BusinessMagazin

Tag: microsoft

  • Microsoft a implementat săptămâna de lucru de 4 zile în Japonia, mărind productivitatea cu 40%

    Un număr tot mai mare de companii mici adoptă săptămâna de muncă de patru zile. Rezultatele unei experienţe recente a Microsoft sugerează că ar putea funcţiona chiar şi pentru cele mai mari companii, întrucât productivitatea pe angajat a crescut cu 40%, transmite CNN.

    Compania a introdus un program în această vară în Japonia, denumit „Work Life Choice Challenge”, prin care a închis birourile în fiecare zi de vineri în luna august, oferind tuturor angajaţilor o zi liberă în plus în fiecare săptămână.

    Rezultatele au fost promiţătoare: în timp ce timpul petrecut la muncă a fost redus dramatic, productivitatea – măsurată prin vânzări pe angajat – a crescut cu aproape 40% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, a declarat compania într-un comunicat săptămâna trecută.

    Pe lângă reducerea programului de lucru, managerii au cerut personalului să reducă timpul petrecut în cadrul şedinţelor şi pe cel de răspuns la e-mailuri.

    Ei au sugerat ca întâlnirile să nu dureze mai mult de 30 de minute. Angajaţii au fost, de asemenea, încurajaţi să reducă complet întâlnirile prin utilizarea unei aplicaţii de mesagerie online (Microsoft, desigur).

    Efectele s-au răspândit. Mai mult de 90% din cei 2.280 de angajaţi Microsoft din Japonia au declarat ulterior că au fost impactaţi de noile măsuri, potrivit companiei.

    Prin finalizarea programului mai devreme în fiecare săptămână, compania a fost în măsură să economisească şi alte resurse, cum ar fi energia electrică.

    Iniţiativa este oportună. Japonia s-a apucat de mult de o cultură suprasolicitată şi, în unele cazuri, fatală. Problema este foarte severă, fiind inventat chiar un termen pentru ea: karoshi înseamnă moarte prin suprasolicitare, prin boli induse de stres sau depresie severă.

    Problema a atras atenţia internaţională în 2015, când un angajat al gigantului publicitar japonez Dentsu s-a sinucis în ziua de Crăciun. Ulterior, oficialii de la Tokyo au spus că personalul a lucrat ore suplimentare excesiv de numeroase.

  • Microsoft a implementat săptămâna de lucru de 4 zile în Japonia, mărind productivitatea cu 40%

    Compania a introdus un program în această vară în Japonia, denumit „Work Life Choice Challenge”, prin care a închis birourile în fiecare zi de vineri în luna august, oferind tuturor angajaţilor o zi liberă în plus în fiecare săptămână.

    Rezultatele au fost promiţătoare: în timp ce timpul petrecut la muncă a fost redus dramatic, productivitatea – măsurată prin vânzări pe angajat – a crescut cu aproape 40% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, a declarat compania într-un comunicat săptămâna trecută.

    Pe lângă reducerea programului de lucru, managerii au cerut personalului să reducă timpul petrecut în cadrul şedinţelor şi pe cel de răspuns la e-mailuri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inteligenţa artificială: o discuţie ce trebuie purtată

    „După cum spune şi numele evenimentului, Digital Sustainability Forum, ne dorim să aducem cât mai mulţi actori la un loc pentru a avea o discuţie despre implementarea sustenabilă şi chiar dezvoltarea tehnologiei IA (inteligenţă artificială) aici, în România”, explică Matthias Sachs, director corporate affairs la Microsoft Central & Eastern Europe, referindu-se la o iniţiativă Microsoft la nivel european, care se desfăşoară deja în ţări precum Polonia, Bulgaria şi Danemarca, şi reuneşte o comunitate formată din lideri emergenţi din sectorul public, mediul de afaceri, societatea civilă şi mediul academic pentru o conversaţie despre inteligenţa artificială şi rolul său în societatea modernă. „Vrem să stimulăm dialogul între cei din sectorul privat, cei din sectorul public, cei din mediul politic şi să tragem concluzii, să venim cu idei pentru politici publice care, odată aşezate pe foaie, pot duce la ceva util pentru societatea românească.”

    Exceutivul de la Microsoft insistă asupra nevoii de a crea o anumită siguranţă şi de a avea dezbateri publice pe această temă. „Noi, Microsoft, avem responsabilitatea de a contribui prin stimularea acestor dezbateri şi prin găsirea unor parteneri; după această masă rotundă sau altele, vom putea avea ceva de oferit autorităţilor, ceva tangibil.” Matthias Sachs crede că nicio societate nu este pregătită pentru noile tehnologii, acesta fiind şi motivul pentru care compania derulează diverse programe. Cei care cunosc domeniul au responsabilitatea de a crea politici publice şi metodologii pentru aceste tehnologii, pentru a stimula dezvoltarea cunoştinţelor în această privinţă, notează el. „Aş spune că în majoritatea societăţilor este nevoie de mai multă educaţie, fapt valabil şi în cazul României. Educaţia este cheia – atât dezvoltarea abilităţilor cât şi o mai bună înţelegere a subiectului, astfel încât oamenii să nu fie excluşi. Inteligenţa artificială e o tehnologie care trebuie să fie centrată pe oameni, procesul trebuie să fie unul transparent. Sunt multe de făcut, dar sunt optimist în ceea ce priveşte viitorul.”

    Termenul de sustenabilitate, devenit recent un soi de „buzz word”, poate fi asociat unui număr mare de practici de business. În cazul tehnologiei însă, executivul de la Microsoft consideră că sustenabilitatea are şi o altă dimensiune, şi anume cea de plusvaloare. „Sustenabilitatea se referă la un proces care aduce valoarea vieţii de zi cu zi a oamenilor şi care se desfăşoară pe termen lung. Tehnologiile se implementează, transformarea digitală are loc acum în societate şi nu modifică doar businessurile, ci mult mai multe aspecte ale societăţii. Entităţile din sectorul public îşi digitalizează procesele de lucru, universităţile digitalizează modul în care comunică cu studenţii – sunt multe exemple în acest sens.” El aminteşte de iniţiativa numită Parteneriatul pentru IA, fondată de Google, Amazon, IMB, Facebook şi Microsoft la care s-au mai alăturat, între timp, alte 22 de companii. „Suntem cu toţii responsabili, pentru că toţi dezvoltăm soluţii de IA.”

    Matthias Sachs crede că IA afectează extrem de multe domenii, iar transformarea digitală afectează toate societăţile şi industrii diverse; prin urmare, anumite companii se concentrează pe anumite zone. Pe de altă parte, spune el, există încă o anumită reticenţă vizavi de evoluţia inteligenţei artificiale. „Oamenii se tem, există anumite temeri şi acestea trebuie luate în serios. De aceea am şi demarat acest forum al sustenabilităţii, creând astfel un grup de experţi care să asigure feedback şi să ne arate ce este important în România. Este un eveniment care are loc şi pe alte pieţe, încercând astfel să generăm un dialog relevant în statele respective.”

    Este important ca întrebările despre tehnologie să fie adresate: „Din moment ce noi dezvoltăm aceste soluţii, cred că trebuie să abordăm acest subiect într-un mod umil, nu ar trebui să plecăm de la ideea că noi le ştim pe toate. Trebuie să spunem: «Am dezvoltat aceste soluţii, credem că vor fi utile, dar haideţi să vorbim despre ele». Nu este important doar să vinzi produsele, ci şi modul în care explici oamenilor cum funcţionează acele produse”.

    Iar gama de produse şi servicii bazate pe IA este din ce în ce mai mare. În România, producătorul american de software a implementat o serie de programe, unul dintre acestea fiind AI for Accessibility, în valoare de 25 de milioane de dolari, gândit pentru o perioadă de cinci ani şi care urmăreşte să valorifice puterea IA pentru a dezvolta capacitatea umană pentru cei peste un miliard de oameni cu dizabilităţi din întreaga lume. Este o oportunitate pentru dezvoltatori, ONG-uri, academicieni, cercetători şi inventatori de a-şi adezvolta activitatea în beneficiul persoanelor cu dizabilităţi, concentrându-se pe trei direcţii: ocuparea forţei de muncă, îmbunătăţirea vieţii de zi cu zi şi comunicarea în scopul conectării la cotidian.

    Potrivit datelor Microsoft, în România, din aproximativ 4 milioane de copii, 10% – adică 400.000 – au tulburări de limbaj, iar numărul lor este în creştere. Nu există instrumente moderne care să răspundă nevoilor tuturor. În plus, numărul de logopezi şi terapii de limbaj la nivel naţional este unul scăzut, iar metodele utilizate nu sunt adaptate vârstei pacientului şi au un grad redus de interactivitate.

    Astfel, programul mai sus menţionat îşi propune să sporească dezvoltarea de soluţii IA accesibile şi inteligente pentru a ajuta dezvoltatorii să creeze aplicaţii inteligente care să poată vedea, auzi, vorbi, înţelege şi interpreta nevoile oamenilor. Parteneriatul cu Ascendia a început în urmă cu patru ani, sprijinindu-i cu resurse cloud Microsoft Azure, pentru a le susţine ideile de start-up în educaţie. Anul trecut, Timlogo a primit un grant AI for Accessibility pentru a sprijini eforturile companiei de a-i ajuta pe copii şi adulţi să aibă acces mai uşor la terapie logopedică. Prin utilizarea instrumentelor cognitive, platforma reprezintă o metodă de învăţare şi exersare a vorbirii, perfect adaptată particularităţilor copiilor digitali nativ.

    În ceea ce priveşte viitorul muncii, Matthias Sachs pleacă de la ideea că IA „aduce un plus de valoare abilităţilor umane, un plus la ceea ce oamenii pot face acum. Vom vedea multe noi joburi create, vom vedea oameni făcând lucruri pe care acum nici nu ni le putem imagina. Este un aspect pozitiv şi trebuie să ne asigurăm că transformăm joburile existente acum, să educăm oamenii, să le asigurăm programe de reconversie profesională, astfel încât ei să se descurce în această nouă realitate. Cred că sunt multe lucruri care se vor schimba, dar încurajăm guvernele să facă cercetări în acest sens, să se fie cu un pas înainte”, încheie el.

  • Inteligenţa artificială: o discuţie ce trebuie purtată

    „După cum spune şi numele evenimentului, Digital Susteinability Forum, ne dorim să aducem cât mai mulţi actori la un loc pentru a avea o discuţie despre implementare sustenabilă şi chiar dezvoltarea tehnologiei IA (inteligenţă artificială) aici, în România”, explică Matthias Sachs, director corporate affairs, Microsoft Central & Eastern Europe. „Vrem să stimulăm dialogul între cei din sectorul privat, cei din sectorul public, cu cei din mediul politic şi să tragem concluzii, să venim cu idei pentru politici publice care, odată aşezate pe foaie, pot duce la ceva util pentru societatea românească.”

    Exceutivul de la Microsoft insistă asupra nevoii de a crea o anumită siguranţă şi de a avea dezbateri publice pe această temă. „Noi, ca Microsoft, avem responsabilitatea de a contribui prin stimularea acestor dezbateri şi prin găsirea unor parteneri; după această masă rotundă sau altele, vom putea avea ceva de oferit autorităţilor, ceva tangibil.”

    Matthias Sachs crede că nicio societate nu este pregătită pentru noile tehnologii, acesta fiind şi motivul pentru care compania derulează diverse programe. Cei care cunosc domeniul au responsabilitatea de a crea politici publice şi metodologii pentru aceste tehnologii, pentru a stimula dezvoltarea cunoştinţelor în această privinţă, notează el. „Aş spune că în majoritatea societăţilor este nevoie de mai multă educaţie, fapt valabil şi în cazul României. Educaţia este cheie – atât dezvoltarea abilităţilor cât şi o mai bună înţelegere a subiectului, astfel încât oamenii să nu fie excluşi. Inteligenţa artificială e o tehnologie care trebuie să fie centrată pe oameni, procesul trebuie să fie unul transparent. Sunt multe de făcut, dar sunt optimist în ceea ce priveşte viitorul.”

    Termenul de sustenabilitate, devenit recent un soi de „buzz word”, poate fi asociat unui număr mare de practici de business. În cazul tehnologiei, însă, executivul Microsoft consideră că sustenabilitatea are şi o altă dimensiune, şi anume cea de plusvaloare. „Sustenabilitatea se referă la un proces care aduce valoarea vieţii de zi cu zi a oamenilor şi care se desfăşoară pe termen lung. Tehnologiile se implementează, transformarea digitală are loc acum în societate şi nu modifică doar businessurile, ci mult mai multe aspecte ale societăţii. Entităţile din sectorul public îşi digitalizează procesele de lucru, universităţile digitalizează modul în care comunică cu studenţii – sunt multe exemple în acest sens.” El aminteşte de iniţiativa numită „Parteneriatul pentru IA”, fondată de Google, Amazon, IMB, Facebook şi Microsoft la care s-au mai alăturat, între timp, alte 22 de companii. „Suntem cu toţii responsabili, pentru că toţi dezvoltăm soluţii de IA.”

    Matthias Sachs crede că IA afectează extrem de multe domenii, iar transformarea digitală afectează toate societăţile şi industrii diverse; prin urmare, anumite companii se concentrează pe anumite zone. Pe de altă parte, spune el, există încă o anumită reticenţă vizavi de evoluţia inteligenţei artificiale. „Oamenii se tem, există anumite temeri şi acestea trebuie luate în serios. De aceea am şi demarat acest forum al sustenabilităţii, creând astfel un grup de experţi care să asigure feedback şi să ne arate ce este important în România. Este un eveniment care are loc şi pe alte pieţe, încercând astfel să generăm un dialog relevant în statele respective.”

    Este important ca întrebările despre tehnologie să fie adresate: „Din moment ce noi dezvoltăm aceste soluţii, cred că trebuie să abordăm acest subiect într-un mod umil, nu ar trebui să plecăm de la ideea că noi le ştim pe toate. Trebuie să spunem «am dezvoltate aceste soluţii, credem că vor fi utile, dar haideţi să vorbim despre ele». Nu este important doar să vinzi produsele, ci şi modul în care explici oamenilor cum funcţionează acele produse.”

    Iar gama de produse şi servicii bazate pe IA este din ce în ce mai mare. În România, producătorul american de software a implementat o serie de programe, unul dintre acestea fiind „AI for Accessibility”, în valoare de 25 de milioane de dolari, gândit pentru o perioadă de 5 ani şi care urmăreşte să valorifice puterea IA pentru a dezvolta capacitatea umană pentru cei peste un miliard de oameni cu dizabilităţi din întreaga lume. Este o oportunitate pentru dezvoltatori, ONG-uri, academicieni, cercetători şi inventatori pentru a-şi adezvolta activitatea în beneficiul persoanelor cu dizabilităţi, concentrându-se pe trei direcţii: ocuparea forţei de muncă, îmbunătăţirea viaţii de zi cu zi şi comunicarea în scopul conectării la cotidian.

    Potrivit datelor Microsoft, în România, din aproximativ 4 milioane de copii, 10% – adică 400.000 – au tulburări de limbaj, iar numărul lor este în creştere. Nu există instrumente moderne care să răspundă nevoilor tuturor. În plus, numărul de logopezi şi terapii de limbaj la nivel naţional este unul scăzut, iar metodele utilizate nu sunt adaptate vârstei pacientului şi au un grad redus de interactivitate.

    Astfel, programul mai sus menţionat îşi propune să sporească dezvoltarea de soluţii IA accesibile şi inteligente pentru a ajuta dezvoltatorii să creeze aplicaţii inteligente care să poată vedea, auzi, vorbi, înţelege şi interpreta nevoile oamenilor. Parteneriatul cu Ascendia a început în urmă cu 4 ani, sprijinindu-i cu resurse cloud Microsoft Azure, pentru a le susţine ideile de start-up în educaţie. Anul trecut, Timlogo a primit un grant AI for Accessibility pentru a sprijini eforturile companiei de a-i ajuta pe copii şi adulţi să aibă acces mai uşor la terapie logopedică. Prin utilizarea instrumentelor cognitive, platforma reprezintă o metodă de învăţare şi exersare a vorbirii, perfect adaptată particularităţilor copiilor digitali nativ.

    În ceea ce priveşte viitorul muncii, Matthias Sachs pleacă de la ideea că IA „aduce un plus de valoare abilităţilor umane, un plus la ceea ce oamenii pot face acum. Vom vedea multe noi joburi create, vom vedea oameni făcând lucruri pe care acum nici nu ni le putem imagina. Este un aspect pozitiv, şi trebuie să ne asigurăm că transformăm joburile existente acum, să educăm oamenii, să le asigurăm programe de reconversie profesională, astfel încât ei să se descurce în această nouă realitate. Cred că sunt multe lucruri care se vor schimba, dar încurajăm guvernele să facă cercetări în acest sens, să se fie cu un pas înainte”, încheie el.

  • Irina Bălan, Microsoft România: „Cred că în viitor nu mai contează unde lucrezi atât timp cât reuşeşti să creezi o reţea şi o infrastructură globală care pot fi orchestrate de oriunde” – VIDEO

    Irina Bălan conduce departamentul de asistenţă tehnică la nivel EMEA pentru Dynamics 365 şi este responsabilă de dezvoltarea strategiei de modernizare şi automatizare, având în subordine 200 de oameni.
    Ca EMEA business manager în  cadrul Microsoft, ea a condus transformarea la nivel global a serviciilor tehnice (900 de ingineri tehnici, din peste 40 de ţări), a dezvoltat programe de talent management (cu peste 250 de ingineri seniori certificaţi) şi Edu Alliance (parteneriat între Microsoft şi universităţile tehnice din România pentru a-i educa pe cei tineri în cele mai noi tehnologii). Anterior, ea a creat şi dezvoltat prima echipă de asistenţă tenhnică în cloud din EMEA pentru Office 365. „Anul 2018 a fost un an de creştere accelerată pentru Dynamics 365 din perspectiva dezvoltării produsului şi a extinderii pe piaţa ERP”, spune Irina Bălan, adăugând că cifra de afaceri globală a crescut cu 50% într-un an, în vreme ce baza de clienţi s-a extins în peste 20 de ţări în Europa. „Prin natura lui, jobul meu îmi permite să călătoresc şi să interacţionez cu oameni din toate colţurile lumii şi cred că acest lucru a fost un accelerator în dezvoltarea mea ca lider”, spune Irina Bălan. „Am înţeles la un nivel mai profund cum se dezvoltă relaţiile interumane, cum poţi crea un network global şi cum poţi extinde şi multiplica impactul. ”

    Profilul Irinei Bălan a apărut în ediţia de anul acesta a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP şi ea a fost premiat în cadrul galei de lansare a anuarului.

  • Corporaţiile americane preiau frâiele inovaţiei: Microsoft şi Dell caută următoarea inovaţie din câmpul muncii printre startup-urile de Inteligenţă Artificială

    În timp ce sindicatele, corporaţiile şi guvernele lumii dezbat efectele pe care Inteligenţa Artificială, machine learning-ul şi automatizarea le vor avea asupra viitorului pieţei muncii, investitorii cu capital identifică cele mai promiţătoare startup-uri în care să investească pentru a schimba cursul acestei schimbări.

    Potrivit CNBC, printre aceşti investitori se numără fondul de investiţii al Microsoft, M12, şi Dell Technologies Capital. Ambele ţintesc să capitalizeze progresul umanităţii şi se concentrează pe startup-uri pe care le pot mentora cu propria expertiză şi propriul know-how.

    „Scopul nostru este să captăm inovaţia. Trebuie să căutăm în ecosistemul antreprenorial extern. Este foarte important să facem asta ţinând cont că ritmul în care se dezvoltă tehnologia este uimitor”, notează Scott Darling, preşedintele Dell Technologies Capital, care spune că Michael Dell se uită pe fiecare investiţie realizată de fond.

    Aşa cum explică Darling, randamentul investiţiei în astfel de startup-uri este atât de mare încât banii care se îndreaptă spre acest sector sunt din ce în ce mai mulţi.

    În cazul Dell Technologies, fondul a investit peste 600 milioane dolari în 100 de proiecte în ultimii şase ani. Dintre acestea, Dell a realizat 40 de exituri şi cinci listări la bursă, cu o valoare totală de piaţă de peste 50 miliarde dolari – printre acestea numărându-se proiecte precum Docusign, Cylance, Mongo şi Zscaler.

    Şi în cazul fondului M12 al gigantului Microsoft ecuaţia este aceeaşi. Compania caută startup-uri în care poate investi pentru potenţialul pe care îl au acestea prin inovaţie.

    „Inovaţia nu se limitează la graniţele corporaţiei noastre. Este un moment incredibil pentru a vedea cum Inteligenţa Artificială transformă locurile de muncă. Deja vedem tehnologiile distribuite din ce în ce mai mult, şi din ce în ce mai diversificate”, spune Nagraj Kashyap, vicepreşedinte şi global head al fondului M12 – un fond de investiţii care se concentrează pe software enterprise, Inteligenţă Artificială, securitate cibernetică şi cloud computing.

    Companiile de dimensiunea Microsoft sau Dell au avantajul de a putea luat astfel de proiecte la început de drum, şi pe lângă capital, le pot integra în reţeaua lor de dezvoltare, vânzări şi distribuţie.

    De exemplu, Microsoft a intrat în parteneriat cu startup-ul de educaţie GO1.com după ce M12 a condus o serie B de investiţii de 30 milioane de dolari în una iunie a anului trecut. Startup-ul australian care a trecut prin acceleratorul Y Combinator este supranumit „Netflixul trainingurilor”.

    GO1.com oferă un serviciu pe bază de subscripţie în sistem software as a service care se poate plia pe orice software de resurse umane, permiţând departamentelor de HR să aibă acces la 50.000 de cursuri de training în diverse limbi.

    Afacerile GO1.com au crescut cu 300% de la un an la altul, potrivit lui Chris Eigeleand, cofondator şi director operaţional al companiei. Produsul a fost introdus în pachetele Microsoft alături de alte software-uri pentru resurse umane, ceea ce a ajutat startup-ul cu o vechime de doar patru ani să ajungă la 1,5 milioane de cursanţi şi peste 1.500 de clienţi în toată lumea.

     

     

  • Nici Bill Gates nu mai e ce-a fost: ce loc ocupă acum, în clasamentul miliardarilor, fondatorul Microsoft

    Bill Gates nu mai al doilea cel mai bogat om din lume, fiind depăşit în clasament de miliardarul francez Bernard Arnault.
     
    Arnault este CEO-ul brandului de lux LVMH, care deţine mărci precum Louis Vuitton, Christian Dior sau Givenchy. LVMH este proprietarul şampaniei de lux Dom Perignon.
     
    Francois Arnault are în prezent o avere estimată la 108 miliarde dolari, scriu cei de la CNN, cu 39 de miliarde mai mult decât anul trecut. Averea lui Bill Gates este estimată la 107 miliarde dolari.
     
    Potrivit celor de la Bloomberg, Gates ar fi în continuare pe locul doi dacă nu ar fi activat în numeroase organizaţii filantropice. Până în prezent, Bill Gates şi soţia au donat peste 35 de miliarde de dolari prin intermediul Bill & Melinda Gates Foundation.
     

  • Gigantul Microsoft deschide în Londra primul magazin de retail din Europa, foarte aproape de locaţia Apple

    Gigantul Microsoft va deschide primul său magazin de retail din Europa săptămâna aceasta în contextul în care compania vrea să îşi extindă prezenţa fizică şi să concureze cu alte companii de tehnologie prin experienţele oferite în magazin, potrivit CNBC.

    Magazinul de aproape 2.000 mp al Microsoft va fi situat pe Oxford Circus, în centrul faimosului district de shopping al Londrei – la scurtă distanţă de magazinul Apple situat pe Recent Street.

    Londra va reprezenta a treia destinaţie în care gigantul fondat de Bill Gates alege să îşi pună amprenta fizică, după New York şi Sydney.

    „Este primul nostru pas mare înspre Europa, şi suntem foarte mulţumiţi că am ajuns în Londra”, spune Chris Capossela, CMO în cadrul Microsoft.

    Microsoft se află pe lista companiilor de tehnologie care vor să îşi extindă prezenţa fizică pentru a oferi o experienţă complementară clienţilor.

    Spre exemplu, Amazon a anunţat că vrea să îşi deschidă 3.000 de magazine automatizate până în 2021, în timp ce gigantul chinez Xiaomi a anunţat că vrea să îşi tripleze numărul de magazine din Europa până la finalul anului.

     

     

     

  • Cel mai mare regret al miliardarului Bill Gates. A pierdut 400 miliarde de dolari doar pentru că s-a mişcat prea incet

    Bill Gates, fondatorul Microsoft şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, susţine că cea mai mare greşeală a sa a fost să permite celor de la Google să dezvolte sistemul de operare Android înaintea Microsoft – o greşeală care l-a costat 400 miliarde dolari în venituri potenţiale, potrivit Business Insider.

    „Cea mai mare greşeală pe care am făcut-o este să nu gestionez dezvoltarea Android de către Microsoft, încât Microsoft este platforma standard pentru telefoanele care nu sunt Apple”, spune Gates.

    Miliardarul a făcut aceste remarci într-o conversaţie cu Julia Hartz, CEO şi cofondator al Evetbrite, într-un eveniment organizat de Village Globale.

    „Chiar este pe principiul învingătorul ia tot. (…) Este loc doar pentru un singur sistem non-Apple pe piaţă, şi cât valorează el? 400 de miliarde de dolari”, spune Gates.

     

  • Cine este femeia care conduce filiala locală a unuia dintre cei mai mari producători de software la nivel mondial

    Cum aţi caracteriza noua generaţie de tineri manageri?
    Ce văd în noua generaţie, fie că sunt deja sau fără îndoială vor deveni manageri, e un foarte puternic spirit colaborativ şi un simţ civic dezvoltat, pentru care „cum?” e de multe ori mult mai dezvoltat decât „ce?”. Îi văd capabili să înţeleagă şi să îmbrăţişeze diferenţele dintre generaţii, să creeze sinergii şi valoare adăugată din diversitate şi incluziune. Şi observ că sunt mult mai mobili, mai puţin reticenţi la schimbare şi dispuşi să accepte că nu deţin adevărul suprem, iar viaţa e un proces continuu de învăţare.