BusinessMagazin

Tag: mediu

  • CSR 2022. #Acţiuni de Bine – Freshful by eMAG

    Motivaţie:

    Promisiunea Freshful by eMAG este să livreze bunătăţi şi timp liber, cu responsabilitate, acţionând din interior, cu depozitul propriu cu surse de energie regenerabilă, flota auto cu maşini electrice, reciclarea şi repunerea în circuitul Freshful a pungilor de cumpărături şi continuând cu iniţiative ca „Save me”, parteneriatul cu „Banca pentru Alimente Bucureşti”, „Parteneri de bine pentru ucrainenii ajunşi în România”, „Şcoala Altfel” sau proiectul de agricultură locală „Din Grădină”. „Este în primul rând important ca fiecare afacere din România, mică sau mare, să se asigure că produsele şi serviciile pe care le oferă sunt mereu obţinute cu respect faţă de oameni, resurse şi mediul înconjurător. Este cel mai onest mod de a contribui la o ţară în care toţi să fim rezilienţi, să avem resurse echilibrate şi o viaţă bună”, sunt de părere reprezentanţii Freshful.

     

    Descrierea proiectului:

    Beneficiarii  #AcţiunideBine sunt comunităţile din Bucureşti şi Ilfov pentru care iniţiativele Freshful înseamnă aer mai curat, mai puţină risipă alimentară, protejarea resurselor şi mai multe opţiuni pentru o alimentaţie echilibrată. Potrivit reprezentanţilor Freshful by eMAG, #AcţiunideBine este despre: un viitor mai curat pentru care depozitul de 10.000 de metri pătraţi a fost dotat cu sisteme de energie regenerabilă iar flota auto cuprinde maşini electrice noi; Păstrează. Returnează. Freshful reciclează!: demers de colectate a pungilor de cumpărături, reciclate prin Green Ambalaje şi transformate în noi produse; cutiile cu legumele „Din Grădină”, produse din carton reciclabil; Save me, proiect de reducere a risipei alimentare, protejarea mediului şi a puterii de cumpărare.

    De asemenea, în secţiunea Freshful.ro/SaveMe se găsesc produse care se apropie de finalul termenului de valabilitate, cu până la 50% mai ieftine. Aproximativ 15% din comenzile de pe Freshful conţin cel puţin un produs Save Me. În plus, prin parteneriatul cu „Banca pentru Alimente” Bucureşti, Freshful donează  zilnic produse care se apropie de finalul termenului de valabilitate, sigure pentru consum. Prin „Speranţa rămâne vie cu omenie”, sprijiniţi de Banca pentru Alimente şi de partenerii lor, Freshful a distribuit pachete cu mâncare pentru ucrainenii ajunşi în România, alimente şi produse de igienă personală către centrele de ajutor amenajate în Bucureşti (inclusiv Gara de Nord) şi alte oraşe din ţară. Ambasadorii Freshful, chefii Radu Dumitrescu şi Adi Hădean au gătit mâncare caldă cu ingrediente de la Freshful şi au strâns donaţii în beneficiul refugiaţilor. O altă astfel de acţiune e „Şcoala Altfel”: alături de nutriţionistul Cristian Mărgărit, chef Radu Dumitrescu şi boulanger Eric Barbosa, s-au organizat workshopuri despre alimentaţia sănătoasă şi echilibrată.

     

    Rezultate:
    Cu ajutorul depozitului eficient energetic se face o economie anuală de energie de 69.120 kW.  Prin „Păstrează. Returnează. Freshful reciclează!”, nouă tone de pungi sunt reciclate şi sunt reciclate cutii din carton pentru legumele „Din Grădină”. Aproximativ o tonă de alimente a fost colectată prin „Banca pentru Colectarea şi Distribuţia Alimentelor” Bucureşti în intervalul februarie – august. Prin „Save me”, se diminuează cu 60% casarea produselor. Prin „Speranţa rămâne vie cu omenie” au fost donate aproximativ 200 de pachete cu alimente şi porţii de mâncare caldă la care au fost folosite peste 350 de kilograme de ingrediente, iar la workshopurile ţinute prin „Şcoala Altfel” au participat 45 de copii.

  • CSR 2022. PETcolectezi şi câştigi – Coca-Cola HBC România

    Motivaţie:

    Reprezentanţii companiei consideră că cele mai bune investiţii sunt cele într-un viitor sustenabil şi că doar împreună putem construi un viitor mai bun şi o lume mai curată pentru generaţiile care vin. De aceea, Coca-Cola HBC România şi-a unit forţele cu Auchan, Green Point Management şi Viitor Plus şi a demarat „PETcolectezi şi câştigi”, o campanie de colectare separată menită să crească nivelul de conştientizare a importanţei colectării separate în rândul consumatorilor. „Sustenabilitatea este o muncă de echipă. Doar lucrând împreună, clienţi, furnizori, consumatori, pe întreg lanţul de valoare, putem avea rezultatele pe care ni le dorim.” Alte proiecte din zona de CSR în care compania s-a implicat în ultimii doi ani, alături de diverse asociaţii, sunt: Lucrez din nou (The Social Incubator), Harta reciclării (Viitor Plus), Big Belly (Asociaţia Green Academy), ExtravaCANza (Asociaţia Alucro), Eco-bon şi Naţionala de reciclare (Asociaţia Alucro).

     

    Descrierea proiectului:

    Iniţiativa, implementată de organizaţia non-profit Viitor Plus şi lansată pe 19 ianuarie, a încurajat consumatorii să aibă un comportament responsabil faţă de natură, le-a pus la dispoziţie infrastructură dedicată pentru a facilita colectarea separată şi a recompensat gestul lor de responsabilitate socială. Campania, implementată de organizaţia nonprofit Viitor Plus, a invitat consumatorii să colecteze ambalaje de plastic de tip PET în spaţiile de colectare special amenajate în hypermarket-urile şi supermarketurile Auchan din toată ţara. Consumatorii care au ales să colecteze separat ambalajele PET, folosind coşurile inteligente instalate în spaţiile Auchan şi urmând paşii de pe www.petcolect.ro, au avut ocazia să câştige lunar premii în cadrul campaniei.

     

    Rezultate:
    În doar patru luni, în perioada 19 ianuarie – 16 mai 2022, peste 1.500 de consumatori s-au alăturat campaniei naţionale „PETcolectezi şi câştigi” şi au colectat aproximativ 2 tone de PET-uri (un total de 86.325 de ambalaje de plastic de tip PET) în spaţiile de colectare special amenajate. De asemenea, participanţii au putut câştiga în fiecare lună unul dintre cele 15 vouchere de cumpărături la Auchan, în valoare de 100 de lei fiecare. De asemenea, la finalul campaniei, a fost acordat câte un coş cu produse marca Auchan pentru primii trei participanţi care au colectat cele mai multe PET-uri pe întreaga durată de desfăşurare. Compania Coca-Cola HBC s-a angajat, la nivel global, ca până în 2030 să recupereze şi să trimită spre reciclare o cantitate de ambalaje echivalentă cu cea pe care o pune pe piaţă. Pentru a îndeplini acest angajament, prin proiectele construite în cadrul pilonului strategic După Noi Strângem Tot Noi, compania investeşte în programe de informare şi educare cu privire la importanţa colectării separate, precum şi în proiecte de creştere a capacităţii de colectare prin infrastructură nouă.

  • CSR 2022. Cercetare Civic Labs: Reciclarea şi managementul deşeurilor – JYSK România

    Motivaţie:

    Ca partener pentru domeniul de cercetare mediu din cadrul Civic Labs, proiect realizat de Code 4 Romania, asociaţie ce are ca scop digitalizarea României, în cel de-al treilea an de parteneriat, 2021-2022,  JYSK a sponsorizat cercetarea Reciclarea şi Managementul deşeurilor. „Am ales să ne implicăm în acest proiect pentru că reciclarea este un domeniu prioritar în JYSK, ca parte a eforturilor de a deveni mai sustenabili. De asemenea, credem că în România există încă mult loc pentru îmbunătăţiri în domeniul reciclării şi managementului deşeurilor.”

     

    Descrierea proiectului:

    Timp de un an, Code for Romania a identificat toţi stakeholderii relevanţi, rapoartele şi lucrările de specialitate, pentru a obţine o imagine de ansamblu despre situaţia curentă în România, dar şi în context mai larg, european şi global. Au urmat interviuri cu reprezentanţi ai autorităţilor naţionale şi locale de la Ministerul Mediului, Garda de Mediu, activişti, organizaţii neguvernamentale, primării, experţi şi actori din mediul privat. Nu în ultimul rând, specialiştii Code for Romania au analizat soluţiile implementate în alte ţări, atât digitale cât şi de comunicare, advocacy sau organizare comunitară, pentru a înţelege ce a funcţionat şi cum putem implementa sisteme similare în România. Valoarea financiară a investiţiei în acest proiect a fost de 50.000 de lei.

     

    Rezultate:
    La finalul cercetării, asociaţia a lansat un raport ce include atât problemele identificate, cât şi soluţiile digitale propuse pentru a rezolva aceste probleme. Raportul cu rezultatele cercetării a fost lansat în septembrie 2022 şi include descrierea actorilor care fac parte din circuitul managementului deşeurilor, a proceselor, a problemelor identificate şi a soluţiilor digitale propuse. Printre problemele identificate se numără lipsa de informare a populaţiei, lipsa de încredere în autorităţi şi în operatorii de salubritate, educaţia pentru mediu care este deficitară în şcoli. Raportul propune opt soluţii digitale. Soluţia SIATD, de exemplu, este o îmbunătăţire a sistemului de trasabilitate a deşeurilor ce garantează că acestea ajung unde trebuie. Management GNM este o propunere de aplicaţie de management a activităţii Gărzii de mediu, iar MediWaste o propunere pentru managementul deşeurilor medicale. După prezentarea soluţiilor, acestea pot intra în faza de prototipare, dacă sunt adoptate de o companie/ONG. „Motivaţia simplă de a te implica, în România, în proiecte de responsabilitate socială, ca şi companie, ar fi că e bine să faci bine. Dar investiţia în comunitate nu e doar ceva nice to have. De foarte mulţi ani deja, publicul vrea ca o companie să fie responsabilă şi să dea ceva înapoi comunităţii. Apoi, atunci când comunitatea o duce bine şi nu are lipsuri în zonele de educaţie, sănătate sau social, tuturor le este bine, inclusiv companiei”, sunt de părere reprezentanţii companiei.


     

  • CSR 2022. Cum vor companiile din România să schimbe societatea în bine? Programul Harvest – US Food Network

    Motivaţie:

    Programul Harvest este o iniţiativă de responsabilitate socială, implementată de KFC în mai multe ţări, care are misiunea de a combate risipa alimentară şi de a sprijini, la nivel local, organizaţiile non-guvernamentale a căror misiune este reducerea foametei şi sărăciei în rândul categoriilor defavorizate. „Realitatea ne arată că există probleme diverse în România, pe care companiile le pot rezolva mai uşor şi rapid decât instituţiile statului, în multe cazuri, datorită expertizei şi resurselor de care dispun. Prin urmare, implicarea acestora în proiecte de responsabilitate socială a devenit firească”, susţin reprezentanţii companiei. În plus, adaugă ei, în ultimii ani din ce în ce mai mulţi oameni sunt atenţi la problemele sociale, de mediu şi aleg conştient să se alăture companiilor responsabile sau să achiziţioneze produse de la brandurile care comunică în mod activ şi transparent eforturile pe care le fac pentru sprijinirea comunităţilor şi a cauzelor sociale în care sunt implicate. „Există bineînţeles şi beneficii pentru companiile responsabile, în sensul că astfel de acţiuni pot influenţa pozitiv performanţele businessului pe termen lung, pot creşte notorietatea brandului şi consolida loialitatea clienţilor.”

    Descrierea proiectului:

    Implementat iniţial ca o platformă pilot, pentru prima oară în România în noiembrie 2017, programul Harvest reprezintă o măsură sustenabilă de a folosi surplusul alimentar din restaurantele KFC pentru a veni în sprijinul persoanelor din medii defavorizate sau aflate în risc de excluziune socială. Programul Harvest vine în sprijinul comunităţilor nevoiaşe la nivel naţional, care sunt susţinute de diferite asociaţii şi fundaţii, acestea fiind cele care se asigură că produsele donate în program ajung la beneficiarii finali. Produsele donate în cadrul proiectului Harvest provin din surplusul alimentar din restaurantele KFC şi sunt bune de consum. De îndată ce sunt scoase de la vânzare, acestea sunt triate, etichetate şi congelate de colegii din restaurante conform unei proceduri interne supervizate de departamentul de Calitate, pentru a fi donate asociaţiilor în mod regulat.

     

    Rezultate:
    În perioada 2020 – 2021 au fost donate asociaţiilor partenere peste 10.700 de kilograme de produse, din peste 35 de restaurante KFC din România, sprijinind astfel peste 1.500 de beneficiari pe lună. Alte iniţiative derulate de companie sunt: „Bucket de Bine”, un parteneriat cu SOS Satele Copiilor, iniţiat în anul 2014, prin care KFC susţine o casă din satul SOS Bucureşti, oferind donaţii lunare în bani şi contribuind astfel la ameliorarea unei probleme majore în scoietatea românească – abandonul copiilor proveniţi din familii cu posibilităţi materiale insuficiente. Prin acest proiect, sunt asigurate toate cheltuielile aferente activităţilor de zi cu zi ale copiilor din casa „adoptată” de KFC, pornind de la acoperirea nevoilor zilnice de bază – hrană, haine şi o casă primitoare – până la servicii medicale şi educaţionale, pregătire şcolară adecvată, activităţi extracurriculare prin care îşi descoperă şi îşi dezvoltă abilităţi şi aptitudini importante pentru formarea acestora; Vreau în clasa a 9-a”, un proiect de strângere de fonduri desfăşurat împreună cu World Vision România, prin care adolescenţii din mediul rural fără posibilităţi financiare, dar care doresc să studieze, sunt susţinuţi să-şi continue studiile liceale, şi ASCHFR – Centrul de Zi Aurora – proiect de strângere de fonduri care se desfăşoară pe tot parcursul anului în cadrul tuturor restaurantelor KFC din România, prin intermediul cutiilor de donaţii plasate la casele de marcat. Fondurile strânse ca urmare a donaţiilor clienţilor merg către asociaţia ASCHFR – Centrul de Zi Aurora, care îşi propune să dezvolte programe cu şi pentru copiii şi tinerii cu dizabilităţi fizice şi/sau asociate şi familiile acestora, în vederea facilitării incluziunii sociale. 


     

  • CSR 2022. Living Danube Partnership – Gârla Mare – Coca-Cola România

    Motivaţie:

    Coca-Cola investeşte constant în procese de gestionare durabilă a apei pe tot parcursul procesului de producţie, dar şi dincolo de porţile fabricilor, prin proiecte de responsabilitate socială dezvoltate la nivelul comunităţilor locale, pentru îmbunătăţirea accesului la resurse de apă, dar şi planuri concrete de îmbunătăţire a bazinelor hidrografice şi a ecosistemelor aferente. Un astfel de proiect este şi reconstrucţia ecologică a zonei umede Gârla Mare – Vrata, din judeţul Mehedinţi – realizat de WWF-România şi finanţat de Fundaţia Coca-Cola în cadrul programului „Împreună pentru Dunăre”. Zonele umede au un rol esenţial în ecosistem: sunt un burete natural împotriva inundaţiilor şi reprezintă refugiu pentru numeroase specii de faună şi floră. În prezent, însă, zonele umede dispar de trei ori mai repede decât pădurile, iar plantele şi animalele dependente de zonele umede riscă, la rândul lor, să dispară. De-a lungul Dunării, peste 80% din zonele umede au dispărut în ultimii 150 de ani şi, odată cu ele, şi ecosistemele pe care le găzduiau. „Viitorul, implicit prosperitatea unui business, nu mai poate fi gândit în afara sustenabilităţii. Într-o lume din ce în ce mai conştientă de provocările de mediu şi de cele sociale, este nevoie să fim, cu toţii, parte din schimbare”, consideră reprezentanţii companiei.

     

    Descrierea proiectului:

    Zona umedă Gârla Mare s-a format pe locul unui fost braţ al Dunării, care în anii ’80 a fost transformat în fermă piscicolă. Construcţiile au întrerupt legătura cu Dunărea, iar zona umedă şi ecosistemele au început să dispară. Începută în 2020 şi cu o primă etapă finalizată în 2022, reconstrucţia ecologică de la Gârla Mare a făcut posibilă reconectarea Dunării cu lunca sa inundabilă. Lucrările, finanţate de Fundaţia Coca-Cola şi implementate de WWF România, au presupus consolidarea şi înălţarea malurilor canalului transversal, crearea unor ochiuri de apă pentru obţinerea unui mozaic de habitate pentru speciile acvatice, consolidarea digurilor şi amenajarea unui loc de pescuit pentru comunitatea locală.

    Rezultate:

    Peste 400 de hectare de luncă inundabilă au revenit la viaţă, iar acum Gârla Mare este un adevărat paradis pentru păsări şi animale. Mica „deltă“ găzduieşte peste 80 de specii, unele vulnerabile sau chiar în pericol de dispariţie. Iar pe lângă beneficiile pentru mediu, renaturarea scade riscul la inundaţii pentru localităţile din aval şi deschide oportunităţi pentru dezvoltarea socio economică, după ce zona va redeveni atractivă din punct de vedere piscicol şi al ecoturismului. Lucrările de reconstrucţie fac parte din programul mai amplu „Împreună pentru Dunăre”, un parteneriat unic, transsectorial, între WWF-CEE, Fundaţia Coca Cola şi Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), care se desfăşoară în şase ţări: România, Austria, Ungaria, Croaţia, Serbia şi Bulgaria. Cu un sprijin de 4,4 milioane de dolari de la Fundaţia Coca Cola, „Împreună pentru Dunăre” a însemnat până în prezent refacerea unor zone umede şi lunci inundabile de-a lungul Dunării şi al afluenţilor săi, pe o suprafaţă de 5.462 hectare, echivalentul a peste 7.422 de terenuri de fotbal. Lucrările de reconstrucţie ecologică au crescut, astfel, cu peste 13 milioane metri cubi capacitatea de stocare a luncii Dunării – o cantitate care ar umple peste 4.800 de bazine olimpice.

  • CSR 2022. „O nouă viaţă” by Auchan – Auchan Retail România

    Motivaţie:

    Industria textilă este responsabilă pentru 10% din poluarea cu emisii de gaze cu efect de seră şi doar 1% din textile la nivel global se reciclează. Auchan îşi doreşte să încurajeze clienţii să contribuie la un viitor mai sustenabil, prin achiziţionarea unor haine care au mai fost îmbrăcate. „Ne dorim ca un număr cât mai mare de consumatori să contribuie la un viitor mai sustenabil, protejând astfel şi puterea de cumpărare a acestor comunităţi. Implicându-ne în proiecte de responsabilitate socială, împreună, putem contribui la conturarea unui viitor mai bun şi mai sustenabil pentru noi toţi”, spun reprezentanţii companiei. „O nouă viaţă” by Auchan se alătură altor campanii din zona de CSR derulate de companie în 2021, alături de Asociaţia Aripi Spre Viaţă, printre care se numără: Proiectul de Colectare şi Reciclare a Uleiului Alimentar Uzat, campania Castorul Titi, Proiectul de Colectare şi Reciclare a Textilelor, Campania #NUEPREATARZIU de reciclare a tigăilor uzate, Campania PetColectezi, parteneriat cu Banca pentru Alimente, renovarea unei clase de la Liceul Tehnologic „Jacques M. Elias” din Sascut, amenajarea sălii de mese din incinta noului internat al Liceului Tehnologic Special pentru Deficienţi de Auz din Cluj-Napoca, campania Morning Glory, acţiunea „1 iunie pentru copiii din spitale”.

     

    Descrierea proiectului:

    Proiectul are la bază cele trei principii ale economiei circulare – reducerea, refolosirea şi reciclarea obiectelor vestimentare. Din martie 2021, Auchan a inclus în oferta sa, pe lângă colecţiile de haine deja existente în hipermarketurile Auchan, şi o selecţie de haine prepurtate, prin parteneriate cu magazine de modă locale, astfel creând primul proiect de economie circulară din România, o premieră pe piaţa de retail. Proiectul s-a extins treptat în 18 hipermarketuri Auchan din 11 oraşe. Spaţiile dedicate proiectului sunt amenajate sub forma unui shop-in-shop, amplasate în hipermarketurile Auchan, fiind prevăzute inclusiv cu cabine de probă, şi oferă clienţilor o gamă variată de articole vestimentare pentru femei, bărbaţi şi copii. Sunt deschise în parteneriat cu lanţuri specializate de magazine de modă care asigură colectarea, atenta selectare a produselor, precum şi igienizarea corespunzătoare a acestora. Proiectul urmează să fie extins în toate hipermarketurile Auchan pe o perioadă nelimitată. „O nouă viaţă by Auchan” este parte a strategiei companiei de reducere a amprentei de carbon, prin intermediul căreia hainele deja purtate sunt reutilizate.

     

    Rezultate:
    Vânzările generate în primele şapte luni de la lansarea proiectului arată faptul că românii sunt dispuşi să adopte un comportament de consum responsabil şi înţeleg importanţa acestuia. Obiectivul pe termen scurt, de 200.000 de articole comercializate, a fost atins. Obiectivul pe termen lung este ca amprenta de carbon să fie redusă cu 5% în perimetrul de textile până în 2030.

  • EY: Piaţa globală a IPO-urilor a trecut de la recordurile din 2021 la o scădere drastică în 2022; în România, piaţa rămâne rezistentă şi oferă perspective de creştere solide pe termen mediu şi lung

    Piaţa globală de IPO-uri a luat o întorsătură bruscă în 2022, după recordurile din 2021, numărul de tranzacţii scăzând cu 45%, iar încasările cu 61%, potrivit unui studiu realizat de EY.

    În total, în 2022, pe piaţă au fost doar 1.333 de IPO-uri, care au cumulat 179,5 miliarde de dolari.

    În timp ce aceste cifre reprezintă un declin puternic faţă de 2021, tranzacţiile IPO la nivel mondial au punctat totuşi o creştere de 16% ca număr, în comparaţie cu 2019, anul pre-pandemic.

    “În pofida multiplilor factori care afectează pieţele globale de capital, piaţa IPO din România rămâne rezistentă şi continuă să ofere perspective de creştere solide pe termen mediu şi lung. Numărul companiilor care iau în considerare listarea la Bursa de Valori Bucureşti a crescut, stimulat de succesul ofertelor publice recente ale companiilor blue-chip locale. În plus, Aero, piaţa secundară locală, a atras în mod activ un număr tot mai mare de companii mai mici, în vederea pregătirii pentru cerinţele mai rigide ale pieţei principale. Observăm, de asemenea, o creştere constantă a numărului de investitori de retail activi, un număr tot mai mare de persoane care devin tot mai sofisticate în ceea ce priveşte investiţiile lor financiare. Un plus pentru activitatea în creştere a bursei locale este interesul tot mai mare din partea companiilor de top din Republica Moldova.”, a comentat Iulia Bratu, Partener, Head of Lead Advisory, EY România.

    Activitatea IPO globală a fost afectată de volatilitatea crescută a pieţei şi de alte condiţii nefavorabile, la care s-a adăugat performanţa slabă a multor IPO-uri care au fost listate începând cu 2021.

    Pe fondul unui mediu definit de o inflaţie mai mare şi de rate ale dobânzii în creştere, investitorii au respins noile companii publice şi s-au îndreptat către clase de active mai puţin riscante.

    În mod similar, activitatea IPO-urilor sponsorizate de sectorul financiar a înregistrat o scădere abruptă de 77% în ceea ce priveşte numărul şi, respectiv, de 93% ca încasări.

    De asemenea, majoritatea societăţilor de achiziţie cu scop special (SPAC) listate de la sfârşitul anului 2020 au ajuns la limita de doi ani, iar acum trebuie fie să găsească o altă firmă pentru fuziune, fie să returneze investitorilor veniturile obţinute din IPO.

    Totuşi, au existat câteva industrii şi regiuni care au înregistrat un succes modest. Sectorul tehnologic a continuat să conducă în volume, reprezentând 23% din tranzacţii, în timp ce sectorul energetic a dominat ca încasări, reprezentând 22% în 2022.

    În rândul mega IPO-urilor listate, care sunt definite ca fiind cele care au strâns venituri de peste 1 miliard de USD, veniturile medii din 2022 sunt cu 45% mai mari decât cele din 2021, pe fondul unei evaluări puternice pentru mega IPO-urile din domeniul energiei care au avut loc în acest an.

    Anumite pieţe, cum ar fi China continentală, Orientul Mijlociu şi unele ţări din ASEAN, au înregistrat performanţe relativ bune, în ciuda subperformanţei semnificative la nivel global.

    Privind spre 2023, se întrevede o rezervă puternică de oferte publice iniţiale. Chiar dacă activitatea de IPO va rămâne probabil slabă cel puţin până în primul trimestru, se pare că sunt condiţii favorabile pentru ca activitatea de IPO la nivel mondial să recapete un impuls mai mare până în a doua jumătate a anului, arată studiu EY.

    Multe companii vor adopta în continuare o abordare de tip “wait-and-see”, aşteptând momentul potrivit. Deocamdată, investitorii se vor concentra mai mult pe elementele fundamentale ale unei companii, cum ar fi creşterea veniturilor, profitabilitatea şi fluxurile de numerar, decât doar pe proiecţiile de creştere.

    Întrucât există o corelaţie pozitivă între performanţa acţiunilor companiilor după oferta publică iniţială şi comunicarea strategiilor lor de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG), investitorii vor analiza din ce în ce mai mult şi agenda ESG a companiei.

     

  • (P) Strategia Mercedes-Benz Vans pe termen mediu şi lung – soluţia pentru un transport sustenabil şi performant

    Creşterea preocupării la nivel global cu privire la poluare şi schimbările climatice, precum şi necesitatea reducerii emisiilor de CO2 la nivelul mediului de afaceri se numără printre imperativele care au ghidat strategia Mercedes-Benz Vans pe termen mediul şi lung, prin care compania îşi propune să pună la dispoziţia clienţilor autovehicule neutre din punctul de vedere al emisiilor de CO2, până în 2039.

    Ca răspuns la cerinţele globale privind mobilitatea sustenabilă, portofoliul Mercedes-Benz Vans de autovehicule electrice comercializate pe piaţa din România are în componenţă modelele EQV, eVito Furgon, eVito Tourer şi eSprinter Furgon.

    Mobilitatea sustenabilă – un efort comun al tuturor părţilor implicate

    Necesitatea unui viitor sustenabil în domeniul transporturilor este deja un subiect care nu mai are nevoie de explicaţii suplimentare, în ideea în care poluarea şi emisiile de CO2 pun bazele unei noi „paradigme” în domeniul transporturilor. Astfel, toate modurile de transport trebuie să devină mai sustenabile, cu alternative verzi disponibile la scară largă, cu o infrastructură care să beneficieze de o dezvoltare continuă, în acord cu dezvoltarea noilor tehnologii şi cu stimulente adecvate, care să favorizeze această tranziţie. De aceea, reprezentanţii mediului de afaceri, producătorii de autovehicule şi autorităţile trebuie să conlucreze în vederea îndeplinirii obiectivelor referitoare la mobilitatea sustenabilă.

    Semnalele sunt optimiste – autovehiculele electrice beneficiază de un interes din ce în ce mai ridicat din partea mediului de afaceri

    Atât reprezentanţii mediului de afaceri din România, cât şi producătorii de autovehicule electrice împreună cu autorităţile care sprijină achiziţia acestor autovehicule şi dezvoltarea infrastructurii aferente vin în sprijinul interesului din ce în ce mai vizibil al business-urilor din România.

    Un aspect esenţial al dezvoltării transportului sustenabil constă în dezvoltarea continuă a infrastructurii aferente, precum staţiile de încărcare, atât din punctul de vedere al tehnologiei pe care o au la bază, cât şi al numărului acestora.

    Un alt element extrem de important care vine în sprijinul dezvoltării pieţei de autovehicule electrice constă în preocuparea anumitor producători, precum Mercedes-Benz Vans, pentru contribuţia activă la o reducere a amprentei de CO2 asupra mediului înconjurător.

    Obiectivele globale de sustenabilitate ale brandului Mercedes-Benz, parte a iniţiativei „Ambition 2039” facilitează mobilitatea sustenabilă

    Iniţiativa „Ambition 2039″ este o strategie de referinţă în domeniul mobilităţii sustenabile şi un sprijin real acordat mediului de afaceri. Prin această strategie, compania Mercedes-Benz îşi propune să ofere o flotă de autovehicule neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 până în 2039 şi să se asigure că elimină efectele adverse asupra calităţii aerului, obiectiv asumat şi de segmentul Vans.

    Un aspect definitoriu al acestei strategii constă în oferirea tuturor autovehiculelor din portofoliu cu variante 100% electrice. Mai mult, începând cu anul 2025, noile arhitecturi de autovehicule vor fi exclusiv electrice, ţintind o cotă de piaţă de 50%. Reprezentanţii mediului de afaceri vor avea posibilitatea să aleagă o variantă complet electrică pentru fiecare model. Cu alte cuvinte, obiectivele de sustenabilitate acoperă toate fazele şi elementele lanţului valoric – de la dezvoltare tehnologică, la extracţia materiilor prime, producţie, mentenanţă şi reciclare.

     

     

  • Acţiunile BAT în direcţia sustenabilităţii au fost recunoscute de două clasamente globale de sustenabilitate, CDP şi DJSI

    BAT a primit calificativul „A” în evaluarea CDP privind schimbările climatice, fiind una dintre cele peste 18.700 de companii participante în acest an. Acest calificativ plasează BAT în primele 2% dintre companiile evaluate de CDP. Aceste evaluări analizează abordarea, deschiderea şi performanţa companiilor cu privire la aspectele cheie de mediu, inclusiv raportarea transparentă, stabilirea de obiective ambiţioase şi obţinerea unor rezultate susţinute. Abordarea schimbărilor climatice este una dintre priorităţile de top ale BAT, iar compania a publicat la începutul acestui an Planul de tranziţie privind reducerea emisiilor de carbon, stabilind astfel o foaie de parcurs ambiţioasă pentru atingerea obiectivelor Net Zero.

    BAT este, de asemenea, inclus în Dow Jones Sustainability Indices (DJSI) pentru al 21-lea an consecutiv, ceea ce reflectă angajamentul BAT de lungă durată faţă de obiectivele de protejare a mediului, societate şi guvernanţă (ESG). Compania a obţinut un scor de 100% în şase domenii – raportarea faţă de mediu, dezvoltarea capitalului uman, eco-eficienţă operaţională, managementul lanţului de aprovizionare, raportare socială şi materialitate^. BAT este singura companie din industria sa care este inclusă în DJSI World Index. Mai puţin de 3% din toate companiile evaluate de S&P Global au fost recunoscute în 2022 în raportul DJSI World Index.

    „Ne bucurăm că eforturile noastre continue de a pune sustenabilitatea pe primul loc în tot ceea ce facem au fost recunoscute de CDP şi DJSI. Această realizare este rezultatul eforturilor semnificative depuse de colegii noştri şi de furnizorii BAT din întreaga lume de a genera în mod continuu îmbunătăţiri în ceea ce priveşte sustenabilitatea fiecărui aspect al afacerii noastre, de la utilizarea energiei până la designul ambalajelor. 

    Suntem mândri de recunoaşterile în domeniul sustenabilităţii obţinute prin eforturile noastre de a construi un viitor mai bun (A Better Tomorrow). Continuăm să ne îndeplinim obiectivele ambiţioase de reducere a impactului afacerii asupra mediului şi societăţii, precum şi de reducere a impactului asupra sănătăţii” a spus  Mike Nightingale, Director de sustenabilitate în cadrul BAT. 

    BAT primeşte recunoaşteri în mod constant pentru performanţa sa în sustenabilitate:

    • în 2022, BAT a fost numit lider în domeniul lider în domeniul protejării mediului de către Financial Times pentru succesul avut în reducerea intensităţii emisiilor pe o perioadă susţinută;
    • Compania a primit, de asemenea, cea mai înaltă distincţie în S&P Global Sustainability Yearbook 2022;
    • BAT a obţinut Certificarea Alliance for Water Stewardship pentru cea mai mare unitate de producţie din SUA.

     

  • Care este motivul pentru care ministerul Mediului recomandă locuitorilor unui oraş să limiteze orice activitate în aer liber

    Echipamentele de măsurare a calităţii aerului din zona Voluntari indică deja concentraţii mai ridicate decât normal la unii dintre poluanţii monitorizaţi, iar Ministerul Mediului recomandă locuitorilor din zonă să limiteze orice activitate în aer liber, până la stingerea incendiului.

    „Incendiu puternic cu degajări mari de fum în Voluntari (Ilfov), izbucnit în această după-amiază. Comisarii de la Garda Naţională de Mediu se află deja la faţa locului, pentru a evalua situaţia din punct de vedere al protecţiei mediului. Conform informaţiilor furnizate de Administratia Nationala de Meteorologie RA, în zona respectivă vântul va sufla în general slab, viteze de cel mult 15…20 km/h din sector predominant estic, nord-estic, astfel că evoluţia norului de fum va fi de dispersie şi de uşoară deplasare către vest, sud-vest. Echipamentele de măsurare a calităţii aerului din zonă (staţiile B-26 şi B-27) indică deja concentraţii mai ridicate decât normal la unii dintre poluanţii monitorizaţi”, transmite Ministetrul Mediului.

    Pentru o analiză mai exactă a concentraţiilor în zona producerii incendiului, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti a mobilizat la faţa locului autolaboratorul din dotare.

    „Recomandarea pentru populaţia din zonă este să limiteze orice activitate în aer liber, până la stingerea incendiului”, potrivit comunicării Ministerului Mediului.

    Un incendiu puternic a izbucnit joi la un depozit din localitatea Voluntari, cu flacără şi degajări mari de fum. Potrivit martorilor, din interior se aud explozii succesive.

    Sunt două corpuri de clădire, ambele pe structuri uşoare, sunt afectate în incendiul din Voluntari. În sprijinul pompierilor acţionează şi trei autospeciale de stingere ale serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă al localităţii.

    Pompierii estimează că suprafaţa afectată este de 5000 de metri pătraţi.