BusinessMagazin

Tag: meserie

  • Meserie de viitor

    Cu toate că maşina poate înlocui omul în multe domenii, casele de modă pun în continuare preţ pe articolele lucrate manual, considerând că numai un om poate oferi calitatea dorită, cum este cazul broderiilor. Brodezele pricepute sunt la mare căutare, scrie Financial Times.

    Una din firmele europene specializate în broderie manuală, care colaborează cu Tom Ford, Louis Vuitton sau Chanel, este Hand & Lock, înfiinţată în 1767. Chanel are şi propriul său atelier de broderie, fostul Lesage, achizionat în 2002, care are şi şcoală pentru brodeze.

    Ca să facă faţă cererii, alte case apelează la ţări care mai pun încă preţ pe lucrul manual, cum ar fi India, unde broderia e lucrată de bărbaţi, dar tot ar mai avea nevoie de mână de lucru pentru a satisface cererea, dat fiind că tineretul nu prea se înghesuie să înveţe această artă.

     

  • Ce şi cât fumează un „vamaiot”: INCOGNITO printre cei care fac meseria legal

    „Nu-s ale mele. Un prieten mi-o dat. O zis că să-i aduc…”, îmi zice tânărul, cu un puternic accent rusesc.
     
    Eduard se trezeşte în România clandestină, mereu, în zori – obicei vechi, din anii în care trecea vama, el singur, de câteva ori pe zi, cu câte două pachete de ţigări în buzunar.
     
    Se spală în grabă, mănâncă ceva la repezeală, îşi pregăteşte, mecanic, rucsacul vechi, decolorat, cu baiere de piele roasă. Cafeaua tare, fără zahăr, îi face gura pungă. Numără banii şi socoteşte iute de câte pachete îi ajung. Dă două telefoane, îşi aprinde ţigara, şi trage perdeau într-o parte. Câţiva vecini, grăbiţi, trec prin faţa ferestrei lui, către serviciu. “Cine are…”, îşi spune fără intenţie, aproape necontrolat. Îşi “trage” rucsacul pe umeri, ridică, din mers, bicla de cadru şi iese pe hol.
     
    Pe la prânz, jumătate de job e gata. Pe la patru după masă, convinsese o duzină de “rumâni nefumători” să-i “care”, în ţară, dreptul lor de ţigări. Ce urmează:
     

  • A trecut prin trei crize şi mai mulţi ani de boom, iar acum “vinde” branduri

    Ionuţ Ilie şi-a petrecut mai bine de o treime din viaţă în cadrul gigantului anglo-olandez Unilever. Deşi este corporatist de aproape 20 de ani, încă îşi ţine trează capacitatea de a improviza, inclusiv în business.

    Mi-ar fi plăcut să am o poveste spectaculoasă despre începuturile mele şi despre cum am ajuns să fac meseria pe care o practic astăzi, însă cred că o să vă dezamăgesc“, răspunde dezinvolt Ionuţ Ilie, directorul de vânzări al Unilever. Ionuţ Ilie iese din tiparul corporatistului clasic, vorbeşte liber şi fără multe foi cu cifre în faţă sau cu răspunsuri prestabilite. De fapt, vorbeşte despre jobul său şi despre businessul local al Unilever la fel de dezinvolt ca atunci când povesteşte pasionat despre călătoria sa prin Asia de Sud-Est, mai exact în Thailanda, Cambodgia şi Singapore.

    „Nu cred despre mine că am fost vreun rebel în tinereţe, însă cu siguranţă am fost unul dintre cei care au făcut exact pe dos decât şi-ar fi dorit familia, care visa ca eu să devin doctor sau poate inginer. Sau orice presupunea să ai o diplomă, pentru că era foarte important la acea vreme.“ Recunoaşte că nu a avut niciodată un răspuns la întrebarea „ce vrei să te faci când vei fi mare”, însă avea o idee despre lucrurile pe care voia să le aibă atunci când va fi mare: „Răspunsul era invariabil: o să am o casă pe pământ şi o piscină în formă de rinichi“. După cum spune astăzi, îşi preluase imaginea unui clişeu de bunăstare din serialele vremii, respectiv „Om bogat, om sărac“ sau „Dallas“.

    Ionuţ Ilie este directorul de vânzări al Unilever South Central Europe. De la Bucureşti, Unilever South Central Europe controlează operaţiunile din mai multe ţări din regiune: România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia, Moldova şi Kosovo. Piaţa locală este dintre acestea cea mai importantă, contribuind, potrivit ultimelor informaţii disponibile, cu peste 50% din venituri.

    Nu s-a gândit niciodată că va deveni om de afaceri sau executiv deoarece era „în plină perioadă comunistă fără iz de perestroika“. Astfel, „după mai multe rătăciri şi încercări“, a urmat sfatul familiei şi a decis să devină economist: „Nu îmi era clar ce fac economiştii, dar am urmat într-un final îndemnurile tatălui meu, care îmi spunea mereu că el se străduieşte să îmi ofere halat alb în loc de salopetă“. Când a terminat „şcoala de economişti“, unde a înţeles în sfârşit ce face un economist, a decis ce nu vrea să facă şi anume contabilitate, statistică sau să lucreze în sistemul bancar. Toate erau profesii riguroase, marcate de un grad mare de rutină. „Îmi doream ceva care să-mi permită să mă mişc liber, să aibă o anumită dinamică şi să presupună contact cu oameni.“ Era dispus să muncească mult şi voia să câştige pe măsură. Ionuţ Ilie îşi aminteşte că la momentul acela multinaţionalele abia începuseră să îşi facă apariţia pe piaţă, la început prin intermediul unor firme partenere, iar apoi cu birouri de reprezentare. Ulterior, au urmat achiziţiile.

    „Am început ca agent de vânzări într-o companie cipriotă, Cosmos, care distribuia diverse produse, printre care şi un brand Unilever, şi anume Bona Prima“, povesteşte Ionuţ Ilie, precizând că Bona Prima era primul brand lansat de anglo-olandezi local după achiziţia Dero Ploieşti (acum 20 de ani). Era jobul creionat după viziunea sa de atunci şi afirmă că „eram un agent bun“. Acela a fost primul său contact cu Unilever. A urmat apoi un anunţ în România Liberă despre o poziţie de merchandiser pentru Unilever, a aplicat şi a fost recrutat.

    „Aşa a început călătoria“, afirmă Ionuţ Ilie, de altfel pasionat de călătorii, mai ales în locuri îndepărtate, în ţări cu o cultură deosebită. Următoarea expediţie de pe lista sa este din nou în Asia, în Malaiezia, Vietnam şi China, şi ar vrea să meargă împreună cu fiul său, peste 1-2 ani, când acesta va ajunge la vârsta să aprecieze o astfel de excursie. „Pe mine Asia m-a fascinat pentru că oamenii se bucură de ceea ce au deşi este foarte puţin.“

  • Povestea antreprenorului care a abandonat meseria de medic în favoarea unei afaceri aflate în pragul falimentului

    În 2007, fostul medic Raul Ciurtin spunea în textul ce îi descria profilul din catalogul tinerilor manageri că are un obiectiv clar: păstrarea identităţii companiei Albalact, alături de ritmul de dezvoltare. El preluase frâiele Albalact în 1999, într-un moment când compania se afla într-o situaţie precară.

    În 2007, Ciurtin conducea deja o afacere de circa 29 de milioane de euro şi 508 de angajaţi. A reuşit să îşi îndeplinească obiectivul, în special datorită celor două mărci lansate şi promovate intens, Fulga şi Zuzu. Evoluţia companiei, înfiinţată în 1971 şi privatizată în 1999, a luat o turnură spectaculoasă în momentul când conducerea companiei a hotărât să intre, din 2004, pe segmental lactatelor UHT şi să lanseze un brand care să se deosebească de celelalte de pe piaţă: „Aşa s-a născut Fulga, văcuţa care se mişcă, vorbeşte şi face glume“. Prezenţa mărcii în portofoliul de produse a avut un efect imediat: cifra de afaceri a companiei a crescut de la 6,4 milioane de euro în 2003 la 11 milioane de euro în 2004 şi 16,5 milioane de euro în 2005. Bazându-se tot pe strategia unui brand jovial, au decis în 2006 să lanseze marca Zuzu. Gama Zuzu a adus o creştere de 70% în 2006 a cifrei de afaceri, care a depăşit pragul de 29 de milioane de euro.

    Despre abandonarea meseriei de medic în favoarea unei cariere în management, Ciurtin spune că a fost cea mai dificilă decizie din viaţa sa, pentru că „nu ştii niciodată dacă va fi un loz câştigător sau nu“, dar între timp a ajuns la concluzia că „traseul meu de până acum a fost mai bun decât cel pe care îl visam“. Albalact este în prezent al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa lactatelor, cu o cifră de afaceri 423 milioane de lei (aproximativ 96 de milioane de euro) în 2013.

  • Rămas şomer, un interpret de muzică populară a fost nevoit să facă o meserie „ciudată”. În doar câteva luni, a dat lovitura

    După ce şi-a pierdut slujba pe care o avea la Casa de Cultură din Agnita, judeţul Sibiu, un interpret de muzică populară s-a „recalificat”. Marcel Părău a pus la punct un proiect despre care acum se vorbeşte şi peste graniţe.

     Şi-a pierdut slujba în urmă cu 20 de ani, iar acest lucru l-a făcut să-şi descopere o nouă pasiune. Povestea proiectului lui Marcel, referent muzical în cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu, începe în anul 1996.

    Pe atunci, bărbatul era administrator al Casei de Cultură din Agnita, judeţul Sibiu. După ce postul i-a fost însă restructurat, Marcel Părău a rămas fără serviciu.

    CUM A DAT LOVITURA CÂNTĂREŢUL DUPĂ CE S-A APUCAT DE O MESERIE „STRICT DE FEMEI”: IMAGINI CU EL LA LUCRU

  • 71% dintre tineri consideră că o meserie se învaţă cel mai bine la şcoală

     „Anul acesta, am făcut primul pas în programul Meserii pentru România. Pentru început,  campania s-a adresat şcolilor postliceale, aici ne-a îndreptat studiul Meserii pentru România, iniţiat de Bucegi, în vară. Am văzut atunci că peste jumătate dintre tineri ar opta pentru o meserie din categoria gulerelor albastre şi cred că şcoala este cel mai potrivit loc pentru deprinderea unei meserii. Cu toate acestea, meseriile nu primesc respectul cuvenit. Prin programul de dotări început acum, am vrut să ajutăm şi şcolile să pregătească mai bine viitorii meseriaşi, piatra de temelie a ţării, şi să îi facem şi pe români să îşi recâştige respectul în meseriile lor, să conştientizeze utilitatea lor”, a declarat Narcis Horhoianu, marketing director Heineken România.

    Trei şcoli cu clase postliceale au fost premiate de juriul format din reprezentanţi Junior Achivement şi Heineken România:

    I. Pe locul I s-a aflat singura şcoală din sudul şi estul ţării care pregăteşte specialişti în domeniul pielăriei: Colegiul Tehnic „Petru Rareş” din Bucureşti.

    Aici funcţionează, începând din anul şcolar 2014-2015, o clasă cu profil unic în ţară: Creator proiectant de articole din piele şi înlocuitori. Şcoala va investi suma în crearea unui atelier modern, dotat cu utilaje, echipamente, calculatoare şi soft-uri specializate pentru crearea tiparelor pentru încălţăminte.

    II. Locul II a fost luat de singura şcoală din judeţul Gorj care formează meseriaşi în domeniul veterinar: Liceul Tehnologic Bârseşti, Târgu Jiu.

    Şcoala va investi banii primiţi în cadrul programului „Meserii pentru România” în renovarea şi dotarea laboratorului veterinar. Peste 130 de elevi sunt beneficiarii direcţi a programului.

    III. Locul III i-a fost atribuit unei şcoli din domeniul alimentar, cu rezultate bune în ceea ce priveşte integrarea absolvenţilor pe piaţa muncii: Colegiul Agricol şi de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi” din Iaşi. 

    Investiţia va permite şcolii să modernizeze laboratorul de industrie alimentară. Peste 500 de elevi se pregătesc în unitatea şcolară pentru calificarea de tehnician controlul calităţii produselor agro-alimentare.

    În competiţia „Meserii pentru România”, lansată de berea Bucegi în luna august, în colaborare cu organizaţia non-guvernamentală Junior Achievement, s-au înscris 101 şcoli postliceale şi licee cu clasa a 13-a. Şcolile înscrise în competiţie au profile între cele mai diverse, de la comerţ şi industrie alimentară, sudură, până la telecomunicaţii, silvicultură şi design vestimentar. Aplicaţiile au vizat în special modernizarea şi dotarea laboratoarelor, precum şi achiziţia de aparatură performantă.  Programul s-a adresat cadrelor didactice, managementului şcolilor şi tinerilor din clasa a 13-a şi şcolilor postliceale. Investiţiile în dotări şi echipamente nu vor contribui doar la îmbunătăţirea procesului educaţional, ci vor facilita şi parteneriatele cu mediul de afaceri şi dezvoltarea unor programe eficiente de formare profesională.

    Şcolile postliceale, ajutate să pună în aplicare proiectele

    Programul „Meserii pentru România” este implementat în şcoli cu ajutorul organizaţiei Junior Achievement.  Pe tot parcursul programului, reprezentanţii şcolilor participante au beneficiat de resurse educaţionale, webinarii şi consultanţă personalizată din partea experţilor Junior Achievement pentru scrierea şi îmbunătăţirea cererilor de finanţare.

    Programul „Meserii pentru România” a fost lansat în cadrul platformei cu acelaşi nume, ca urmare a unui studiu efectuat de D&D Research, la iniţiativa Bucegi, care a arătat că cererea românilor pentru meserii este mare.

    o          Peste 53% dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani s-ar orienta către meserii

    o          71% dintre ei consideră că o meserie se învaţă cel mai bine la şcoală

    o          Muncitorii necalificaţi au o pondere mare în rândul populaţiei, fiind a 3-a cea mai frecventă ocupaţie, după agricultori şi vânzători, deşi cererea de muncitori calificaţi pe piaţa muncii este mare

    Bucegi este în prezent cea mai consumată bere la sticlă de 2.5l din România (Nielsen România, RMS 2014). Produsă prima dată la Constanţa şi Craiova şi apoi în toate fabricile de stat, berea Bucegi este prima bere pasteurizată din România, cu distribuţie naţională.

     

  • Encuţescu: Se lucrează la fişa postului pentru o nouă meserie – specialist în securitate cibernetică

    “Preocuparea noastră în acest moment este aceea ca instituţiile să aibă oameni specializaţi care să poată să lucreze cât se poate de calificat în acest domeniu. De aceea, odată cu dezvoltarea sistemului de atribuţii instituţionale, în momentul de faţă se lucrează inclusiv la fişa posturilor pe care urmează să fie încadrate, în aşa fel încât să putem fi în măsură să creăm în România şi să punem în codul ocupaţional funcţia de specialist în domeniul securităţii cibernetice. Această nouă meserie trebuie recunoscută şi trebuie introdusă în codul ocupaţional român, de unde inclusiv putem stabili standarde de salarizare”, a spus Encuţescu la un seminar organizat de grupul UTI.

    El a arătat că în strategia industriei naţionale de securitate a fost introdusă o nouă componentă, cea a dezvoltării şi susţinerii operatorilor economici publici şi cei de stat, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul securităţii cibernetice.

    “Practic, în acest moment, există în conţinutul strategiei, o componentă care se referă la încurajarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi a start-up-urilor în domeniul securităţii cibernetice. Sprijinim şi încurajăm crearea de astfel de companii”, a adăugat Encuţescu.

    Consilierul a menţionat că statul intenţionează să acorde facilităţi fiscale companiilor care investesc în securitatea cibernetică.

    Teodor Cimpoeşu, director la compania de securitate cibernetică certSIGN din cadrul UTI, a declarat că în România atacurile cibernetice nu sunt făcute doar de români, ci şi de către străini.

    “Este o ameninţare, pe de o parte, pentru utilizatorul individual, care stă pe internet, de la simplul fapt că îi sunt furate datele de login şi conturile de reţele sociale, până la a-i fi furate datele bancare sau chiar banii din cont. La companii este mai grav, pentru că le pot fi afectate structurile informatice cu care îşi desfăşoară activitatea”, a mai spus Cimpoeşu.
     

  • Este cea mai căutată meserie din România. Nu ai cum să rămâi fără serviciu pentru că te angajează imediat

    Companiile IT din România pierd milioane de euro pe an pe seama contractelor pe care le refuză potenţialilor clienţi din cauza lipsei unui număr suficient de angajaţi capabili să le onoreze. În plus, concurenţa pentru noi recruţi în IT e atât de mare încât salariile sunt de cel puţin două ori mai mari decât media pentru un debutant, iar angajaţii îşi permit, chiar şi în actualul context economic, să migreze de la o companie la alta pentru o ofertă mai bună. Culmea e că facultăţile de profil tehnologic din România produc doar zece mii de absolvenţi pe an, deşi necesarul ar fi dublu, în timp ce altele reuşesc cu mare greu să-i integreze pe studenţi în piaţa muncii, aşa că devin şomeri. Ce e de făcut?

    Dacă privim înspre cauzele acestei probleme, răspunsurile pe care le-au găsit managerii din industrie se referă strict la atractivitatea unei astfel de slujbe. Concluziile la care au ajuns în urma dezbaterilor conduc la ideea că mulţi oameni fug de joburi în IT deoarece au senzaţia că tot ce trebuie să facă este să stea în faţa calculatorului.

    Potrivit estimărilor Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), pentru satisfacerea nevoilor companiilor din IT, ar fi nevoie  de un număr dublu de absolvenţi. Facultăţile din Bucureşti aduc anual 1.500 de noi absolvenţi în piaţa muncii, iar la nivelul întregii ţări, numărul ajunge la cel mult zece mii, dacă adăugăm principalele centre universitare din Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca.

    În cifre, după restructurarea masivă din 2009, piaţa muncii din IT s-a stabilizat în 2010 şi ulterior chiar a crescut în 2011 şi 2012. 120.000 de angajaţi lucrează în prezent în piaţa de IT&C, în creştere cu 1.000 de angajaţi faţă de nivelul record din 2009, pe seama dezvoltării sectoarelor de hardware şi software, care au compensat pierderile de personal din companiile telecom. Datele pentru anul 2011 arată că numărul de angajaţi din companiile care furnizează servicii software a crescut cu 2.100, până la nivelul de 58.500 de angajaţi, potrivit Institului de Tehnică de Calcul. Oracle, IBM, HP, Ubisoft, Gameloft sau Computaris sunt doar câteva dintre companiile care şi-au mărit semnificativ echipele în ultimii ani.

    În goana după creşterile anuale, cei mai favorizaţi au fost angajaţii care au putut să profite de cererea tot mai mare de personal din partea companiilor. Cosmin are 26 de ani şi este absolvent de informatică. A schimbat până acum patru companii în cei patru ani de când s-a angajat şi primeşte lunar cel puţin trei oferte de la concurenţă, de cele mai multe ori cu un plus de 20% faţă de salariul actual. Este mai capricios în relaţia cu superiorii, pentru că ştie că poate pleca oricând în altă parte dacă nu este tratat cum se cuvine. Cosmin munceşte de un an pentru cel mai recent angajator unde, într-adevăr, a beneficiat de două creşteri salariale de câte 10%, tocmai ca să nu fie tentat să plece. „Prea puţin„, spune softistul, care se plânge de profitul prea mare pe care îl generează firmei raportat la salariul său lunar de nici o mie de euro.

    Dincolo de mingea din curtea angajatului şi de problemele de recrutare ale companiilor de pe piaţa locală, efectul imediat al crizei de programatori se va reflecta şi în atragerea investiţiilor străine. Sau, mai bine zis, lipsa lor.

  • 71% dintre tineri cred că o meserie se învaţă cel mai bine la şcoală, iar mai mult de jumătate dintre tineri ar prefera o postliceală, chiar dacă majoritatea părinţilor îi îndrumă către facultate

    Berea Bucegi lansează programul „Meserii pentru România”, primul proiect în cadrul platformei cu acelaşi nume. Programul susţine şcolile postliceale care contribuie la educaţia formală a „gulerelor albastre” şi a fost creat ca urmare a celui mai recent studiu despre statutul meseriilor în Romania. Studiul a relevat că peste 53% dintre tinerii între 18 şi 24 ani s-ar orienta către meserii, 71% dintre ei crezând că o meserie se învaţă cel mai bine la şcoală.

    „Prin proiectul «Meserii pentru România», reamintim românilor importanţa pe care meseriile şi meseriaşii buni o au pentru dezvoltarea societăţii. Vrem să îi încurajăm şi susţinem pe tinerii de astăzi care s-ar orienta către o meserie, chiar dacă aşa-zisa categorie a «gulerelor albastre» nu intră în topul profesiilor respectate de români”, afirmă Narcis Horhoianu, director de marketing Heineken România, compania care are în portofoliu berea Bucegi.

    La ora actuală, muncitorii sunt foarte căutaţi pe piaţa muncii: peste 15.000 slujbe scoase la concurs de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă se adresează celor cu studii medii şi profesionale. Cu toate acestea, muncitorii necalificaţi au o pondere mare în rândul populaţiei, fiind a treia cea mai frecventă ocupaţie, după agricultori şi vânzători, potrivit studiului „Meserii pentru Romania” .

    Programul este implementat în colaborare cu organizaţia non-guvernamentală Junior Achievement şi se adresează claselor cu tineri peste 18 ani. Trei dintre aceste şcoli vor primi, în urma unui concurs de proiecte, finanţare din partea Bucegi în valoare de 97.500 de lei, pentru fiecare dintre proiectele câştigătoare.

    Prin acest program şcolilor li se acordă şansa să-şi doteze atelierele profesionale sau să investească în materiale didactice, fiind o opţiune viabilă pentru tinerii care nu urmează o facultate. Proiectul are şi o componentă educaţionala, echipele participante putând să realizeze proiecte de colaborare cu mediul de afaceri.

    Cum se va desfăşura programul:

    În perioada 22 septembrie – 17 octombrie 2014, se pot înscrie pe platforma www.meseriipentruromania.jaromania.org, cu unul sau mai multe proiecte care au scopul de a creşte calitatea actului educaţional.

    Juriul va evalua aplicaţiile în perioada 20-26 octombrie 2014, iar cei trei câştigători vor fi anunţaţi în intervalul 27-31 octombrie. Proiectele vor fi implementate în şcoli, în perioada 31 octombrie-17 noiembrie, cu ajutorul organizaţiei Junior Achievement.

    Cu o istorie interesantă începută în anii ’80, Bucegi este în prezent cea mai consumată bere la sticlă de 2.5l din România (Nielsen România, RMS 2014). Produsă prima dată la Constanţa şi Craiova şi apoi în toate fabricile de stat, berea Bucegi este prima bere pasteurizată din România, cu distribuţie naţională.

     

  • Două treimi dintre părinţii români îşi sfătuiesc copiii să urmeze studii superioare. Tinerii au însă alte preferinţe

    65% dintre părinţii români îşi sfătuiesc copiii să aleagă profesii pentru care este nevoie de studii superioare. Insă mai mult de jumătate (53%) dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani ar prefera să înveţe o meserie, arată un studiu realizat de D&D Research la iniţiativa mărcii de bere Bucegi.