BusinessMagazin

Tag: medic

  • Povestea lui Mohammad Murad, omul care a adăugat cuvântul ŞAORMA în limba română: Banii nu trebuie să te ridice undeva unde nu mai simţi nimic

    Mohammad Murad a venit în România în 1982 din Liban ca să studieze medicina şi a ajuns după 30 de ani să fie unul dintre cei mai mari hotelieri din ţară. El spune că veni­turile celor şase unităţi de cazare din lanţul Phoe­nicia pe care antre­prenorul le deţine pe litoral se situează între 15 şi 20 mil. euro. Cifră ce îl poziţionează potrivit datelor ZF pe prima poziţie în topul celor mai puternici antreprenori din turismul de la Marea Neagră. De asemenea, Murad şi familia sa au afaceri şi în domeniul imobiliar, mai deţin produ­cătorul de conserve Mandy Foods şi lanţul de restaurante Springtime. Cu toate acestea, medicul neurolog Mohammad Murad vorbeşte mai puţin despre bani şi mai mult despre fericire, milă şi dragoste.

    IMEDIAT DUPĂ REVOLUŢIE, care l-a prins medic la spitalul Colentina, Murad s-a apucat să facă mici afaceri şi, încă de la început, relaţia lui cu statul a fost puţin mai încordată. Mai întâi a deschis o terasă în Regie, în 1990, dar într-o zi l-a vizitat primarul de atunci al sectorului 6, beat, şi i-a aruncat toate scaunele şi mesele în Dâmboviţa. “Am fost foarte supărat, dar un prieten român mi-a zis că aici există o vorbă potrivit căreia orice şut în fund e un pas înainte. În Liban nu există proverbul ăsta. Atunci am înfiinţat cu un român o firmă de import, care se numea Pisica Neagră. Românul a plecat cu toate actele şi banii. De atunci, pe unde merg, dacă trece o pisică neagră mă întorc din drum”, îşi aminteşte Murad.

    A urmat o a doua firmă, numită Prometeu. “Dacă nu iei vreo trei ţepe, nu eşti om de afaceri. Prima ţeapă a fost Pisica Neagră şi a doua Prometeu, prin care am făcut vreo cinci magazine în ţară şi apoi m-am trezit că asociatul meu, tot român, a luat ştampila şi a trecut spaţiile pe numele lui”, spune omul de afaceri.

    MURAD A AJUNS ÎN ROMÂNIA ÎN 1982 PENTRU STUDII, iar primii trei ani de medicină i-a făcut la Iaşi, după care şi-a continuat studiile la Bucureşti.”În acei ani România era foarte interesantă, toţi oamenii se purtau ca şi cum ar ascunde ceva şi ar spune jumătate din cât pot spune. Erau foarte îngânduraţi, lipsiţi de iniţiativă, dar pe un fond pozitiv. Din prima zi nu m-am simţit străin în România. Primii trei ani de facultate i-am făcut la Iaşi, care e un oraş superb şi cu o cultură specială. Exista, faţă de astăzi, o mai bună pregătire a studenţilor. După trei ani de Iaşi am venit la Bucureşti”, a adăugat el. Revoluţia l-a găsit lucrând ca medic stagiar la secţia de neurologie de la spitalul Colentina. A apucat să practice meseria de medic doar doi ani, dar spune că medicina l-a ajutat foarte mult în afaceri, pentru că a aplicat acelaşi mod de gândire pentru toate problemele pe care le-a avut pe parcursul anilor. Când ai o problemă, crede Murad, înseamnă că există o cauză care a dus la ea, apoi apar simptomele problemei, fie că e afacere sau relaţie interumană, sau relaţie cu statul. Odată stabilit diagnosticul, trebuie aplicat un tratament pe măsură, pe care să-l poţi urmări şi să ai o prognoză favorabilă.

    CHIAR ŞI ÎN TIMPUL STUDIILOR, Murad a făcut mici afaceri în Bucureşti, aducând “una-alta” când venea din Liban. Omul de afaceri povesteşte că familia sa avea în Beirut o fabrică de confecţii. “Suntem nouă fraţi, toţi am făcut şcoli, iar trei sunt în România şi restul în Liban, Canada şi Australia. Am avut o educaţie de acasă, fără de care cred că e greu să te poziţionezi şi în afaceri, iar cea mai bună afacere pe care am făcut-o în ultimii 20 de ani e că m-am autoeducat.”

  • Barna către parlamentarii AUR: Dormiţi bine noaptea după ce le-aţi spus medicilor că sunt criminali?

    „Dormiţi bine noaptea după ce le-aţi zis medicilor că sunt criminali? Sunteţi mulţumiţi că oamenii care vă salvează prietenii şi rudele de la moarte trebuie să facă faţă şi potopului de injurii şi blesteme pe care l-aţi încurajat şi lansat împotriva lor? Vă simţiţi împliniţi? Simţiţi că aţi realizat ceva în aceste luni de mandat? Asta vreţi să faceţi şi în următorii patru ani? Liste cu duşmanii din minţile voastre înfierbântate? Ce ţinte mai aveţi? Cine urmează? Poate ne spuneţi acum, să ne pregătim şi noi”, a spus Barna.

    Liderul USR a mai spus că parlamentarii AUR nu au înţeles nimic din „privilegiul” de a reprezentanta românii în Parlament.

    „Poate a venit vremea să vi se spună că deşi aţi fost aleşi democratic n-aţi înţeles nimic nici din democraţie, nici din libertate şi nici din privilegiul de a reprezenta oamenii acestei ţări. Poate a venit vremea ca în jurul dumneavoastră să fie pus un cordon sanitar (ştiu că vă place cuvântul ăsta). Poate a venit vremea să vă spună cineva că extremismul nu va fi tolerat. Intoleranţa, doamnelor şi domnilor de la AUR, nu va fi tolerată. Pot accepta că sunt oameni care îşi mai pierd temporar cumpătul. Nu e uşor să faci faţă unei crize şi mulţi români suferă în aceste zile dar, domnilor şi doamnelor colegi de la AUR, când v-aţi pierdut şi sufletul? Ce demon vă stăpâneşte de aţi ajuns să vedeţi criminali în salvatori, dictatura în mască şi conspiraţie în vaccin? Cum aţi ajuns aici? Şi cum puteţi fi salvaţi? Dacă aveţi nevoie de ajutor, spuneţi. Îl veţi primi”, a mai spus Dan Barna.

    Acesta le-a atras atenţia parlamentarilor AUR că sunt „la o răscruce” şi nu ar trebui să o ia pe un drum de care copiilor şi nepoţilor să le fie, în câţiva ani, ruşine.

    „Prima condiţie a civilizaţiei e să vezi omul din celălalt. Se numeşte toleranţă. Voi n-aţi reuşit încă. Şi prima condiţie pentru a primi respect este să oferi respect”, a spus Dan Barna în cadrul şedinţei de plen a Camerei Deputaţilor.

  • Medic, mesaj pentru protestatari: Să pună în balanţă masca şi sufocarea, un mod îngrozitor de a muri

    „Din ce în ce mai mult tindem să fim trataţi cum eu zic că nu merităm şi foarte multă lume din ţara asta ştie că nu merităm asta. A huidui o ambulanţă mi se pare de neînţeles. Noi ne vom face treaba, dar ideea este că în momentul ăsta o facem cu extrem de mare dificultate. Ne vin pacienţi în insuficienţă respiratorie severă pe care nu putem să-i manageriem că nu mai avem unde şi începem să sunăm de la un spital la altul. Ca şi medic de gardă poate jumătate din timpul pe care-l alocăm îl alocăm telefoanelor pentru aceşti oameni şi gândiţi-vă că facem chestia asta practic zilnic şi cu toţii”, a spus Ştefan Lazăr, într-o conferinţă de presă organizată marţi la Ministerul Sănătăţii.

    Acesta susţine că „bruiajul ăsta care ne înconjoară ne face ca această menire să ne-o facem din ce în ce mai dificilă”.

    El are un mesaj pentru protestatari.

    „Le cer celor care spun că masca este un lucru rău să pună în balanţă această mască cu sufocarea, asta păţesc oamenii ăştia. E unul dintre cele mai îngrozitoare moduri de a muri”, a mai spus el.

    Medicul a explicat că acesta este rolul restricţiilor impuse: să protejeze populaţia.

  • Medic: Am ajuns din eroi, criminali. E dureros, dar vom face în continuare ce avem de făcut

    Medicul Simin Florescu, director la Spitalul Victor Babeş din Capitală, a spus, marţi, într-o conferinţă de presă la Ministerul Sănătăţii, cum ajung la spitale familii întregi de pacienţi, iar unii fii sau fiice tocmai şi-au înmormântat părintele.

    „Privim cu maximă îngrijorare la ce se întâmplă în jurul nostru şi în spitalul nostru. În ultimele luni observăm cu foarte mare durere cum apar familii întregi bolnave, care se îmbolnăvesc în cascadă, în care fiii şi fiicele vin şi ne spun că tocmai şi-au îngropat părinţii, care vin şi ne spun <şi eu sunt bolnavă şi vă rog internaţi-mă>, la care apar ulterior şi copiii. Nu e nimic tragic sau romanţat. E o situaţie reală şi noi trebuie să ne ocupă de toţi, să avem grijă atât de starea lor fizică, cât şi de problemele lor psihologice care apar în acest context”, a povestit Simin Florescu.

    Medicul atrage atenţia că deşi sunt statistici cu modul în care evoluează boala, nimeni nu poate şti dinainte ce fel de formă a bolii va avea, iar în aceste condiţii, singura formă de apărare este masca.

    „Privim cu foarte mare stupoare la această idee că masca ar fi o botniţă sau un căluş. Masca este un mijloc de protecţie. Nu este nici botniţă, nici căluş, ci un mijloc de a ne proteja de o boală. Atât!”, a mai spus directorul de la „Victor Babeş”.

    În privinţa atitudinii faţă de personalul medical şi auxiliar, dr. Simin Florescu spune că medicii sunt stupefiaţi de modul în care au ajuns din eroi, torţionari.

    „Noi suntem destul de stupefiaţi uitându-ne cum am ajuns din eroi, torţionari, criminali, asasini. Să vedem ce o să urmeze mai departe. Pot să vă spun că deja toţi colegii mei privesc doar puţin amuzaţi la aceste etichete”, spune medicul.

    Aceasta spune că oricâte etichete li se vor pune, atât ea, cât şi colegii ei, vor continua să îşi facă meseria.

    „Dar totuşi devine la un moment dat dureros să îţi petreci aproape toată ziua în spital, aproape toate nopţile, în gărzi, şi apoi să fii etichetat ca şi criminal, psihopat, terorist. Nu facem decât să vindecăm sau să ameliorăm”, mai spune dr. Simin Florescu.

  • Medicul pneumolog Gilda Popescu, despre medicamentul ieftin care i-ar putea ajuta pe pacienţii COVID-19

    Gilda Popescu, medic pneumolog la Spitalul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Capitală, susţine că a tratat bolnavi infectaţi cu noul coronavirus încă din vară cu un medicament ieftin, pe care orice român şi-l poate permite, destinat celor cu astm. Rezultatele ar fi fantastice, spune doctoriţa: niciun pacient dintre cei trataţi de dr. Gilda Popescu cu medicamentul respectiv nu a ajuns la spital.

    „Eu nu am pornit ca să fac un studiu ştiinţific. A fost o întâmplare pornită de la cazuri reale – cele de afectare pulmonară. Pacienţii cu afecţiuni inflamatori cronice au nevoie de terapie, cel puţin astmaticii, de terapia cu corticosteroizi. Toate ghidurile noastre menţionează administrarea corticosteroidului inhalator încă din stadiul precoce al astmului bronşic.

    „Aşa am pornit eu…”
    Şi-n bronhopneumopatiile obstructive cronice avem nevoie de acest medicament sub forma de aerosoli, în special când se produc exacerbări, adică o modificare a stării generale, cu toate că aceşti pacienţi sunt trataţi cu anumite medicamente care au rol în primul rând bronhodilatator, să adăugăm corticosteroizi. Aşa am pornit eu.

    La un pacient care avea o bronhopneumopatie obstructivă cronică am semnalat prezenţa unei suprainfecţii de natură virală – nu ştiam exact. Am făcut testul, pentru că în primul rând în această perioadă te gândeşi la infecţia cu virusul SARS-CoV-2, şi am constat că era deja infectat”, a povestit dr. Gilda Popescu, la Antena3, despre prima persoană pe care a tratat-o cu această schemă proprie de tratament.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Vaccinarea anti-COVID la medicul de familie. Medic: Imunizarea, şansa de salvare

    Valeriu Gheorghiţă vrea să ştie până la finalul acestei luni câte cadre medicale sunt dornice să intre în campanie şi să se ocupe de vaccinarea propriilor pacienţi.

    Simina Diaconu, medic de familie din Braşov, cu aproximativ 1.300 pacienţi, este „pentru”. Spune că o imunizare cât mai rapidă este şansa noastră de salvare.

    „Mulţi dintre colegii mei participă la vaccinare în centrele dedicate, dar odată ce vom avea mai multe vaccinuri ar fi o soluţie bine-venită să putem vaccina în cabinetele noastre. Noi facem această activitate, este de competenţa noastră, facem vaccinuri de mult timp, suntem antrenaţi în acest sens”, spune medicul Simina Diaconu.

    Pentru asta e nevoie şi de dotări. Simina Diaconu le are deja în cabinetul ei. Probleme ar putea fi în cabinetele din zonele defavorizate.

    „Există o legislaţie pe care o respectăm şi pentru celelalte vaccinuri şi, evident, am putea face vaccinarea anti-Covid cu vaccinurile care se pretează la transportul şi depozitarea în cabinete noastre. (…) Nu cred că ar implica personal suplimentar în afara echipei care există în cabinet, adică medic, asistentă. Avem medicaţia de urgenţă aşa cum există şi în centrele de vaccinare, în cazul în care ar apărea efecte secundare”, adaugă medicul de familie.

    Activitatea ar trebui organizată în afara programului obişnuit de lucru, astfel încât pacienţii care vin la controale să nu aibă de suferit. Evident, personalul ar trebui plătit pentru această activitate suplimentară, susţin cadrele medicale.

    În plus, munca celor programaţi la vaccinare ar fi uşurată. Medicul face programarea, iar informaţiile vor fi introduse în Registrul Electronic Naţional de Vaccinare. Medicii care vor să partice au timp de gândire.

    „În România avem peste 11.000 de medici de familie şi (…) aşteptăm zilele următoare să finalizăm o analiză cu privire la distribuţia demografică şi la nivelul localităţilor. În localităţile unde nu sunt medici de familie vom merge cu centre mobile”, a declarat Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

    Vaccinul trimis cabinetelor ar urma să fie AstraZeneca sau Johnson&Johnson.

  • Interdicţia cumulului dintre pensie şi salariu în sistemul medical: Ar fi o problemă

    Întrebată, duminică, la Digi 24, ce impact ar avea interdicţia ca medicii să poată cumula pensia cu salariul la stat, dr. Andreea Moldovan, secretar de stat în MS, a spus că ar fi o problemă.

    „În momentul de faţă ar fi o problemă, însă problemele sunt mult mai adânci. Cred că întotdeauna trebuie găsită acea cale de mijloc pentru că orice exces în a nu remunera astfel de persoane sau, din contră, a da şi pensie, şi salariu, poate că are nişte minusuri de corectitudine. Mi-e greu să estimez”, a spus Moldovan.

    Secretarul de stat a precizat că există statistici disponibile despre numărul de medici pensionari din ATI care lucrează, atât la Minister, cât şi la Societatea Română de Terapie Intensivă.

  • Colegiul Medicilor s-a autosesizat, după ce un medic pneumolog din Oradea a afirmat că ignoră schemele de tratament din spitale şi foloseşte o schemă ”miraculoasă”: Cei infectaţi au ajuns în stare gravă la spital

    Colegiul Medicilor din Bihor a hotărât să se autosesizese în urma afirmatiilor făcute de medicul pneumolog Flavia Groşan, din Oradea. Aceasta a afirmat că şi-a tratat pacienţii de COVID-19, ignorând schemele de tratament din spitale şi folosind propria metodă bazată pe medicamentele ieftine. Mai mult, doctoriţa a criticat protocoalele terapeutice din spitale afirmând că duc la decesul pacienţilor. Însă, tratamentul recomandat de aceasta i-a trimis în stare gravă pe pacienţi.

    Flavia Groşan, medic pneumolog din Oradea, susţinea, cu câteva zile în urmă, că a vindecat „aproape o mie de pacienţi Covid în diferite stadii”, „fără nicio zi de spitalizare”.

    ”Eu mă duc pe medicaţia mea clasică. Eu am lucrat în nişte studii clinice foarte interesante pe pneumonii”
    Invitată la Antena 3, aceasta a spus că a tratat  boala ca pe o pneumonie atipică şi a folosit în acest sens medicamente clasice, ieftine.

    „Obiectivul meu de la începutul pandemiei a fost ca niciun pacient să nu ajungă pe mască de oxigen, nu intubat, pe mască. Şi nu a ajuns. Eu mă duc pe medicaţia mea clasică, ieftină, care include şi Claritromicina, un antibiotic ce face parte din grupa antibioticelor macrolide. Este singurul antibiotic cu tropism (proprietate de a se localiza în anumite organe) viral. (…) Mie nu-mi place azitromicina, pentru că este o copie mai slabă a claritromicinei. Eu am lucrat în nişte studii clinice foarte interesante pe pneumonii şi acolo am învăţat despre tropismul viral al claritromicinei, acolo am învăţat rolul antiinflamator al claritromicinei, pe care nu îl are niciun antibiotic.„, a precizat medicul Flavia Groşan. 

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Medicul român care a vindecat 1.000 de pacienţi cu COVID: “Am mers pe medicaţia mea clasică, ieftină!” Cu ce a tratat boala

    Medicul pneumolog Flavia Groşan a vindecat de COVID un număr impresionat de pacienţi, tratând boala ca pe o pneumonie şi utilizând o medicaţie clasică şi, în acelaşi timp, ieftină.

    Dr. Flavia Groşan precizează că obiectivul ei a fost, încă de la începutul pandemiei, ca niciun pacient să nu aibă nevoie de mască de oxigen. Pentru a-şi repune pacienţii pe picioare, medicul a utilizat un antiobiotic clasic, singurul cu tropism.

    “Obiectivul meu de la începutul pandemiei a fost ca niciun pacient să nu ajungă pe mască de oxigen, nu intubat, pe mască. Şi nu a ajuns. Eu mă duc pe medicaţia mea clasică, ieftină, care include şi Claritromicina, un antibiotic ce face parte din grupa antibioticelor macrolide. Este singurul antibiotic cu tropism (proprietate de a se localiza în anumite organe) viral. Sunt doar trei antibiotice în clasa macrolidelor, eritromicina, pe care toată lumea o ştie, azitromicina şi claritromicina.

    Mie nu-mi place azitromicina, pentru că este o copie mai slabă a claritromicinei. Eu am lucrat în nişte studii clinice foarte interesante pe pneumonii şi acolo am învăţat despre tropismul viral al claritromicinei, acolo am învăţat rolul antiinflamator al claritromicinei, pe care nu îl are niciun antibiotic. Şi de 10 ani lucrez cu acest antibiotic în pneumonii virale şi atipice. 

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Medicul şef ATI Sibiu explică procedura prin care un pacient poate fi legat

    Medicul şef de la ATI Sibiu, Mihai Sava, vine cu explicaţii, după ce un fost angajat a acuzat că în această secţie pacienţii în stare gravă, cu COVID-19, sunt legaţi, sedaţi şi mor sufocaţi. 

    Medicul şef al ATI Sibiu, Mihai Sava, a transmis, că legarea de pat, respectiv contenţia mecanică a pacienţilor se practică în toate secţiile de terapie intensivă, fiind utilă pentru pacienţii agitaţi până când se instalează efectul sedativelor administrate sau atunci când creşterea dozelor de sedative pot duce la instalarea unor reacţii adverse ameninţătoare de viaţă.

    „Un pacient agitat poate să se autolezeze prin smulgerea cateterelor, abordului venos sau chiar a sondei necesare ventilaţiei mecanice. Pentru această practică există un protocol intern al SCJU Sibiu. Fotografiile publicate în presă evidenţiază flictene la nivelul mâinii unui pacient, flictene care pot apărea în multiple situaţii chiar dacă acesta nu a fost contenţionat mecanic. Contenţia se realizează cu centuri de contemţie, care sunt echipamente medicale speciale pentru această procedură!, spune dr. Sava.

    Potrivit acestuia, secţiei ATI Covid îi sunt alocaţi un medic specialist sau primar ATI, un medic rezident an mare (an IV-V) şi doi medici rezidenţi an mic (an I-III) pe perioada turei de dimineaţă.

    „Pe perioada gărzii pacienţii sunt supravegheaţi de către medicul de gardă specialist sau primar, un medic rezident an mare şi doi medici rezidenţi an mic. Medicii alocaţi zonei roşii intră de două ori în decursul turei de dimineaţă (de 7 ore) cu o pauză de odihnă între cele două intervenţii. În timpul acestor intervenţii sunt consultaţi pacienţii, se stabileşte conduita terapeutică şi se realizează tehnicile medicale care trebuie realizate de către un medic. Pe perioada gărzii medicii intră în zona roşie la fiecare internare care se face şi de câte ori este nevoie dacă starea pacienţilor o necesită”, mai spune şeful ATI Sibiu.

    Medicul şef precizează că permanent în zona roşie se găsesc asistente şi infirmiere acestea putând solicita un medic în orice moment.

    „Comunicarea între zona roşie şi zona verde se face prin intermediul telefonului mobil al secţiei cu care se pot transmite şi fotografii ale constantelor măsurate de monitoare, aparate de ventilaţie mecanică, rezultate de laborator şi investigaţii imagistice. Acuzaţiile prin care se afirmă că decesele unor pacienţi s-au datorat deficienţelor terapeutice, trebuie dovedite prin probe şi analizate de către persoanele care înţeleg procedurile medicale de specialitate şi nu prin prisma unor sesizări anonime. Sedarea în terapie intensivă se face doar la pacienţii agitaţi pentru ca aceştia să nu-şi inducă leziuni proprii. De asemenea sedarea are rol anxiolitic la această grupă de pacienţi supuşi unui stres psihic foarte mare. Sedarea se face cu doze cât mai mici, titrate, specifice fiecărui pacient, de medicaţie sedativă astfel ca acestea să nu inducă reacţii adverse severe. La pacienţii cu intubaţie orotraheală (IOT) sunt necesare nivele de sedare mult mai profunde pentru ca aceştia să poată tolera tehnicile de ventilaţie mecanică”, mai spune medicul Mihai Sava.

    Medicul şef al ATI Sibiu, conf. dr. Mihai Sava, precizează că toţi pacienţii din zona roşie, care nu sunt intubaţi şi ventilaţi mecanic deţin telefon mobil propriu cu care pot comunica cu aparţinătorii, cu toate că aceste telefoane, prin câmpul electromagnetic, pot interacţiona cu aparatura medicală şi sunt interzise.

    „S-a decis această măsură din empatie pentru pacienţi şi familia acestora. Pacienţii intubaţi şi ventilaţi mecanic sunt în imposibilitatea de a vorbi, posesia unui telefon mobil fiind inutilă. Pentru toţi aparţinătorii pacienţilor sunt oferite informaţii pe linia de telefonie fixă între orele 13-14 şi 19-20 fie de către medicii alocaţi zonei roşii Covid, fie de către medicii de gardă”, a mai spus conf. dr. Mihai Sava.

    Un fost angajat de la Terapie Intensivă COVID, din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu a povestit, pentru publicaţia locală Turnu Sfatului, că pacienţi în stare gravă cu COVID-19 au fost legaţi de mâini şi de picioare, ignoraţi de cadrele medicale, sedaţi, astfel că au murit sufocaţi.

    Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, Ion Veştemean, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că a fost înregistrat un dosar penal pentru omor în cazul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu.