca Neamţ, unde PSD avea până în 35 la sută din primari şi a ajuns să aibă 78 la sută, şi Giurgiu unde erau sub 20 la sută de edili în PSD, iar acum sunt 93 la sută, se mai rată în raport.

    OUG 55/2014 a fost declarată neconstituţională, după ce a fost atacată la Curtea Constituţională (CC) de PNL şi PDL.

    În privinţa consilierilor locali şi judeţeni, CC a stabilit, prin 20 de decizii pronunţate între 2007 şi 2014, că aceştia îşi pierd mandatul la schimbarea partidului, potrivit raportului EFOR. Astfel, prin legea de respingere a OUG 55/2014, “Parlamentul va trebui să constate încetarea mandatelor consilierilor locali şi judeţeni care au migrat la un alt partid”, arată sursa citată.

    În privinţa primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene, care sunt aleşi uninominal, şi nu pe liste precum consilierii, CC s-a referit în jurisprudenţa anterioară exclusiv la articolul care prevede că aceştia îşi pierd mandatul dacă demisionează din partid. Constituţia lasă legiuitorului posibilitatea de a reglementa sau nu pierderea mandatului celor aleşi prin scrutin uninominal în urma demisiei din partidul politic din care făceau parte. Însă CC a arătat că “nu poate califica” OUG 55 “drept o normă tranzitorie, specială, derogatorie, de suspendare sau cu aplicare limitată, ceea ce duce la concluzia că Guvernul a optat pentru un procedeu legislativ sui generis neprevăzut de Legea 24/2000”.

    Cu alte cuvinte, potrivit raportului EFOR, reglementarea migraţiei aşa cum a fost făcută în OUG, prin eliminarea sancţiunii pierderii mandatului pentru o perioadă limitată de 45 de zile şi apoi revenirea la norma iniţială, nu putea fi făcută nici măcar printr-o lege.

    “În opinia noastră, în condiţiile în care OUG 55/2014 a permis migraţia fără sancţiune printr-o reglementare practic inexistentă din punct de vedere juridic în România, soluţia corectă este ca şi primarii şi preşedinţii de consilii judeţene care au migrat în respectiva perioadă să îşi piardă mandatul”, concluzionează autorii raportului.