Cursul leu-euro a mai fost la un nivel de peste 4,668 lei la data de 22 iunie, când a fost de 4,6686 lei, mai arată datele afişate de BNR.
În plus, cursul valutar pentru euro a mai depăşit cota de 4,66 lei în cursul acestui an, începând din februarie, iar la 21 iunie a atins cel mai ridicat nivel, de 4,6695 lei.
Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut la 81,69 dolari/baril, nivel care nu a mai fost atins din noiembrie 2014, iar preţul US West Texas Intermediate a crescut cu 0,3%, la 72,28 dolari barilul.
Sancţiunile americane împotriva Iranului vor fi aplicate începând cu 4 noiembrie. Marea Britanie, China, Franţa, Germania, Rusia şi Iran au anunţat că vor să dezvolte mecanisme de plată pentru a continua tranzacţiile, în pofida sancţiunilor Statelor Unite. Analiştii anticipează o scădere a ofertei de petrol de 1 – 1,5 milioane barili/zi în urma acţiunilor Statelor Unite.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Preşedintele Igor Dodon a refuzat să semneze decretul de numire în funcţie a Silviei Radu şi a lui Nicolae Ciubuc, propuşi pentru Ministerul Sănătăţii şi al Agriculturii în Guvernul condus de premierul Pavel Filip. În urma suspendării temporare din funcţie, cele două decrete vor fi semnate de prim-ministrul Pavel Filip sau de preşedintele Parlamentului, Adrian Candu.
Purtătorul de cuvânt al preşedintelui a criticat decizia luată de Curtea Constituţională. „Igor Dodon consideră că Silvia Radu şi Nicolae Ciubuc nu deţin competenţele necesare de a ocupa această funcţie. De asemenea, dumnealui nu i s-a prezentat niciun document cu anumite detalii privind aceste două candidaturi. I s-a spus doar numele acestora. Această sesizare este un atac direct la funcţia lui Igor Dodon”, a declarat purtătorul de cuvânt, Maxim Lebedinschi.
De asemenea, Maxim Lebedinschi a pus la îndoială competenţa celor doi deputaţi care au sesizat Curtea Constituţională, contestând dreptul lor de a face acest lucru. „Dacă Pavel Filip nu a solicitat acest lucru, atunci nu era necesar. Cu ce scop au solicitat cei doi deputaţi PD acest lucru Curţii Constituţionale?”, a declarat purtătorul de cuvânt.
„CC a fost utilizată ca instrument într-o luptă politică. În funcţie de miniştri ar trebui (să fie, n. red.) persoane integre, cu studii şi responsabile. Ne pare rău. Doi deputaţi nu au avut dreptul să iniţieze o astfel de sesizare. Noi nu înţelegem, de când doi deputaţi sunt vocea prim-ministrului?”, a adăugat acesta.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
Antreprenorul bucureştean Tudor Maxim l-a surprins într-un filmuleţ, pe care apoi l-a postat pe reţeaua de socializare. “Ne plimbam prin Oradea şi dintr-o dată ne-a atras atenţia o muzică magică. Ne-am apropiat şi am descoperit un tânăr în şlapi ce cânta la un pian în parc. Am fost fermecaţi de muzica lui. Am descoperit că provine de al casa de copii şi lucrează ca spălător de vase. Nu are educaţie muzicaşă şi nici prea multă formală. Dar ce cântă e fenomenal!”, a scris Maxim, pe Facebook.
Un nivel mai ridicat de-atât a fost consemnat cel mai recent în august 2017, de 377,96 miliarde de lei, respectiv cu 40% mai ridicat decât luna precedentă. De asemenea, valoarea este cu 60% peste cea din iulie 2017 şi cu 72% peste cea înregistrată în iunie 2018.
În plus, în iunie 2017, valoarea totală a sumelor refuzate la plată cu instrumente de debit a fost de 707,56 miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din ultimii peste trei ani, din mai 2015 până în prezent. Din a doua jumătate a anului trecut până în prezent, aceste sume restante s-au aflat pe un trend de scădere, doar în octombrie 2017 fiind la o valoare de aproape 169 de miliarde de lei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Volumul total al vânzărilor după 7 luni din acest an ajunge la 105.686 unităţi, cu 23,8% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, acesta fiind şi cel mai mare volum al vânzărilor de automobile înregistrat într-o perioadă similară în ultimii 10 ani (în 2009, primul an al recesiunii economice, se înregistrau doar 92.526 de unităţi)”, arată un comunicat al APIA.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Circa 6.500 de kilometri de cablu de internet vor ajunge sub apă în următorii 15 ani, iar americanii din New York, Miami şi Seattle sunt cei mai vulnerabili la deteriorarea acestei infrastructuri, şi ar putea rămâne fără internet din această cauză, potrivit Business Insider.
Cercetătorii din cadrul Universităţii din Oregon şi cei ai Universităţii din Wisconsin-Madison, care şi-au prezentat studiul luna aceasta, au concluzionat că peste 1.000 de centre de date, care stochează servere şi routere, ar putea fi afectate din cauza inundaţiilor.
Schimbările climatice cauzează constant creşterea nivelului mărilor, care pot duce la inundaţii la scară largă.
Nivelul mării va creşte cu aproximativ 30 de centimetri în următorii 15 ani, ceea ce ar avea un efect devastator asupra infrastructurii de internet, scriu autorii studiului. Deşi cablurile de internet au fost proiectate să fie rezistente la apă, ele nu au izolaţie hidrofugă.
Dintre furnizorii individuali, cercetătorii se aşteaptă ca AT&T, Inteliquent şi CenturuyLink să fie cele mai afectate companii, deoarece au cea mai mare parte a infrastructurii de internet în zone de coastă.
„Credem că aceste rezultate subliniază o ameninţare reală şi prezentă la adresa managementului şi operaţiunilor sistemelor de comunicare şi că trebuie să luăm curând măsuri, să dezvoltăm planuri pentru a gestiona problema”, scriu autorii studiului.
Studiul a fost bazat pe două seturi de date: Proiecţiile cu privire la creşterea nivelului mărilor, realizate de Administraţia Naţională pentru Oceane şi Atmosferă şi de hărţile infrastructurii de internet în SUA.
Potrivit proiectului, pentru eliminarea efectelor negative asupra consumatorilor casnici, având în vedere că după 1 aprilie 2017 s-a liberalizat complet preţul de vânzare al gazelor naturale, iar tendinţa de creştere a fost continuă şi constantă, aceasta fiind în prezent 29,5%, în timp ce pentru luna martie 2019 se estimează o creştere de 33,75%, se impune adoptarea unui act normativ care să plafoneze preţul gazelor naturale.
Instituţia precizează în nota de fundamentare că preţul mediu de vânzare al gazelor naturale de către producătorii interni pe piata centralizată în perioada aprilie 2017 – august 2018 a evoluat de la 70.93 lei la 77,72 lei, iar preţul mediu estimat de vânzare al gazelor naturale de către producătorii interni pe piaţa centralizată la 31 martie 2019 va fi de 80,25 lei/MWh.
„Preţul gazelor naturale din import este stabilit pe piaţa concurenţială prin negociere liberă între importatori şi furnizorii de gaze naturale din România. Preţul mediu estimat de vânzare al gazelor naturale din import la 31.03.2019 va fi de 94,58 lei/MWh”, arată documentul.
Potrivit Ministerului Finanţelor Publice, preţul final la clienţii casnici reglementaţi are următoarea structură:
– cost unitar de gaze (CUG) ce reprezintă costurile estimate pentru acoperirea achiziţiei gazelor naturale, inclusiv serviciile aferente de înmagazinare şi transport, destinate revânzării în cadrul activităţii de furnizare reglementată; achiziţia de gaze naturale ca marfă se realizează de către furnizori pe o piaţă complet liberalizată, indiferent de sursă de provenienţă a gazului: intern, import sau din depozit;
Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 3,20%, de la 3,16%.
Indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut la 3,24% de la 3,20%.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Pe piaţa interbancară, euro a depăşit pragul de 4,67 lei încă de la debutul şedinţei de tranzacţionare (ora 9.00), cu un maxim de 4,6782 lei la ora 12.15, apoi evoluţiile s-au calmat şi la ora 13.00 (când BNR afişează cotaţia oficială) s-au stabilizat la 4,6695 lei. La ora scrierii acestei ştiri, pe piaţa interbancară euro a revenit peste pragul de 4,67 lei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro