BusinessMagazin

Tag: medici

  • Medicover are zone de triaj al pacienţilor în fiecare unitate, iar în afară de personalul medical angajaţii lucrează de acasă

    Cu excepţia personalului medical, angajaţii Medicover România, al treilea jucător din sfera privată de sănătate, lucrează de acasă, aceasta fiind o măsură de protecţie luată de grupul suedez pe piaţa locală, în contextul îmbolnăvirilor cu noul coronavirus din România, care a dus numărul pacienţilor confirmaţi cu noul virus la 50 de persoane până la ora transmiterii acestei ştiri.

    „Medicover România a luat toate măsurile de prevenţie necesare şi recomandate de autorităţi încă de la începutul răspândirii COVID-19 la nivel european, atât pentru angajaţi, cât şi pentru pacienţi. În fiecare unitate există o zone de triaj al pacienţilor cu simptome de afecţiuni virale, se face screening epidemiolog al personalului medical, dar şi al pacienţilor. Cu excepţia personalului medical, marea majoritate a angajaţilor Medicover lucrează de acasă”, au transmis reprezentanţii Medicover pentru ZF.

    Medicover are peste 3.500 de angajaţi în cele 40 de centre proprii.

    „Nu am închis nicio unitate Medicover şi nu ne propunem acest lucru. Vom face acest lucru doar dacă vor exista restricţii din partea autorităţilor”, au mai spus reprezentanţii companiei.

  • Deşi la fiecare colţ de stradă găseşti câte un cabinet stomatologic, România încă se află la coada clasamentului în rândul europenilor când vine vorba de mersul la dentist

    Ea a lansat IziDoc, o platformă prin care companiile dornice să îşi motiveze angajaţii pot include în pachetul de beneficii extrasalariale şi un abonament la cabinetul stomatologic. „Ideea a venit pe de o parte pe fondul dezvoltării pieţei de beneficii pentru angajaţi, iar pe de altă parte, a lipsei unei soluţii pentru partea medicală dentară”, descrie Diana Enăchescu, fondatoarea businessului, modul în care s-a gândit la lansarea acestei platforme.

    Faptul că piaţa stomatologică este extrem de fragmentată, peste 85% dintre cabinete fiind individuale, face dificilă oferirea unei soluţii în care angajaţii să aibă de unde alege şi să beneficieze de informaţiile necesare luării unei decizii, crede ea. Aşadar, soluţia pe care a identificat-o a fost crearea unei reţele de parteneriate cu aceste clinici şi cabinete independente şi accesarea lor pe o platformă digitală, într-un mod standardizat, văzând în acelaşi timp, în această soluţie, şi un adaos la pachetele medicale clasice. „Practic, pachetul medical oferit angajaţilor poate fi completat cu beneficiile dentare atât de necesare, oferirea acestora fiind o practică uzuală în alte pieţe mai dezvoltate.”

    Deşi, spune Enăchescu, unele companii au încercat metode in-house de a-şi ajuta angajaţii şi pe partea de stomatologie, decontând anumite sume sau colaborând cu câte o clinică dentară care să ofere anumite discounturi, pe de altă parte o astfel de iniţiativă creează complexitate pentru angajator sau este prea limitată ca ofertă pentru angajat şi astfel de multe ori neutilizată. „Noi ne-am gândit să facem un produs care să fie cât mai uşor de implementat pentru medici şi angajatori şi cât mai uşor de utilizat pentru angajaţi. Cu cât un produs este mai uşor de accesat, cu atât va creşte utilizarea lui. Scopul final este ca prin soluţia noastră oamenii chiar să înceapă să meargă mai des la dentist, să înţeleagă avantajele îngrijirii sănătăţii dentare şi să se bucure în final de zâmbetul pe care şi-l doresc, iar o sănătate dentară bună este un indicator al calităţii vieţii.”

    Platforma a fost lansată în toamna lui 2019, „în urma unei pregătiri susţinute care a durat mai mult de un an”, şi a implicat o investiţie de 50.000 de euro, din fonduri proprii. Diana Enăchescu, actual manager al businessului, are la bază studii economice, iar înainte de lansarea IziDoc a activat în domeniul consultanţei de management, în cadrul companiei globale de consultanţă A.T. Kearney, unde a realizat proiecte strategice şi operaţionale pentru jucători mari din industriile de utilităţi, retail sau farma.

    De asemenea, s-a ocupat de dezvoltarea strategică a companiei locale de medicamente Labormed, în perioada în care compania a fost preluată de fondul de investiţii Advent International. Ea conduce compania alături de doi parteneri de business, un director de vânzări din domeniul stomatologic şi un medic dentist cu experienţă în promovarea şi vânzarea de produse stomatologice, precum şi în cursuri şi workshopuri de stomatologie. Echipa IziDoc numără în momentul de faţă patru oameni, „din care doi sunt dedicaţi 100%, iar doi sunt pe post de advisor din zona medicală”, urmând ca numărul angajaţilor să crească odată cu dezvoltarea businessului, explică fondatoarea companiei. Acestora li se adaugă colaboratorii constanţi pentru toate serviciile auxiliare de care platforma are nevoie.

    Antreprenoarea spune că una dintre provocările cu care s-a confruntat în dezvoltarea businessului a fost tocmai crearea unei platforme digitale care să ofere o experienţă plăcută utilizatorului, astfel încât să-l motiveze în a-şi alege medicul dentist potrivit şi a utiliza beneficiul. În plus, adaugă ea, „ne aşteptăm să fie nevoie de o perioadă de educare a pieţei de beneficii, pentru a înţelege avantajele accesării unei astfel de soluţii stomatologice, atât la nivel de angajator cât şi de angajat. Dacă abonamentele medicale la reţele private nu erau tocmai uzuale acum 10 ani, iată că ele au devenit un element de bază în timp şi sperăm să mergem şi noi în aceeaşi direcţie.

    În prezent IziDoc colaborează cu peste 80 de parteneri medicali, clinici şi cabinete dentare. În cadrul acestora activează peste 200 de medici dentişti, care acoperă toate specialităţile stomatologice, partenerii fiind selectaţi pe criteriul profesionalismului şi al distribuirii geografice. În primele luni de activitate Diana Enăchescu spune că a reuşit să testeze piaţa cu primii clienţi, din domenii variate precum IT sau FMCG, „care ne-au dat încredere în a tura motoarele mai departe.

    Ne aşteptăm ca anul acesta să fie unul de referinţă în ceea ce priveşte acomodarea angajatorilor şi a angajaţilor cu beneficiile noii noastre soluţii dentare”. Pentru primul an de activitate reprezentanţii companiei estimează o cifră de afaceri de 100.000 de euro, pe care speră să o obţină prin extinderea reţelei, a numărului de clinici-partenere şi a abonaţilor.

    Compania este prezentă în cinci oraşe – Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Constanţa şi Ploieşti –, planurile fondatoarea businessului vizând o extindere la nivel naţional până la sfârşitul lui 2020. Pentru anul acesta investiţiile bugetate vor fi orientate în primul rând spre creşterea reţelei de parteneri, „astfel încât fiecare abonat să aibă o opţiune lângă job sau lângă casă”. De asemenea, reprezentanţii companiei intenţionează să creeze şi o aplicaţie mobilă cu scopul de a dezvolta o relaţie mai strânsă cu abonaţii şi pentru a obţine mai uşor feedbackul acestora, „necesar pentru îmbunătăţirea continuă a experienţei”. Enăchescu spune că, având în vedere noutatea produsului, momentan baza de clienţi este încă mică.

    „Clienţii noştri actuali sunt din domeniile IT, FMCG, servicii financiare. Ne bucurăm să vedem că există deschidere din diferite domenii din partea angajatorilor în a-şi ajuta angajaţii în protejarea sănătăţii dentare.” Pentru 2020 ea preconizează minimum 50 de angajatori noi care vor oferi abonamentul dentar IziDoc angajaţilor, iar per total, la sfârşitul anului estimează că vor avea în jur de 5.000 de abonaţi.”  Abonamentul medical dentar IziDoc costă între 21 şi 29 de euro pe an pentru un angajat şi este neimpozabil. „Ca abonat la IziDoc, primeşti acces la reţeaua de parteneri – clinici şi cabinete dentare – prin platforma online IziDoc, pentru a-ţi alege medicul dentist potrivit din cadrul acestora, precum şi un card individual pe care îl prezinţi în cabinet pentru a beneficia de discounturi şi servicii gratuite, precum consultaţii, plan de tratament sau igienizări anuale”, explică fondatoarea businessului. Practic, de pe platforma IziDoc abonaţii îşi pot alege medicul dentist în special după criterii precum proximitatea, experienţa, discounturile oferite şi preţurile practicate.

    Potrivit unor studii de piaţă menţionate de Diana Enăchescu, românii au cheltuit, în medie, puţin peste 60 de lei/persoană în 2018 pentru servicii stomatologice, însă în mediul rural de cele mai multe ori cheltuiala tinde spre zero. „Cele mai mari cheltuieli cu serviciile stomatologice s-au înregistrat în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara, polii dezvoltării locale. Se estimează că piaţa serviciilor de stomatologie a depăşit un miliard de lei anul trecut.”

    Per total însă, adaugă ea, România şi Bulgaria se află în continuare pe ultimele locuri în UE în ceea ce priveşte cheltuiala pentru servicii stomatologice. „Preţurile de tratament sunt mult mai mici la noi comparativ cu alte ţări din UE, dar în contextul puterii de cumpărare locale şi al nivelului de educaţie dentară, sunt în general percepute ca fiind mari.” În general românii nu sunt foarte bine educaţi în ceea priveşte importanţa prevenţiei şi de aceea, de cele mai multe ori, ajung la medicul dentist când situaţia este deja gravă şi dintele nu mai poate fi salvat, spune antreprenoarea. „În alte ţări, înrădăcinarea culturii asigurărilor private, inclusiv dentare, a împins spre obligativitatea controalelor regulate, pentru a menţine prima de asigurare la un nivel convenabil.

    Astfel, asigurătorul îşi reduce riscul de a deconta plăţi mari, de tratament, iar asiguratul descoperă la timp afecţiunile care i-ar putea crea probleme. În România, penetrarea asigurărilor private de sănătate este încă foarte incipientă, iar pe parte dentară chiar extrem de redusă, în principal din cauza stării precare a sănătăţii dentare a populaţiei, ceea ce face ca o astfel de asigurare să fie destul de scumpă şi de aceea greu de accesat. Astfel, ponderea cea mai mare a motivelor de prezentare la dentist cuprinde tratamentele de urgenţă, în timp ce pentru prevenţie ne prezentăm cel mai puţin”, subliniază Enăchescu una dintre cele mai acute probleme ale pieţei locale de stomatologie. Ea adaugă că în UE şi în special în ţările nordice ponderea este inversă, ajungând la 80% din prezenţă pentru prevenţie în Olanda şi doar 8% pentru tratamente de urgenţă. „Este de aşteptat însă ca această pondere să crească uşor şi în România în favoarea prevenţiei, de la an la an.” Lipsa de timp, alimentaţia bogată în zaharuri sau fumatul excesiv, frica de dentist, percepţia că serviciile dentare sunt scumpe sunt de asemenea alţi factori de deteriorare a sănătăţii orale la români şi nu numai, punctează fondatoarea IziDoc.
    În opinia sa, chiar dacă în piaţa locală segmentul stomatologic nu dispune încă de foarte multe opţiuni, beneficiile extrasalariale au crescut totuşi foarte mult ca varietate. „Unele companii mari oferă platforme de beneficii flexibile, din care angajaţii îşi selectează singuri beneficiile relevante. În multe cazuri lipseşte însă o comunicare mai bună a beneficiilor oferite, astfel încât angajaţii să nu uite de ele şi chiar să le utilizeze. Angajatorul ar trebui să îşi asume un rol de mentor în relaţia cu angajaţii, mai ales în ce priveşte wellbeingul acestora, cu impact direct în performanţă, şi să îi direcţioneze în primul rând spre utilizarea beneficiilor «sănătoase» – medicale sau de sport. Arătând un astfel de interes, angajatorul reuşeşte astfel să creeze şi o relaţie mai strânsă cu angajaţii şi să îi fidelizeze mai bine”, subliniază antreprenoarea. 

  • Afacerea care vrea sa revoluţioneze interacţiunea dintre medici şi pacienţi printr-o platformă bazată pe tehnologia pe inteligenţă artificială

    Prin intermediul MedicAI, pacienţii au posibilitatea de a-şi stoca în cloud CD-urile sau stickurile cu investigaţiile imagistice realizate. Câştigul? Analizele pot fi văzute de oriunde şi oricând şi integrate cu sistemele clinicilor, favorizând astfel colaborarea dintre doctori. Proiectul MedicAI a prins contur şi are deja mai mulţi susţinători care cred în potenţialul ideii. „Pe partea de sisteme medicale, există diferenţe majore de la o ţară la alta. Medicina este la fel peste tot, dar sistemele diferă, iar acest lucru poate să afecteze adopţia din punctul de vedere al reglementărilor specifice fiecărei ţări. Vedem însă câteva ţări posibile în Europa de Vest şi ţările din regiune, sau calea MedicAI poate fi Africa sau Asia”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mircea Popa, CEO-ul şi fondatorul MedicAI, cu privire la planurile start-up-ului de extindere în afara România. Astfel, anul acesta echipa MedicAI va testa mai multe pieţe şi va vedea de unde va avea cel mai bun feedback pentru a face următoarea investiţie.

    Până în prezent, start-up-ul a atras în total finanţări de aproape 600.000 euro, din care 500.000 euro au fost obţinuţi la finalul anului trecut de la fondurile de investiţii D Moonshots şi Roca X. Pentru a se putea extinde însă în străinătate într-un ritm susţinut, MedicAI mai are nevoie de încă o rundă de finanţare la finalul acestui an.

    „Finanţările luate până acum ne vor ajunge până la finalul anului. Vom avea nevoie de mult mai mulţi bani decât am avut nevoie până acum pentru a ne dezvolta. Planul nostru este ca la finalul anului să luăm o finanţare de 2 milioane de euro, bani care să ne permită să ne extindem în alte câteva ţări, să avem prezenţă acolo şi să ne dezvoltăm mult mai agresiv”, a punctat el.

    Ce face însă mai exact MedicAI? Platforma, bazată pe tehnologia pe inteligenţă artificială, le oferă pacienţilor posibilitatea de a-şi stoca în cloud CD-urile sau stickurile cu investigaţiile imagistice realizate, pe care le pot vizualiza apoi de oriunde şi oricând, depozitându-le pe termen lung. De asemenea, utilizatorii MedicAI pot da acces mai multor doctori la imaginile medicale stocate în contul lor, platforma integrându-se cu sistemele clinicilor medicale. Astfel, clinicile pot trimite spre exemplu analizele imagistice pacienţilor direct prin platforma proprie sau să colaboreze cu alte clinici. Ca atare, platforma MedicAI permite în acelaşi timp şi colaborarea medicilor direct în cloud, atât între ei, cât şi împreună cu pacienţii lor.

    „Avem deja doctori care folosesc MedicAI în diferite sisteme şi în diferite ţări, cum ar fi Franţa. Sunt doctori care au legătură cu România, sau care fac turism medical. Platforma noastră ajută foarte mult navigatorii medicali – cei care duc pacienţii din România care nu pot găsi aici tratamentul adecvat, în spitale din străinătate”, a explicat Mircea Popa.

    De la lansarea MedicAI la jumătatea anului trecut şi până în prezent, pe platformă sunt stocate cazurile a circa 2.000 de pacienţi, iar circa 200 de medici o folosesc în mod real, la care se adaugă şi alţi doctori care o testează momentan.
    „Noi ne-am propus ca anul acesta să ajungem la 1.000 de medici în platformă, nu doar din România, ci şi din alte câteva ţări din Europa”, a punctat el referitor la ţintele propuse pentru 2020.

    Modelul de business al MedicAI nu este încă definitivat, însă start-up-ul vrea ca platforma să rămână mereu gratuită pentru pacienţi, iar clinicile medicale să fie cele care să susţină accesul gratuit al pacienţilor în platformă.

    „Totodată vom avea mereu o componentă gratis pentru doctori, la fel ca modelul Dropbox – foloseşti gratis serviciul pentru o anumită capacitate de stocare, iar dacă vrei mai mult, începi să plăteşti. Încă explorăm modelul de business. O variantă ar fi ca spitalele şi clinicile să plătească pentru ca medicii care lucrează pentru ele să aibă acces în platformă”, a precizat CEO-ul şi fondatorul MedicAI. 
    În prezent, echipa MedicAI numără 20 de persoane, însă la început start-up-ul a pornit la drum cu 5-6 membri. 

    Proiect: ebriza
    Ce face? Soluţie software în cloud pentru emiterea de bonuri fiscale şi gestionarea întregii afaceri din domeniul ospitalităţii
    Investiţie iniţială: 70.000 euro
    Finanţare totală primită până acum: 500.000 euro
    Venituri estimate pentru 2020: minimum 200.000 euro
    Invitat: Cristian Dinescu, cofondator al ebriza

    Proiect: InnerTrends
    Ce face? Platformă de analiză a datelor pentru a ajuta companiile să înţeleagă ce îi determină să cumpere sau nu un produs
    Finanţare în curs: 1,2 milioane euro
    Invitat: Claudiu Murariu, cofondator şi CEO al InnerTrends

    Proiect: MOCAPP
    Ce face? Platformă online ce pune în legătură agenţiile de marketing şi brandurile cu influencerii potriviţi pentru proiectele lor
    Investiţie iniţială: 65.000 euro
    Finanţare primită până acum: 200.000 euro
    Venituri estimate pentru 2020: circa 200.000 euro
    Invitat: Florin Grozea, fondator MOCAPP

    Proiect: Questo
    Ce face? Aplicaţie mobilă pentru turism prin intermediul căreia utilizatorii pot explora diferit oraşele şi locurile turistice atunci când călătoresc
    Finanţare totală primită până acum: 300.000 euro
    Venituri estimate pentru 2020: 500.000 euro
    Invitat: Alexandru Govoreanu, cofondator Questo

    Proiect: SecurifAI
    Ce face? O soluţie de analiză a înregistrărilor de la camerele video de supraveghere cu ajutorul inteligenţei artificiale
    Finanţare primită până acum: 200.000 euro
    Evaluare proiect: 1 milion euro
    Invitaţi: Radu Ionescu şi Valeriu Filip, cofondatorii SecurifAI

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor. Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • A murit unul dintre cei mai renumiţi medici din România. Avea doar 48 de ani

    Unul dintre cei mai renumiţi medici din România, Vitalie Neaga, specialist în Anestezie şi Terapie Intensivă şi în Boli infecţioase, a murit la vârsta de 48 de ani. Acesta a fost găsit mort în casă, întins pe pat, la doar 48 de ani.
     
    Vitalie Neaga activa la Spitalului Militar de Urgenţă Regina Maria din Braşov şi era managerul unei clinici private.

    Întoarsă în ţară, sora medicului a fost cea care a alarmat autorităţile, după ce Vitalie Neaga nu a mai ajuns la aeroport şi nu a mai răspuns la telefon.    

    Femeia l-a sunat încontinuu, devenind îngrijorată când a văzut că nu răspunde. S-a alarmat şi a apelat imediat la 112.
    Oamenii legii s-au deplasat la locuinţa medicului, acolo unde l-au găsit fără viaţă, întins în pat, scrie B1.ro

  • Povestea omului care la 12 ani avea deja o afacere profitabilă, iar când a terminat liceul deja angaja oameni ca să îl ajute fiindcă nu mai făcea faţă

    Dacă majoritatea copiilor se joacă de-a medicii sau pompierii, Henry Heinz a avut o pasiune mai neobişnuită în copilărie: grădinăritul. Aceasta a condus la o afacere care i-a purtat numele peste hotare şi peste ani. 

    Henry John Heinz s-a născut pe 11 octombrie 1844 în Pittsburgh (Pennsylvania, SUA). A crescut înconjurat de o familie de gospodari, iar când avea 6 ani ajuta deja la treburile casei şi ale grădinii. La vârsta de 9 ani, Henry a învăţat reţetele de murături şi a început să vândă hrean ras în centrul oraşului Pittsburgh. După ce au observat pasiunea pentru grădinărit a băiatului, părinţii i-au oferit cadou 3.000 de metri pătraţi de pământ, iar la 12 ani ajunsese să cultive deja 12.000 de metri pătraţi de pământ.

    Ceva timp mai târziu, el a început să-şi vândă recolta locuitorilor din Pittsburgh. Puţin timp mai târziu, hreanul de Heinz se găsea deja la băcănie. Gustul său era deja cunoscut pentru mulţi localnici, întrucât Henry a folosit întotdeauna reţetele mamei sale.

    Pe vremea copilăriei lui Henry J. Heinz, manipularea clienţilor era o parte obişnuită a afacerilor din Statele Unite. Unul din ziarele locale scria: „În aşa-numitul hrean, putem găsi mai mulţi napi şi bastoane de lemn îmbibate cu apă decât hrean”. În consecinţă, pentru a demonstra calitatea produselor sale, Henry Henry l-a ambalat în borcane de sticlă transparentă – o inovaţie la vremea respectivă.

    Când Henry J. Heinz a absolvit liceul, grădina sa ajunsese atât de mare încât a trebuit să angajeze lucrători. În 1861, când Henry avea doar 17 ani, câştiga 2.400 de dolari, care în prezent ar însemna circa 43.000 de dolari.

    După ce a absolvit Colegiul Mercantil Duff’s, Henry a început să lucreze la cărămidăria tatălui său. A aflat despre toate complexităţile acestei afaceri, a făcut unele modificări minore în producţia de cărămizi şi, cel mai important, a obţinut o restituire a impozitului de la contribuabili. Deodată, tatăl şi-a dat seama că este dependent de fiul său, care a devenit un angajat indispensabil. Henry a avut grijă de toate lucrările de contabilitate cu mult entuziasm. În 1864, Henry, la vârsta de 20 de ani practic, conducea o fabrică de cărămidă. Ulterior, a putut chiar să extindă producţia, în timp ce tatăl său a mers să-şi viziteze rudele din Germania.
    Între timp, cărămidăria a început să aducă venituri decente, iar familia Heinz a putut să se mute dintr-o casă minusculă într-o vilă construită din cărămizile produse de fabrica lor.
    Henry J. Heinz, acum adult, era încă interesat de reţetele mamei sale şi experimenta constant, încercând să le îmbunătăţească. Heinz a fost mereu în căutare de noi idei de afaceri şi de această dată a decis că piaţa de conserve merită încercată.
    În 1869, împreună cu prietenul şi vecinul său L. Clarence Noble, a lansat  compania numită Heinz & Noble. Aceasta vindea restaurantelor şi cafenelelor ouă, hrean ras, murături şi alte produse. Henry ştia că oamenii nu aveau încredere în special în produsele din conserve, aşa că a decis să nu pună numele companiei sale pe etichete.
    Vânzarea produselor preambalate a fost alegerea potrivită la acea vreme. Industria turnării oţelului era bine dezvoltată în Pittsburgh, iar majoritatea bărbaţilor lucrau pe atunci timp de 12 ore pe zi, neavând astfel timp pentru gătit. Au preferat să cumpere mâncarea, care era pregătită pentru consum imediat. Peste 60 de companii au preluat această tendinţă şi au început să furnizeze pieţei diverse tipuri de produse conservate.
    Veniturile companiei au atins câteva mii de dolari într-un an de la fondarea sa. Pentru a supravieţui în competiţia acerbă, a fost necesar ca Heinz nu numai să le ofere consumatorilor produse de înaltă calitate, ci şi să le facă mai disponibile. Cum putea fi atins acest obiectiv? În primul rând, producţia trebuia să fie masivă. Prin urmare, casa Heinz, care a fost lăsată goală după ce familia s-a mutat în vilă, a fost reorganizată pentru producţia companiei Heinz & Noble în 1874. Henry a angajat mai mulţi muncitori germani care se ocupau de spălarea şi ambalarea legumelor în conserve. În timpul primăverii, au încheiat un acord de cumpărare a întregii culturi de la fermierii locali, la un preţ fix. În acest fel, au economisit şi mulţi bani, deoarece în condiţiile meteorologice nefavorabile din vară sau toamnă costul legumelor ar fi putut creşte semnificativ. În plus, Heinz & Noble a cumpărat cai şi autoutilitare pentru a livra cultura în avans; a cumpărat şi o fabrică pentru producerea oţetului în St. Louis, Missouri. Compania a avut un mare succes, iar Henry a devenit un antreprenor înstărit, care îşi putea susţine cu uşurinţă familia.
    Lucrurile au mers bine, iar tinerii parteneri se aşteptau să aibă un profit considerabil. Au fost surprinşi însă de faptul că recolta de castraveţi nu a fost conform aşteptărilor, astfel încât compania lor nu a avut suficient capital de lucru pentru a acoperi contractele cu fermierii. Nici varianta unui împrumut de la bancă nu era posibilă, în contextul în care în 1875 a izbucnit criza financiară în Statele Unite, ceea ce a dus la paralizarea întregului sistem bancar. Fermierii au solicitat instanţei ca Heinz & Noble să-şi găsească locul printre cele 5.000 de întreprinderi falimentare. Toată proprietatea trebuia vândută pentru a compensa pierderile fermierilor.
    Crăciunul din 1875 a fost cel mai rău din viaţa antreprenorului american. Heinz a rămas mult timp deprimat, nu s-a ridicat din pat mai multe luni. În această perioadă, mama lui i-a oferit lui Henry toate economiile pentru ca el să poată da ideii sale de afaceri o a doua şansă. Inspirat de ea, Henry a folosit banii cu înţelepciune şi a înregistrat Heinz Food Company pe numele rudelor sale (mama, vărul şi fratele său John), continuând să producă şi să vândă sosuri şi murături. El era şeful companiei, deşi prin lege nu avea voie să o gestioneze, deoarece mama sa deţinea cele mai multe acţiuni. Afacerea Heinz a devenit o afacere de familie. Rudele chiar au condus o şedinţă de consiliu în bucătărie în timpul unei cine de familie. Henry mergea zilnic pe jos pe câmpurile sale pentru a verifica cum mergeau lucrurile.
    Henry şi-a redobândit încrederea şi a continuat să extindă gama de conserve, sosuri şi marinate. Ketchupul a fost urmat de produse precum sosuri din ardei roşii şi verzi, chili, cidru de mere şi ciorbe, măsline, ceapă murată şi conopidă, fasole coaptă şi murături. Henry J. Heinz a murit la vârsta de 74 de ani din cauza pneumoniei. După moartea lui Henry J. Heinz, fiul său Howard Heinz a preluat conducerea afacerii. În prezent compania Heinz a fuzionat cu Kraft Foods, care a rezultat în Kraft Heinz, o companie americană cu o cifră de afaceri de 26,2 miliarde de dolari în anul 2018.

  • Sărăcia şi lipsa egalităţii de şanse: cum se explică faptul că guvernul Chinei a scăpat de sub control epidemia din Wuhan

    Pe măsură ce lumina învăluie oraşul, devine evidentă dezorientarea locuitorilor. Gările şi aeroportul sunt închise, drumurile, în special cele spre periferie, sunt blocate, scrie revista Foreign Policy. Este vacanţa de Anul Nou, iar oamenii s-au pregătit de tradiţionalele reuniuni de familie în locuri aflate adesea la mari distanţe de locul de muncă. Acum nimeni nu are voie să părăsească oraşul. Guvernul l-a închis. A fost impusă carantina. Este vorba de un oraş cu 11 milioane de locuitori, Wuhan, de unde a pornit epidemia de gripă care se răspândeşte în toată lumea. Carantina este o măsură preventivă fără precedent – comparabilă cu închiderea unui oraş precum Chicago în mijlocul sau două zile înainte de Ziua Recunoştinţei. Spre comparaţie, Belgia are 11 milioane de locuitori. Cehia şi Ungaria au mai puţin. Coronavirusul a ajuns din China pe toate continentele, inclusiv în SUA. Însă nu locuitorii statului Washington, sau cei din Bangkok, sunt cei mai expuşi riscului de infecţie cu coronavirus. Săracii Chinei – ca în multe ţări – sunt o populaţie cu acces redus la servicii esenţiale cum sunt cele de îngrijire medicală. Oamenii săraci au fost cel mai probabil primii în contact cu virusul şi, cel mai probabil, prin intermediul celor săraci epidemia se răspândeşte. Săracii vor fi principalele victime ale măsurilor represive prin care guvernul, după săptămâni de bâjbâială, negări şi încercări de a ascunde adevărul, înţelege să acţioneze. Coronavirusul Wuhan pare să fi apărut prin contactul dintre om şi animal în piaţa de peşte Huanan. În ciuda numelui, în această piaţă se vindea o gamă uriaşă de animale sălbatice considerate delicatese, de la pui de lup până la şerpi sau lilieci, despre care acum se crede că au fost vectorul iniţial al infecţiei. Ca şi în alte pieţe de animale vii, munca murdară şi periculoasă de manipulare a animalelor a fost făcută în principal de muncitori obişnuiţi, mulţi dintre ei fiind muncitori migranţi – născuţi la sat, care muncesc în marile oraşe, fără a avea o reşedinţă stabilă acolo. Wuhan – un centru urban masiv format din contopirea a trei oraşe, Wuchang, Hanyang şi Hankou – află pe pielea lui cum este ca dezvoltarea să devină o povară.  
    Pe parcursul secolului XX, proiectele de dezvoltare imobiliară au umflat economia oraşului şi au înghiţit localităţile suburbane din provincia Hubei. Sistemul de asistenţă medicală al Wuhan se chinuie acum să gestioneze o criză de sănătate care afectează întreaga populaţie. În această comunitate, mulţi migranţi şi studenţi din numeroasele sale campusuri universitare erau deja plecaţi din oraş în momentul impunerii carantinei, pe 23 ianuarie. Acum, în timp ce alte regiuni din China se străduie să evalueze şi să raporteze cazurile de coronavirus descoperite printre oamenii care efectuează călătoria anuală spre casă, tratamentul şi informaţiile de sănătate publică au devenit prioritatea politică pentru funcţionari.
    În pofida vastelor dimensiuni interne ale acestei probleme, veştile despre cazuri de oameni infectaţi din Coreea de Sud, Thailanda şi din alte părţi îndepărtate ale lumii au sosit cu mult înainte ca Beijingul să facă cunoscută publicului amploarea epidemiei din Wuhan şi din oraşele vecine. În toate aceste cazuri din străinătate, călătorii care au transportat virusul au mai multe şanse de recuperare decât cetăţeanul chinez mediu – pur şi simplu, prin faptul că au la dispoziţie resursele financiare necesare pentru a călători în alte ţări (mai puţin de 10% din populaţia Chinei deţine un paşaport). Călătorii din clasa de mijloc care tuşeau în zboruri cu clasa economică către Bangkok au fost mult mai uşor de detectat decât muncitorii transpiraţi care plecau înghesuiţi într-un camion spre periferiile Wuhanului sau luau un autobuz de distanţă lungă spre acasă, spre o altă provincie, înainte de Anul Nou Lunar. Din cauza naturii sectorului de servicii şi a lipsei de beneficii pentru muncitori, este probabil ca mulţi migranţi să nu fi vrut să renunţe la singura lor şansă de se reuni cu familia.
    China este o societate supravegheată, dar plasa sistemului are găuri largi. Viaţa chinezilor din clasa de mijloc este foarte vizibilă pentru sistemele care adaugă automat informaţii la profilul personal al cetăţeanului din arhivele supraveghetorilor. Nu acelaşi lucru se poate spune despre săraci. Unii nu deţin nici măcar o carte de identitate, presupusă a fi purtată de toţi cetăţenii – fie pentru că au pierdut-o şi nu au putut să-o înlocuiască deoarece o călătorie în oraşul natal ar fi prea scumpă, fie pentru că pur şi simplu naşterea lor nu a fost niciodată înregistrată la guvern. În loc să călătorească cu trenul sau cu avionul, ceea ce ar necesita verificarea actelor de identitate, ei călătoresc cu autobuze de distanţe lungi dificil de monitorizat sau folosesc reţele informale de transport cu camioane şi autoutilitare. Chiar şi prezenţa lor online este masiv redusă; în pofida afirmaţiilor că serviciile precum WeChat sunt omniprezente, penetrarea internetului în China este de doar 60%. Resurse precum conturile WeChat sau cărţile de identitate sunt uneori utilizate în comun de membrii familiei, părinţii folosind identităţile copiilor.
    Cum zonele rurale sunt lăsate adesea în întuneric“, primind cu întârziere informaţii despre măsuri de prevenţie ca spălarea mâinilor şi folosirea măştilor medicale, familiile cu telefoane şi conexiuni bune la internet au un avantaj în a afla ce să facă pentru a rămâne sănătoase. Pe măsură ce coronavirusul îşi face drum în afara Wuhanului, resursele de sănătate publică se subţiază, iar proviziile medicale ajung mai lent la spitale mai îndepărtate pentru un tratament adecvat. Lipsa de măşti de faţă în Shanghai şi în alte părţi a apărut într-o perioadă în care instalaţiile de producţie sunt oprite pentru celebrarea Anului Nou Lunar. O fabrică de măşti a oferit salarii de trei ori mai mari decât cele obişnuite pentru ca lucrătorii să-şi scurteze vacanţa. Aceste deficienţe de aprovizionare, în combinaţie cu inegalităţile anterioare, vor face ca unii să aibă şanse, iar alţii să rămână fără apărare. 
    De asemenea, la săraci afectaţi de virus este mult mai mică probabilitatea de a fi văzuţi de un medic. Sistemul de asistenţă medicală din China, care combină elemente publice şi private, este notoriu pentru greutatea de a naviga prin el chiar şi pentru pacienţii din clasa mijlocie. Porţiuni mari ale populaţiei au acces redus sau deloc la servicii medicale de calitate. Chiar şi atunci când resursele pentru sate sau oraşe mici sunt disponibile pe hârtie, resursele sunt concentrate, conform politicii, în oraşe şi metropole mai mari. Majoritatea medicilor chinezi nu au licenţă, uneori pregătirea fiind şi mai slabă, iar medicii specialişti lucrează aproape exclusiv în spitalele din oraşele mari, care acum sunt umplute până la refuz cu pacienţi şi personal din ce în ce mai suprasolicitat.
    Deşi există asigurare publică de sănătate, iar sistemul a fost extins în ultimii ani, aceasta este, de asemenea, legată de hukou – permisul de şedere în localitatea de naştere, omniprezent din China. Acest sistem face imposibil pentru cei născuţi în mediul rural să-şi folosească asigurarea în spitalele oraşelor cu personal mai bine pregătit. În aceeaşi situaţie se găsesc şi muncitorii migranţi, care de obicei lucrează departe de locul pentru care deţin un hukou şi unde pot avea acces la servicii medicale. Rezultatul este că ei evită să folosească serviciile medicale dacă nu li se întâmplă ceva grav, recurgând adesea la auto-medicaţie – unul dintre motivele consumului extrem de ridicat din China de antibiotice fără reţetă – sau la medicina tradiţională chinezească. În plus, sănătatea lor adesea slabă îi face mai vulnerabili la virus şi mai predispuşi să confunde noua gripă cu o răceală sau o gripă obişnuită.
    Situaţia devine mai gravă în cazul bătrânilor. Din datele limitate disponibile de la guvernul chinez reiese că pensionarii constituie majoritatea persoanelor decedate din cauza coronavirusului, iar persoanele mai în vârstă cu afecţiuni respiratorii preexistente rămân printre cele mai expuse riscurilor. Însă lucrătorii migranţi, care nu au acces la pensii corespunzătoare şi îngrijire de bună calitate, pot fi adesea la 40 de ani sau la 50 de ani în condiţie mai proastă, din cauza unei vieţi de muncă grea, decât persoanele de aceeaşi vârstă din clasa de mijloc.
    Invizibilitatea relativă şi atenţia redusă acordată săracilor pot fi unele dintre motivele pentru care numărul raportat oficial de cazuri cu persoane infectate cu coronavirus era la începutul epidemiei semnificativ mai mic decât cel evaluat de experţii străini. Din acest punct de vedere, este posibil ca mai degrabă sistemul pur şi simplu să nu fi fost capabil să găsească bolnavii, decât ca guvernul să fi încercat să minimalizeze pericolul. 
    Cei săraci pot fi mai puţin vizibili pentru diagnostic şi tratament, dar sunt mai vizibili pentru represiune. Istoria catastrofelor recente este înfricoşătoare. Dezastrul aduce adesea panică printre elite, care tind să fie ostile la adresa grupurilor sărace sau străine. După cutremurul din Tangshan din 1976, miliţiile urbane au bătut până la moarte sau au împuşcat ţăranii care intrau în oraş în căutarea ajutorului, sub pretextul că sunt jefuitori. 

  • Mobilizare în stil chinezesc: spitalul construit în Wuhan pentru pacienţii cu coronavirus, livrat în 10 zile

    Spitalul, cu o suprafaţă de 60.000 de metri pătraţi, a fost construit de 7.000 de muncitori în doar zece zile. Clădirea are un sistem de ventilaţie specializat, numeroase saloane pentru izolare şi 30 de saloane de terapie intensivă, potrivit cotidianului guvernamental Yangtze Daily. Doctorii de la noua unitate medicală din Wuhan pot comunica prin intermediul unui sistem video cu experţi de la spitalul central al armatei chineze, cu sediul la Beijing. Armata chineză a trimis acolo 1.400 de doctori. 

  • Ce îi face coronavirusul corpului uman

    Medicii din linia întâi care se luptă cu noul coronavirus la Spitalul Jinyintan din Wuhan încep să ofere răspunsuri despre cum atacă virusul corpul uman, care este gama completă de simptome, în ce condiţii virusul te afectează grav, ducând la deces şi cum ar putea fi tratat, potrivit BBC.
    O analiză detaliată pe primii 99 de pacienţi trataţi a fost publicată în jurnalul medical Lancet.
    Atacă plămânii

    Toţi cei 99 de pacienţi duşi la spital aveau pneumonie, plămânii lor fiind inflamaţi iar micile alveole pulmonare unde oxigenul se mişcă spre sânge erau pline cu apă.

    Alte simptome au fost:
    82 dintre pacienţi aveau febră
    81 dintre pacienţi tuşeau
    31 dintre pacienţi respirau greu
    11 dintre pacienţi prezentau dureri musculare
    9 dintre pacienţi erau confuzi
    8 dintre pacienţi aveau dureri de cap
    5 dintre pacienţi aveau durere în gât

  • Medlife anunţă cel mai mare proiect din istoria companiei: Medlife Medical Park. Finanţarea va fi asigurată din cashflow şi prin atragerea unor resurse de pe piaţa de capital

    Operatorul de servicii medicale private Medlife, controlat de familia Marcu, anunţă achiziţia unei suprafeţe de teren de 9.500 metri pătraţi si a unor clădiri în suprafaţă construită de 5.000 de metri pătraţi, concomitent cu închirierea unei suprafete adiacente de teren de 2.500 metri pătraţi, respectiv clădiri construite de 2.000 metri pătraţi în zona centru-nord a Capitalei, pe Calea Griviţei, unde compania va dezvolta proiectul Medlife Medical Park, care va avea la final 1.000 paturi şi va ocupa 8 clădiri în sistem pavilionar.

    Proiectul va fi construit lângă spitalul Medlife Memorial şi va cuprinde două etape. În prima etapă, MedLife Medical Park va dispune de o suprafaţă construită totală de 19.000 mp ce va fi dată în exploatare în următoarele 18-24 de luni. În a doua etapă, în termen de 3-5 ani, compania îşi propune să construiască Institutul Oncologic MedLife, urmând ca întregul proiect, MedLife Medical Park, sa ajungă la o suprafaţă construită totală de aproximativ 50.000 metri pătraţi, potrivit informaţiilor transmise de companie.

    “Suprafeţele de teren şi PUZ-ul zonei permit construcţia unor suprafeţe de aproape trei ori mai mari de clădiri, dar compania doreşte să aibă spaţii verzi generoase între clădirile cu diferite funcţiuni, respectiv între ambulatorii şi spitale, pacienţi cronici şi acuţi, adulţi şi copii. Proiectul agregat îşi propune ca, în plin oraş, pacienţii să se simtă ca într-o oază de linişte, cu aer curat”, transmit reprezentanţii Medlife.

    Prima fază a proiectului va fi finanţată în proporţie majoritară din surse proprii, provenite din cashflow-ul companiei, şi implică dezvoltarea unei noi hyperclinici şi a unui centru de radioterapie. Concomitent, se va extinde spitalul MedLife Memorial, şi va fi relocat şi extins Centrul de fertilizare in vitro.
     
    Pe lângă operaţiunile medicale, în cursul anului 2021, proiectul va integra un parc generos, cu spaţii verzi şi zone de recreiere pentru adulţi şi copii. În plus, vor fi amenajate  doua  restaurante, un magazin bio, precum şi noi spatii de parcare.

    “Trăim într-un mediu cu un nivel foarte crescut de poluare şi orice initiativă pentru a reduce poluarea, a reduce consumul inutil, a conserva natura şi a creşte suprafeţele verzi din jurul nostru este importantă” spune Mihai Marcu, Preşedinte & CEO al Sistemului Medical MedLife.  

    Adiţional, compania are în plan inaugurarea unui centru de cercetare şi pregătire medicală. LifeScience va fi primul centru privat de cercetare dedicat exclusiv pentru pregătire şi inovaţie în domeniul medicinei. Acesta va îngloba, pe lângă centrul de training şi inovaţie, spaţii pentru studenţi şi tineri care doresc să îşi expună ideile inovatoare în domeniul medical, respectiv vor să iniţieze un business în domeniul medical sau să găsească parteneri şi finanţări pentru start-up-uri medicale. Centrul va integra o expoziţie muzeală a medicinei româneşti, fotografie şi documente, primele echipamente şi instrumentar de peste 100 de ani, precum si o biblioteca medicală. LifeScience va putea găzdui până la 300 de persoane în sălile de conferinţe. Medicii, cadrele universitare si specialiştii în formare profesională medicală vor putea să îşi prezinte în cadrul centrului cazurile medicale, lucrările şi inovaţiile.  

    “Avem în echipă medici care oferă sesiuni hands on pentru medici din Austria, Statele Unite sau Marea Britanie. Vrem să consolidăm această platformă de cunoştinţe şi experienţe acumulate în toţi aceşti ani şi să contribuim la pregătirea noilor generaţii de medici şi asistenţi. Viitorul stă în cercetare şi inovaţie de aceea vrem să investim în această direcţie prin dezvoltarea unui centru dedicat” adaugă Mihai Marcu.

    În cea de-a doua etapă a proiectului compania intenţionează să dezvolte de la zero un centru de mari dimensiuni dedicat zonei de oncologie, Institutul Oncologic MedLife. Unitatea va fi amenajată pe o suprafaţă totală de aprox. 30.000 mp şi va include oncologie medicală, specialităţi conexe zonei de oncologie, chimioterapie şi chirurgie oncologică de excelenţă. Noua unitate urmează să fie dată în exploatare gradual, în următorii 3-5 ani, MedLife având deja în lucru un studiu de fezabilitate pentru construirea corpului de clădire.   

    „În România lipseşte, la scară mai largă, un model de proiect medical de mari dimensiuni, care să cuprindă imagistică puternică, chirurgie complexă, echipe medicale multidisciplinare şi implicit servicii integrate pentru diagnosticul si tratamentul celor mai întâlnite patologii. (…) Este un proiect de anvergură care marchează trecerea MedLife la o nouă etapă de dezvoltare” adaugă Mihai Marcu.

    În prezent se lucrează la studiul de fezabiltate pentru Institutul Oncologic MedLife urmând ca modul de finanţare, prin credite, emitere de acţiuni, bonduri sau o combinaţie a acestora, să fie decis în funcţie de discuţiile cu acţionarii si instituţiile finaciare partenere.

    Compania cu capitalizare de 786 mil. lei a încheiat 2018 cu o cifră de afaceri, consolidată la nivel de grup, de 804 milioane de lei, în creştere cu 29% faţă de 2017. 

     

  • Cum afectează coronavirusul economia Chinei: Transporturile au înregistrat scăderi de 36% şi au fost cheltuite 1,6 miliarde de dolari pentru îmbunătăţirea condiţiilor medicale

    O serie de date preliminarii arată gradul în care începe să afecteze epidemia de coronavirus economia Republicii Populare Chineze. În timpul unei conferinţe de presă de duminică, mai mulţi oficiali chinezi au subliniat faptul că virusul va rămâne o problemă în viitorul apropiat, potrivit CNBC.

    Impactul imediat a fost vizibil în numărul scăzut al persoanelor care circulă cu mijloacele de transport în comun. Într-un efort de prevenire a răspândirii virusului, guvernul a încurajat populaţia să rămână în casă, a anulat principalele evenimente publice şi a restricţionat călătoriile interne pentru zeci de milioane de persoane.

    Per ansamblu, călătoriile din ziua de sâmbătă, prima zi a Noului An Chinezesc, au scăzut cu 28,8% comparativ cu anul trecut, a declarat vicepremierul transporturilor din RPC. În plus, s-au înregistrat scăderi în:

    • Transportul aerian la nivel civil: 41,6%
    • Transportul feroviar: 41,5%
    • Transportul rutier: 25%

    În medie, transporturile au înregistrat scăderi de 36,03%

    Autorităţile chineze au început să impună amenzi adresate persoanelor care nu poartă măşti medicale în anumite spaţii publice. În plus, numărul de echipamente vitale, precum trusele medicale şi echipamentele de protecţie, este în prezent mult prea mic pentru a putea face faţă cererii. În Wuhan, oraşul unde a luat naştere virusul, sunt necesare circa 100.000 de echipamente de protecţie în fiecare zi, dar capacitatea zilnică de producţie nu trece de câteva zeci de mii.

    De asemenea, autorităţile au declarat ieri că, pentru a îmbunătăţi condiţiile din spitale, vor fi adăugate mai multe paturi şi se va atrage tot mai mult personal medical.

    Ministrul Finanţelor din China a declarat duminică că mai multe sectoare ale ministerelor de finanţe au cheltuit 1,6 miliarde dolari (11,2 miliarde yuani) prin subvenţii ce acoperă îngrijirile medicale, achiziţionarea de echipamente şi alte eforturi de combatere a epidemiei.

    Însă ultimele evoluţii indică faptul că disfuncţionalităţile activităţilor economice de zi cu zi pot reprezenta doar începutul unui situaţii pe termen lung.

    Autorităţile de la Beijing au declarat că şcolile publice, de la grădiniţe la universităţi, îşi vor amâna activitatea anului şcolar până la noi instrucţiuni. Potrivit calendarului Noului An Chinezesc, majoritatea cetăţenilor chinezi se vor întoarce la muncă începând cu data de 31 ianuare.