BusinessMagazin

Tag: materii prime

  • Pe Wall Street nu se mai fac bani. Brokerii încep să îşi caute alte joburi

    Cei cinci mari, JPMorgan Chase, Goldman Sachs, Bank of America, Citigroup şi Morgan Stanley, îşi pregătesc ieşirea din zona speculativă, înregistrând deja o scădere a veniturilor de 10% faţă de primul trimestru din 2013 şi de 41% faţă de vârful atins în 2009.

    Pe scurt, tradingul tradiţional, definit de acronimul FICC, devine o parte din ce în mai mică în volumul de business al marilor bănci. Care segmente au fost lovite cel mai puternic? FICC – titluri cu venit fix, obligaţiuni, tranzacţii valutare şi tranzacţiile cu materii prime -, zona care era la un moment dat unul din principalele generatoare de profit pentru Morgan Stanley sau Goldman Sachs, este în cădere liberă.

    Noi reguli – precum legea Volcker (înaintată de economistul american Paul Volcker, care limitează accesul băncilor la tranzacţii speculative) – au forţat băncile să reducă sumele vehiculate. Alte norme recente au limitat accesul la bani împrumutaţi pentru a creşte sumele întoarse la investitori şi riscurile asumate de aceştia. Nu este însă un fenomen local, el se manifestă în toată lumea, iar ca dovadă stau cifrele înregistrate de giganţi precum Barclays sau Deutsche Bank în ultimii patru ani.

    „Evoluţia tehnologică a tradingului înseamnă reducerea costurilor, dar asta înseamnă şi că băncile fac mai puţini bani din trading„, a spus Jeffrey Harte, analist al Sandler O’Neill. Cu alte cuvinte, avantajele aduse de tehnologie, şi mai ales tradingul electronic, transformă slujba tradiţională de broker într-una mult mai puţin profitabilă, cel puţin din punctul de vedere al clienţilor. Obligaţiunile, tranzacţiile valutare şi tranzacţiile cu materii prime au generat, în 2009, 144 de miliarde de dolari pentru principalele zece bănci din lume.

    În 2013, suma a fost de doar 80 de miliarde de dolari, adică a înregistrat o scădere de 44%, conform unei analize a Credit Suisse. Raportul se centrează pe activitatea FICC în cadrul a zece bănci, inclusiv JPMorgan Chase, Citigroup, Bank of America, Deutsche Bank şi Goldman Sachs. O parte a declinului FICC este atribuită unei scăderi neaşteptate a tranzacţiilor cu obligaţiuni de stat precum şi secretizării datoriilor aduse de împrumuturile comerciale şi cele imobiliare.

    Iar când încasările din trading dispar, şi traderii dispar. În ultimii patru ani, numărul traderilor ca procent din totalul personalului a scăzut de la 39% la 36%, iar pentru anul în curs reducerea se anunţă a fi una spectaculoasă.
    Noile reguli cântăresc greu în tranzacţiile cu materii prime, acestea înregistrând o scădere, în cazul marilor bănci, de 18% într-un singur an, din 2012 până în 2013, conform unui studiu publicat de Coalitions. Ca segment al încasărilor provenite din FICC, ponderea materiilor prime a scăzut de la 30% în 2008 până la 6% în 2013. Motivul este similar, respectiv normele impuse pentru a limita politicile riscante ale băncilor fac aceste tranzacţii mai puţin profitabile.

  • Vedeta săptămânii: cuprul

    Cuprul s-a ieftinit, ajungând la cel mai mic preţ din aproape ultimii patru ani (6.376,25 dolari/tonă), ceea ce duce la 14% scăderea de la începutul anului.

    Ieftinirea a fost accelerată de ştirile privind prima incapacitate de plată declarată de o companie chineză producătoare de panouri solare pentru obligaţiuni emise pe piaţa internă (în condiţiile în care cca 60% din stocurile de cupru ale Chinei sunt folosite nu în industrie, ci drept garanţii pentru credite), de pierderile declarate de o a doua companie chineză din acelaşi sector şi de surpriza neplăcută a scăderii exporturilor Chinei cu 18,1% în februarie faţă de aceeaşi lună din 2013.

    Dacă unii economişti susţin că ieftinirea cuprului exprimă în primul rând un fenomen de interes intern pentru China, având în vedere folosirea metalului roşu ca garanţie pentru credite, alţii atrag atenţia că economia Chinei furnizează 30% din creşterea economică globală, astfel încât investitorii şi multinaţionalele americane care obţin mai mult de jumătate din venituri din afara pieţei interne ar trebui să fie deja în alertă.

  • Deprecierea rublei ar putea aduce bugetul Rusiei pe surplus, după deficit de 9,2 miliarde de dolari în 2013

     Scăderea rublei ar putea avea un impact pozitiv de 28 de miliarde de dolari asupra veniturilor în acest an, situaţie în care bugetul ar înregistra excedent, potrivit unor estimări publicate, marţi, de Higher School of Economics din Moscova.

    Rubla a coborât de la începutul anului cu 7,5% faţa de un coş valutar format din dolar şi euro, folosit de banca centrală pentru definirea unui coridor în care este tranzacţionată moneda.

    Deprecierea rublei scade cheltuielile interne ale statului, precum cele pentru pensii, în comparaţie cu veniturile generate de materiile prime, precum petrolul, ale căror preţuri pe piaţa internaţională sunt stabilite în dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Prognoze mai bune de la BNR până în 2015

    Relansarea creşterii în UE va fi susţinută de politica monetară acomodativă a BCE, de politici fiscale mai puţin restrictive şi de o evoluţie favorabilă a preţurilor la materiile prime (pentru barilul de petrol Brent sunt estimate valori medii anuale de 106,2 dolari în 2014 şi 101,1 dolari în 2015).

    Pe plan intern, o mai bună absorbţie a fondurilor europene, ameliorarea bilanţului companiilor, creşterea venitului real disponibil al gospodăriilor şi reducerea costului de creditare în lei vor stimula cererea, care ar urma să redevină treptat principalul determinant al creşterii economice, anticipează BNR.

  • Un pic de optimism pentru noi de la Banca Mondială

    Pentru anul în curs, perspectivele cele mai bune le aparţin ţărilor cu relaţii comerciale puternice, iar cele mai slabe celor care au de luptat cu deficite externe şi fiscale mari. Riscurile regionale cele mai importante ţin de o potenţială încetinire marcată a creşterii economice din Rusia şi de insuficienţa resurselor de finanţare la nivel global.

    În cazul României, Banca Mondială prevede o creştere a PIB de 2,5% în acest an şi de 2,7% în fiecare dintre următorii doi ani.

     

  • Era creşterii puternice a preţurilor la materii prime a ajuns la final

    CU PUŢINE EXCEPŢII, PREŢURILE LA PRODUSE PETROLIERE, metale preţioase, metale industriale şi alte resurse au crescut constant în ultimul deceniu, un fenomen denumit de analişti un „superciclu al materiilor prime„.

    Era aceasta s-a sfârşit, afirmă experţi ai grupului bancar elveţian Credit Suisse. Aceştia se aşteaptă ca preţurile să rămână sub presiune cel puţin până la sfârşitul anului. În plus, cotaţiile materiilor prime nu vor mai creşte sau coborî împreună, cum s-a întâmplat în ultimii cinci ani, afirmă un raport al băncii elveţiene. Drept urmare, investitorii şi traderii vor fi nevoiţi să se concentreze pe dinamica individuală de cerere şi ofertă a acestor bunuri.

    PREŢURILE CUPRULUI ŞI MINEREULUI DE FIER, DE EXEMPLU, SUNT AŞTEPTATE SĂ SCADĂ, întrucât oferta disponibilă pentru ambele sporeşte într-o perioadă în care cererea se reduce. Cuprul este folosit, între altele, pentru cabluri şi echipamente electrice, fiind astfel sensibil la activitatea din construcţii şi la piaţa electronicelor. Minereul de fier este un indicator al activităţii economice în general. Preţurile ambelor se vor afla sub presiune odată cu încetinirea construcţiilor şi industriei prelucrătoare din China.

    Pe de altă parte, cererea pentru paladiu ar urma să rămână solidă, alimentată de dezvoltarea pieţei auto din China. De asemenea, un factor important este constituit de tulburările din rândul angajaţilor marilor companii producătoare din Africa de Sud, care ar putea avea un impact negativ asupra ofertei. Paladiul are astfel perspective de creştere a preţului.

    URMĂTORUL AN.
    Dintre cele patru categorii principale de materii prime (energie, metale preţioase, metale industriale şi agricultură) investitorii consultaţi de Credit Suisse consideră că energia (37% dintre respondenţii la un sondaj) şi agricultura (36%) sunt cele mai promiţătoare investţii pe parcursul anului următor.

    Cei mai mulţi investitori (41%) se aşteaptă ca preţurile la materii prime să rămână la nivelurile actuale pe parcursul unui an. De asemenea, semnificativ este şi faptul că aproape unul din patru investitori chestionaţi a afirmat că nu are absolut nici cea mai vagă idee în ce direcţie se îndreaptă preţurile.

    Un lucru este clar, iar acesta este că investitorii nu se aşteaptă ca piaţa să se stabilizeze. Mai mult de jumătate (53%) dintre cei consultaţi estimează că volatilitatea va fi mai ridicată pe parcursul anului următor comparativ cu anul precedent. Circa o treime se aşteaptă ca volatilitatea să rămână la fel, iar 15% să se mai tempereze.

    PIAŢA PETROLULUI. Ţiţeiul Brent a scăzut de la 119 dolari pe baril în aprilie la peste 100 de dolari pe baril la începutul lunii iulie, iar cei mai mulţi investitori se aşteaptă ca tendinţa să se menţină, cu excepţia unor perioade în care piaţa este afectată de factori excepţionali.
     

  • Românul fără facultate care a mutat 2.000.000 de tone de cereale în ultimii patru ani

    “TOTUL A FOST ÎNTÂMPLĂTOR. PĂRINŢII MEI AU EMIGRAT ÎN AUSTRIA ATUNCI CÂND EU ERAM FOARTE TÂNAR, PRACTIC M-AM TREZIT ACOLO. După liceu am avut un job de scurtă durată pentru ca apoi să ajung la VA Intertrading. La început am fost pe partea de execuţie a contractelor, iar din 2008 am intrat în trading desk (biroul de tranzacţionare – n.red.)”, îşi începe povestea Mihai Csabai.

    Austriecii de la VA Intertrading, companie ce are în acţionariat grupul Voest Alpine şi Raiffeisen, i-au dat pe mână tânărului trader piaţa de achiziţii de cereale şi seminţe oleaginoase din România, iar ca ţintă Egiptul, o miză de două miliarde de euro pe an, având în vedere că guverul de la Cairo este cel mai mare importator de grâu la nivel mondial, iar marile multinaţionale din această industrie văd această piaţă, şi în general regiunea nordului Africii, ca pe un adevărat El Dorado. „Cred că m-au ales pentru piaţa românească şi pentru că vorbeam limba”, explică Csabai.

    Deşi universul comerţului şi tranzacţiilor pe burse cu materii prime agricole nu este la fel de intens cum este cel al pieţelor de capital, iar aici traderii nu se „sting” la fel de repede, Mihai Csabai admite că telefonul său este tot timpul conectat la mişcările din pieţe şi că este tot timpul atent la direcţia în care merge piaţa, la deal-urile importante sau la ştirile venite din marile centre de producţie agricolă precum Statele Unite sau Marea Neagră.

    „Presiunea este foarte mare. Zi şi noapte sunt cu ochii în cotaţii. Este posibil să ai o anumită poziţie în piaţă şi lucrurile să meargă într-o direcţie total opusă faţă de cea pe care ai estimat-o, astfel că trebuie să te mişti repede şi să găseşti o soluţie.”

    Evită să vorbească în cifre foarte clare despre câştigurile sau pierderile pe care le-a marcat, dar recunoaste că victoriile au fost mai multe decât eşecurile. Partea goală a paharului şi intrarea „pe roşu„ nu sunt uitate, iar Csabai subliniază că cea mai usturătoare înfrângere a fost pariul pe porumb în ultimele luni ale anului trecut. Cu o producţie în scădere în mai toate centrele mari de producţie din economia mondială, toţi jucătorii au sperat că preţurile vor exploda, dar creşterea nu a mai apărut. În consecinţă, mulţi actori din piaţa cerealelor au fost prinşi de industrie pe poziţii greşite astfel că pierderile nu au întârziat să apară. „Câştigurile se fac greu în piaţă atunci când este volatilitate mică. De când cu criza financiară nu cred că vom mai vedea un an cu volatilitate redusă”, spune Csabai.

    Pe bursa mondială a cerealelor diferenţa dintre profit şi pierdere poate apărea în câteva secunde şi după numai o decizie, dar Mihai Csabai notează că aproape totul depinde de puterea de anticipaţie a omului din spatele calculatoarelor, dar şi de informaţiile din piaţă pe baza cărora sunt fundamentate deciziile.

    “ESTE FOARTE GREU SĂ FACI AFACERI DOAR PE «FEELING», DAR ŞI SĂ FACI AFACERI DOAR PE BAZA CIFRELOR. Importante sunt preţul zilei, evoluţia din ultimele zile şi ce vezi tu că o să se întâmple.” Pentru a se acoperi şi pentru a se proteja în faţa riscurilor la care este supus în permanenţă domeniul, traderul şi-a construit un sistem din care „stoarce„ în fiecare dimineată informaţiile pentru sesiunea de tranzacţionare.

  • Aur, petrol, gaze, cupru sau aluminiu: epoca lor de glorie s-a dus

    Ţiţeiul Brent a scăzut de la 118 dolari pe baril în februarie la mai puţin de 100 de dolari, preţurile unora dintre mărfurile agricole au coborât şi ele, iar aurul a pierdut 15% în doar două zile. Consiliul Mondial al Aurului, cu sediul la Londra, a acuzat natura pur speculativă şi deci temporară a căderii preţului unciei de aur, specifică pieţelor de materii prime. Analiştii financiari (unii dintre ei reprezentând tocmai interesele fondurilor speculative) insistă, în schimb, că ieftinirea metalelor preţioase are la bază factori obiectivi: perspectiva unor vânzări de aur de către bănci centrale din ţări ale zonei euro, faptul că economia Chinei evoluează puţin sub aşteptări, dar mai ales perspectiva unei încetări a programului Fed de tipărire de bani într-o perioadă când “presiuni dezinflaţioniste încep să se acumuleze în varii puncte ale economiei globale”, conform BofA Merrill Lynch.

    Alţi comentatori vorbesc însă de un revers al “superciclului” care a dus preţurile materiilor prime la niveluri record din 1998 încoace. “Ciclul de scumpire a mărfurilor a ajuns acum în faza descendentă, dar aceasta nu indică o prăbuşire a cererii, ci mai curând o supraofertă, care permite o consolidare a preţurilor la un nivel totuşi ridicat”, notează Frederic Neumann, director de cercetare pentru Asia la HSBC. Ieftinirea materiilor prime este pozitivă pentru Asia, afirmă Frederic Neumann, întrucât relaxează presiunea asupra balanţelor de plăţi şi oferă băncilor centrale marjă de acţiune, în condiţiile în care s-a redus ameninţarea inflaţiei – principala problemă pentru Asia în cursul precedentelor runde de relaxare monetară din SUA, când Fed a “exportat” inflaţie folosindu-şi tiparniţa de bani.

    Adepţii ideii că “superciclul” de scumpiri ale mărfurilor s-a încheiat susţin, cu mai mult temei, că la originea căderii preţurilor stau factori structurali şi că, deci, nu vom mai asista la o creştere a preţurilor la nivelurile dinainte de criză. “Superciclul” a fost impulsionat de faptul că, pe parcursul anilor ’80-’90, preţurile scăzute pe atunci ale materiilor prime au descurajat investiţiile în noi mine sau exploatări petroliere, precum şi de explozia cererii de mărfuri din partea pieţelor emergente, în special din China. Ulterior, investiţiile în exploatări de petrol şi gaze şi în noi exploatări miniere au cunoscut o relansare, în paralel cu menţinerea cererii globale la un nivel ridicat.

    Criza a schimbat însă lucrurile, lăsând companiile cu stocuri nevândute de cupru ori aluminiu şi cu investiţii în cercetarea energetică încă neamortizate. În următorul deceniu, potrivit analiştilor citaţi de Reuters, niciunul dintre aceşti doi factori nu va mai acţiona cu aceeaşi intensitate, ceea ce va întreţine situaţia de supraofertă existentă în prezent, atât în producţia de petrol şi gaze, cât şi în producţia de minerale şi metale industriale. Deja grupuri financiare ca JP Morgan Chase vor să lanseze fonduri deschise de investiţii având ca activ de bază cuprul, ceea ce indică intenţia investitorilor de a profita pe această cale de nişte stocuri de metale care altminteri n-ar mai putea aduce câştig.

  • Rusia nu mai vrea să fie dependentă de materiile prime. Recompensă pentru propuneri de diversificare a economiei

     “Nu pot să nu fiu de acord că modelul materiilor prime a dus ţara într-o fundătură. Obiectivul nostru este să lăsăm în urmă acest model. Dacă oferiţi o variantă care ar ajuta să scăpăm de acest model în următorii câţiva ani, v-aş nominaliza pentru un premiu de stat. Dar nu cred că există o astfel de versiune”, a afirmat Medvedev în Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului, unde a prezentat activitatea din ultimele 12 luni a Guvernului, relatează RIA Novosti.

    El a răspuns astfel criticilor deputaţilor referitoare la economia care se bazează pe exploatarea materiilor prime.

    Medvedev a arătat că modelul economic bazat pe materii prime a evoluat în ultimele decenii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 300 de actuali şi foşti angajaţi ai Mechel protestează în faţa Prefecturii Dâmboviţa

     Potrivit preşedintelui Sindicatului “Metalurgistul” din Mechel Târgovişte, inginerul Gabriel Banu, a fost reluată activitatea la Oţelăria Electrica nr. 2 şi va fi repornit şi Laminorul de Profile Mici, însă materia primă din stoc nu permite decât o activitate de maxim zece zile, iar “perspectiva este îngrijorătoare”.

    “Salariaţii, actuali şi foşti, sunt nemulţumiti de desfiinţarea locurilor de muncă, de posibila neacordare a drepturilor salariale cuvenite cu ocazia disponibilizării, cum e la Câmpia Turzii, şi de reluarea foarte târzie a activităţii. S-a reluat activitatea la Oţelărie, astăzi (n.r. – luni) vom reporni Laminorul de Profile Mici, problema e că materia primă din acest moment permite lucrul pentru o periodă de şapte – zece zile, o altă nemulţumire fiind că nu suntem convinşi că se va putea menţine activitatea pe perioadă lungă. Sunt şi cei 512 angajaţi care au primit preavize şi vor fi disponibilizaţi în această lună, suntem într-o situaţie gravă, iar perspectiva este îngrijoratoare”, a declarat preşedintele indicatului “Metalurgistul” din Mechel Târgovişte, inginerul Gabriel Banu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro