BusinessMagazin

Tag: materiale de constructii

  • Fuziunea care va reconfigura piaţa globală a materialelor de contrucţii

    Pe o piaţă a construcţiilor care nu dă semne de revenire în forţă, numărul fuziunilor şi achiziţiilor a crescut exponenţial în ultimii ani, atât pe plan mondial, cât şi pe plan local. De la preluarea producătorului german de profiluri PVC Gealan de către concurentul său tot neamţ VEKA până la fuziunea locală dintre producătorul de vopsele Fabryo şi producătorul de materiale şi finisaje pentru construcţii Atlas Paints, jucătorii din industria materialelor de construcţii încearcă să muşte o felie cât mai mare din piaţa pe care activează fie prin achiziţii, fie prin unirea forţelor.

    Cea mai importantă tranzacţie anunţată în ultimii 15-20 ani rămâne însă fuziunea dintre cimentiştii Lafarge şi Holcim, cu vânzări cumulate de peste 30 de miliarde de euro anual. Şi totuşi, aceasta este şi tranzacţia cea mai delicată, având în vedere că în mai multe ţări din lume, inclusiv în România, cei doi coloşi controlează cote importante din piaţă, astfel că prin asociere ar ocupa o poziţie dominantă şi s-ar afla într-o situaţie problematică din punctul de vedere al concurenţei.

    În România, cei doi controlează cumulat două treimi din piaţa cimentului, evaluată la 500-600 de milioane de euro anual. În acest context, cele două grupuri au luat decizia să păstreze activele Holcim din România şi să vândă fabricile Lafarge. “Activele (ce urmează să fie vândute – n.red.) au fost selectate în funcţie de trei principii: capacitatea de a îndeplini cerinţele autorităţilor din domeniul concurenţei, fezabilitatea şi viteza de implementare (a vânzării – n.red.), precum şi potenţialul de creare de valoare pentru LafargeHolcim”, afirmă Sabine Wacquez, director adjunct în domeniul relaţiilor cu presa în cadrul grupului Lafarge. După fuziune, noul grup, care se va numi La-fargeHolcim, va rămâne în România cu acti-ve-le Holcim, respectiv două fabrici de ciment la Câmpu-lung şi Aleşd, o staţie de măcinare şi un ter-minal de ciment la Turda, 16 staţii de betoane, 5 staţii de agre-gate, 2 fabrici de lianţi speciali şi un terminal de ciment în Bucureşti.

    Pe de altă parte, cele mai importante active ale francezilor sunt cele două fabrici de ciment pe care le deţin la Medgidia (judeţul Constanţa) şi la Hoghiz (judeţul Braşov), precum şi staţia de măcinare de la Târgu Jiu. Pe lângă acestea, La-farge mai are 15 staţii de betoane în Bucureşti, Iaşi, Ploieşti, Con-stan-ţa, Brăila şi Cluj, pre-cum şi 4 staţii de be-toa-ne mobile, potrivit in-for-maţiilor de pe site-ul com-paniei. Valoarea de piaţă a ac-ti-velor Lafar-ge în România ar putea ajun-ge la cel puţin 500 mil. euro, po-trivit esti-mărilor Ziarului Financiar.

    Într-o perioadă în care piaţa construcţiilor nu reuşeşte să găsească motoare de creştere nici la nivel internaţional, nici pe plan local, care sunt şansele ca elveţienii şi francezii să găsească cumpărători pentru fabricile pe care le-au scos la vânzare pentru a încheia cea mai mare fuziune din industria construcţiilor din ultimele două decenii?
    François Pétry, directorul general al Holcim România, spune că până acum mai multe tipuri de investitori şi-au manifestat interesul de a cumpăra activele la nivel internaţional – de la jucători din industria materialelor de construcţii până la fonduri de investiţii. „Este un proiect extrem de ambiţios, într-adevăr, însă, până la finalizarea fuziunii, Lafarge România şi Holcim România vor rămâne în continuare competitori. În prezent ne desfăşurăm activitatea în mod normal”, spune Pétry. El afirmă că, în opinia sa, activele vor fi vândute la un preţ corect şi nu la discount, în ciuda faptului că în prezent piaţa construcţiilor din întreaga lume continuă să sufere din cauza crizei.

    Săptămâna trecută, Bernard Fontana, directorul general al grupului Holcim, arăta că numărul potenţialilor cumpărători ai activelor pe care elveţienii şi francezii vor să le vândă în cadrul procesului de fuziune s-a dublat în ultima perioadă la peste 100, printre aceştia numărăndu-se firme specializate în investiţii şi companii din industria cimentului, inclusiv unele din pieţe emergente.

  • Vânzările AdePlast au crescut cu 35% în primele şase luni

    “În ciuda vremii din acest an, care nu i-a ajutat deloc pe constructori, am reuşit o cifră foarte bună, care a depăşit creşterea în procente din iunie anul trecut, când am avut un plus de 31%, faţă de 2012. Dar, probabil, una dintre cele mai bune performanţe le-am înregistrat la export, unde am obţinut 1,36 milioane de euro în 6 luni, o creştere de 184%, faţă de jumătatea lui 2013”, a declarat Bărbuţ.

    Topul ţărilor în care exportă AdePlast, ca valoare, este format, în ordine, din Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Belgia şi Polonia, însă rezultate bune s-au obţinut şi în relaţiile cu Moldova, Austria, Liban, Olanda şi Serbia. Materialele exportate, în ordinea valorii comerciale, sunt mortarele uscate, mortarele umede, polistirenul extrudat şi cel expandat.

  • Vânzările Adeplast au crescut cu 65%

    “În acest prim trimestru din 2014, per total business, am reuşit o creştere a vânzărilor cu 65 de procente faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Nu este rău deloc, dar suntem în permanenţă în competiţie cu propriile noastre reuşite, care devin automat pentru noi ţinte ce trebuie depăşite. De aceea suntem acum cu motoarele turate la maximum, în aşteptarea perioadei de vârf a sezonului, pentru ca întreg arsenalul nostru de fabrici de pe cele trei platforme industriale să poată funcţiona din plin”, a declarat proprietarul AdePlast.

    “Pe parcursul anului trecut am dat în folosinţă patru fabrici noi, care nu au avut încă prilejul de a-şi demonstra întreaga forţă. Acum, în 2014, suntem pregătiţi cu toate facilităţile noastre de producţie să livrăm către piaţa românească, dar şi către export. Vizăm în continuare, pe lângă pieţele devenite deja tradiţionale pentru noi, lumea germană a Europei. Vrem ca anul acesta să aducem mai multă valută în România”, a adăugat Bărbuţ.

    AdePlast a început în luna martie producţia şi livrările către piaţa autohtonă şi la export emailuri şi lacuri ecologice pe bază de apă, destinate protecţiei şi decorării suprafeţelor din lemn şi metal. Noua linie de producţie a fost pornită în cadrul fabricii de vopsele şi tencuieli decorative de pe platforma de la Ploieşti, după ce a investit 600.000 euro în modernizarea liniei deja existente.

    Compania deţine nouă fabrici, de mortare uscate, polistiren şi vopsele, situate pe trei platforme industriale, în Oradea, Ploieşti şi Roman.

  • Poliţia Română: Atenţie la furtul din casele aflate în construcţie!

    La data de 10 ianuarie, poliţiştii de investigaţii criminale din cadrul I.P.J. Alba, sprijiniţi de poliţiştii de ordine publică din cadrul Poliţiei municipiului Alba Iulia, au identificat suspecţii unui furt dintr-o casă aflată în construcţie, la scurt timp de la comiterea faptei.

    În fapt, în noaptea de 8 spre 9 ianuarie, doi tineri, de 14 şi 21 de ani, ambii din municipiul Alba Iulia, ar fi sustras dintr-un imobil aflat în construcţie, din municipiu, bunuri în valoare de 1.400 de lei (ţevi de cupru, articole sanitare).

    Deşi bunurile au fost valorificate, poliţiştii au reuşit recuperarea parţială a prejudiciului creat, în valoare de aproximativ 600 de lei şi restituirea către partea vătămată.

    În cauză, cercetările sunt continuate sub aspectul comiterii infracţiunii de furt calificat, faptă pedepsită de art. 208 alin 1, 209 alin 1 lit. “a, g şi i” din Cod penal.

    POLIŢIA ROMÂNĂ VĂ RECOMANDĂ:

    Dacă aveţi o casă în construcţie, angajaţi o persoană care să asigure paza proprietăţii, mai ales pe timpul nopţii. Vă poate costa mai puţin decât valoarea materialelor furate.

    Recomandăm celor care deţin astfel de proprietăţi să monteze sisteme performante de închidere a uşilor şi geamurilor iar, acolo unde este cazul, să monteze şi grilaje metalice.

    Sistemele de alarmă sunt eficiente dacă locuinţa aflată în construcţie se află în apropierea altor imobile locuite.

    Nu depozitaţi bunuri de valoare, materiale de construcţii, unelte sau alte obiecte în spaţii care nu prezintă siguranţă, mai ales dacă acestea se află în zone izolate.
     

  • Previziuni 2014: AdePlast vrea să investească în Arabia Saudită

    ”Anul acesta am fost contactaţi de reprezentanţi importanţi din industria materialelor de construcţii din Arabia Saudită şi Kuweit, care au observat activitatea AdePlast în plină criză şi care doresc să ne asociem pentru a realiza aceleaşi performanţe şi la ei în ţară. Planul este ca în scurt timp Arabia Saudită să aibă 3 platforme industriale, identice cu platformele AdePlast din România. Am decis să investim, în asociere cu personalităţi importante din această ţară şi să construim şi acolo ce am construit în România. Unul din asociaţi este un contractor local, cu o cifră de afaceri de peste 500 milioane euro, care va consuma peste 50% din producţia primelor fabrici. De negocierile din Arabia Saudită şi Kuweit se va ocupa fiul meu Alexander Bărbuţ”, explică Marcel Bărbuţ, fondatorul AdePlast.

    În prima parte a anului vor avea loc discuţii la sediul Adeplast, în vederea unor investiţii în Kuweit, în fabrici similare celor deţinute de AdePlast în România. Pe toată perioada demarării planurilor pentru investiţiile din Arabia Saudită şi Kuweit, produsele AdePlast vor fi exportate către aceste ţări.

    Pentru 2014 compania are în vedere continuarea procesului investiţional. Pe lângă cele 9 fabrici aflate pe cele 3 platforme din Oradea, Ploieşti şi Roman, AdePlast urmăreşte construcţia celei de-a zecea. “AdePlast nu se opreşte şi continuă şi în 2014 seria investiţiilor. Vrem să facem pe platforma de la Ploieşti o fabrică de vată bazaltică de mare densitate pentru termosisteme performante, panouri antifoc şi pentru alte industrii. Investiţia depinde în totalitate de acordarea unui ajutor de  la stat. Avem aprobarea pentru un credit de la BCR de 17.600.000 euro din care 4.500.000 euro reprezintă un credit punte, iar 13.100.000 euro reprezintă valoarea unui credit pe  8 ani şi 6 luni  cu o perioadă de graţie de 2 ani. Pentru aceasta am mărit şi capitalul social de la 3.300.000 lei la 30.000.000 lei”, declară Marcel Bărbuţ.

    Exportul este o direcţie strategică pe care AdePlast se va concentra în 2014. Bulgaria, Moldova, Ucraina, Ungaria, Austria, Germania sau Libanul sunt principalele pieţe pe care compania le vizează. ”Pe plan local am reuşit să avem o foarte bună acoperire, în 2014 ne vom orienta şi către pieţele externe. De la anul fabrica din Oradea va beneficia de un agreement European ETAG 04 şi vom putea să exportăm cantităţi mari în Austria şi Germania. Nu am renunţat nici la ideea preluării  unui producător mic austriac la graniţa cu Germania, pentru a putea livra către marile lanţuri de magazine multinaţionale”, declară Marcel Bărbuţ.

    Pentru anul 2014, AdePlast intenţionează să intre pe piaţa din Arabia Saudită unde urmează să semneze un memorandum de înţelegere până la sfârşitul acestui an. ”Anul acesta am fost contactaţi de reprezentanţi importanţi din industria materialelor de construcţii din Arabia Saudită şi Kuweit, care au observat activitatea AdePlast în plină criză şi care doresc să ne asociem pentru a realiza aceleaşi performanţe şi la ei în ţară. Planul este ca în scurt timp Arabia Saudită să aibă 3 platforme industriale, identice cu platformele AdePlast din România. Am decis să investim, în asociere cu personalităţi importante din această ţară şi să construim şi acolo ce am construit în România. Unul din asociaţi este un contractor local, cu o cifră de afaceri de peste 500 milioane euro, care va consuma peste 50% din producţia primelor fabrici. De negocierile din Arabia Saudită şi Kuweit se va ocupa fiul meu Alexander Bărbuţ”, explică Marcel Bărbuţ.

    AdePlast este cel mai important producător român materiale de construcţii cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.

    Oradea. Capacitatea de producţie este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 50.000 de tone de vopsea  şi tencuieli decorative pe an  şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în cobranding cu firma BASF.

    Ploieşti. Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 700.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cub, la care se adaugă  o fabrica de vopsea, tencuieli decorative şi lacuri şi emailuri pe bază de apă, cu capacitate de 50.000 tone pe an.

    Roman. AdePlast deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone şi  o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componente realizate în fabricile proprii.

  • Business Magazin – editie tematica Abonamentele castiga lupta cu asigurarile. Pacientul ce castiga?

    Cele mai importante zone de interes pentru pieţele de business locale şi internaţionale sunt cele care vizează investiţiile, premisele, dar şi riscurile anticipate în lupta dintre abonamente si asigurari. Este vorba despre arii extrem de dinamice şi reprezentative, urmate de cifre impresionante.
     
    Business Magazin participă activ la creşterea gradului de expunere a problemelor, soluţiilor şi priorităţilor pentru acest domeniu, prin oferirea unui format complet de expunere mediatică într-o ediţie editoriala dedicata.
     
    Business Magazin susţine şi încurajează dezvoltarea celor mai importante domenii de interes, atât din punctul de vedere al sistemului de management, al investiţiilor, precum şi din cel al direcţiilor în care se îndreaptă acestea.
     
    Business Magazin va trata, in numarul din 21 octombrie 2013, tema “Asigurari vs. abonamente. Pacientul ce are de castigat?”. Pornind de la date concrete, cifre şi informaţii reprezentative, redactorii Business Magazin vor cuprinde în materiale cuprinzătoare (6-12 pagini), tendinţele, riscurile, dar şi previziuni ale oamenilor ce conduc afaceri în acest domeniu.
     
    Alte întrebări:
    – Cum au crescut clinicile private odata cu piata abonamentelor private
    – Dezvoltarea infrasctructurii de spitale private – de unde vin banii? 
    – Abonamentul ca modalitate de motivare in vremuri de criza
     
    Proiect sustinut de   
     
    Editia tematica “Asigurari vs. abonamente. Pacientul ce are de castigat?” a revistei Business Magazin este disponibila, incepand cu 21 octombrie 2013, in retelele Inmedio si Relay.
     

  • In Popeşti Leordeni se deschide un outlet de materiale electrice

    Magazinul este situat la ieşirea din Popeşti Leordeni, pe şoseaua de Centură, nr. 103 (în incinta parcului industrial Menatwork) şi reuneşte o gamă de peste 2.000 de produse.

    ”Ideea outletului, vine pe fondul scăderii puterii de cumpărare”, declară Corina Tudoroiu, director de marketing, Grup Menatwork. Spaţiul se adresează electricienilor, instalatorilor, revânzătorilor, agenţilor comerciali specializaţi, dar şi a consumatorilor finali, atât cu produse tehnice şi specializate (de exemplu: iluminatul obiectelor sensibile la lumină ori căldură din muzee, magazine, vitrine etc), cât şi cu mărfuri de larg consum, la preţuri cu reduceri ce pot să ajungă şi până la 70%. ”Acest outlet este o platformă atipică de comerţ, datorită faptului că funcţionarea sa nu se aseamănă cu cea a magazinelor de tip do-it-yourself, în care individul merge la raft şi se auto-serveşte. Pe palierul ineditului sunt configurate corpurile de iluminat cu surse LED, capabile să creeze efecte dinamice prin combinarea, intercalarea şi schimbarea culorilor, destinate aplicaţiilor de înfrumuseţare a clădirilor publice, parcurilor, oraşelor, dar şi la iluminarea magazinelor, restaurantelor, birourilor, locuinţelor”, declară Corina Tudoroiu.

    Din magazin se pot achiziţiona spoturi, plafoniere, lămpi, proiectoare, stâlpi ornamentali, becuri şi accesorii, soluţii pentru iluminatul rezidenţial, comercial, stradal, industrial, public şi de birouri, atât cu tehnologie tradiţională, cât şi cu tehnologie LED. În completare sunt disponibile accesorii electrice, tablouri şi aparataj electric, cabluri, prelungitoare, sisteme de interfonie, videointerfonie şi control-acces, plus multe alte sute de produse necesare uzului casnic şi profesional.

  • In Popeşti Leordeni se deschide un outlet de materiale electrice

    Magazinul este situat la ieşirea din Popeşti Leordeni, pe şoseaua de Centură, nr. 103 (în incinta parcului industrial Menatwork) şi reuneşte o gamă de peste 2.000 de produse.

    ”Ideea outletului, vine pe fondul scăderii puterii de cumpărare”, declară Corina Tudoroiu, director de marketing, Grup Menatwork. Spaţiul se adresează electricienilor, instalatorilor, revânzătorilor, agenţilor comerciali specializaţi, dar şi a consumatorilor finali, atât cu produse tehnice şi specializate (de exemplu: iluminatul obiectelor sensibile la lumină ori căldură din muzee, magazine, vitrine etc), cât şi cu mărfuri de larg consum, la preţuri cu reduceri ce pot să ajungă şi până la 70%. ”Acest outlet este o platformă atipică de comerţ, datorită faptului că funcţionarea sa nu se aseamănă cu cea a magazinelor de tip do-it-yourself, în care individul merge la raft şi se auto-serveşte. Pe palierul ineditului sunt configurate corpurile de iluminat cu surse LED, capabile să creeze efecte dinamice prin combinarea, intercalarea şi schimbarea culorilor, destinate aplicaţiilor de înfrumuseţare a clădirilor publice, parcurilor, oraşelor, dar şi la iluminarea magazinelor, restaurantelor, birourilor, locuinţelor”, declară Corina Tudoroiu.

    Din magazin se pot achiziţiona spoturi, plafoniere, lămpi, proiectoare, stâlpi ornamentali, becuri şi accesorii, soluţii pentru iluminatul rezidenţial, comercial, stradal, industrial, public şi de birouri, atât cu tehnologie tradiţională, cât şi cu tehnologie LED. În completare sunt disponibile accesorii electrice, tablouri şi aparataj electric, cabluri, prelungitoare, sisteme de interfonie, videointerfonie şi control-acces, plus multe alte sute de produse necesare uzului casnic şi profesional.

  • Materiale de construcţii „made in Romania”

    PRODUCĂTORUL DE VOPSELE SARCOM RÂMNICU VÂLCEA, controlat de antre-prenorii Aurel şi Marinică Potop, şi-a luat inima în dinţi anul trecut, când a început să analizeze oportunităţile de export, iar în 2013 deja a demarat primele livrări către Bulgaria. „Lipsa consumului intern ne-a determinat să ieşim pe pieţele externe. În ultimii doi ani cererea internă a scăzut continuu şi eu nu văd semne că situaţia se va îmbunătăţi, ba dimpotrivă„, spune Marinică Potop, director şi acţionar al companiei Sarcom. Astfel, piaţa de materiale de construcţii, care reprezintă circa 30-40% din sectorul total al construcţiilor, a scăzut şi anul trecut cu circa 10%, până la 2,9 miliarde de euro, potrivit estimărilor Business Magazin pe baza informaţiilor furnizate de Asociaţia Producătorilor de Materiale de Construcţii din România.

    Compania Sarcom, care deţine o fabrică la 10 kilometri distanţă de municipiul Râmnicu Vâlcea şi are circa 130 de angajaţi, speră să trimită la extern circa 5-7% din vânzările totale de anul acesta, estimate la aproape
    7 milioane de euro.

    „În orice caz este foarte greu să pătrunzi pe o piaţă nouă cu o marcă nouă. În general, pieţele (externe – n.red.) sunt conservatoare, dar la fel este şi cea internă„, recunoaşte Potop. El spune că este încă prematur să vorbească despre planurile pentru următorii 2-3 ani în ceea ce priveşte exporturile şi că totul depinde de modul în care vor fi primite produsele fabricate la Vâlcea de clienţii străini. „Noi dorim să creştem permanent exportul, dar nu depinde numai de noi„, explică şeful Sarcom.
    Un alt producător local care a început să privească spre pieţele externe în ultimul an este Final Distribution, care are o fabrică de ţiglă metalică şi de jgheaburi şi burlane la Băicoi, judeţul Prahova. Chiar dacă a început cu pieţe din apropiere,  precum Slovenia, Polonia, Republica Moldova şi Ucraina, ulterior Final Distribution s-a aventurat şi mai departe, semnând în această vară două contracte de distribuţie în Tanzania, respectiv Suedia. „Dacă ne referim la piaţa europeană, aici putem discuta de două tipuri de pieţe şi anume piaţa est-europeană şi cea vest-europeană. Aceste două pieţe au ca numitor comun competitivitatea, dar cu o mare diferenţă„, spune Dan Mircescu, acţionar şi director general al Final Distribution. El adaugă că această diferenţă vine din faptul că în vest competitivitatea înseamnă calitate, în timp ce în est acest lucru înseamnă preţ mai mic.

    Compania, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de circa 4,5 milioane de euro, estimează că exporturile vor reprezenta anul acesta circa 10% din rulajul de peste 5 mili-oane de euro prognozat pentru 2013. Compania a prins gustul exporturilor abia anul trecut, după ce a testat câteva pieţe de desfacere. Şi-a încercat norocul mai întâi în Slovenia, Franţa şi Spania, iar următoarele ţări cucerite au fost Republica Moldova, Polonia şi Ucraina.

    În situaţia producătorului de vopsele Sarcom şi a celui de ţiglă metalică Final Distribution sunt o serie de alţi jucători din piaţa materialelor de construcţii, cu diferenţa că unii dintre ei s-au orientat către exporturi în urmă cu mai mulţi ani.
    Este cazul producătorului de adezivi, vopsele şi polistiren AdePlast, controlat de omul de afaceri Marcel Bărbuţ, care a exportat anul trecut produse în valoare de peste un milion de euro, în condiţiile în care cifra de afaceri s-a ridicat la peste 42,5 milioane de euro. Pentru anul acesta, Bărbuţ spunea în urmă cu câteva luni că şi-a setat un obiectiv extrem de ambiţios, şi anume exporturi de 5-8 milioane de euro, iar pentru a ajunge la o asemenea cifră a inaugurat mai multe fabrici în ultima perioadă, la Oradea, Ploieşti, respectiv Roman.

    Şi Arcon Sfântu Gheorghe, companie deţinută de omul de afaceri Ioan Ţiţeiu, a realizat anul trecut exporturi de 3,6 milioane de euro, echivalentul a 11% din businessul pe 2012. Cei doi producători de materiale de construcţii amintiţi mai sus au intrat cu produsele lor inclusiv în ţările arabe, care de altfel au devenit în ultimii ani una dintre destinaţiile preferate pentru firmele româneşti din industria construcţiilor. Antreprenorii locali au ajuns chiar să construiască şosele în aceste ţări, aşa cum este cazul firmel Delta ACM 93, controlată de omul de afaceri Florea Diaconu, care în prezent construieşte o autostradă în Irak.

    Chiar dacă pentru mulţi producători exporturile au reprezentat o gură de oxigen pe timp de criză, nu în puţine cazuri intrarea pe o piaţă externă s-a făcut cu mari riscuri. „La export trebuie să lucrezi cu plata integrală în avans. Ceea ce recomandăm cu căldură, deoarece riscul de neplată există şi uneori este chiar accentuat. E o provocare pentru că e o piedică în procesul de vânzare, dar în acelaşi timp o centură de siguranţă„, susţine Ciprian Oprea, director general şi acţionar al grupului MCA, specializat în producţia şi comercializarea de uşi de garaj şi rulouri pentru ferestre. El estimează că circa o treime din cifra de afaceri de anul acesta, estimată la 8-9 milioane de euro, va merge la export, în ţări precum Belgia, Franţa, Austria, Serbia, Bulgaria sau Republica Moldova.

    Chiar dacă exporturile ar putea reprezenta un debuşeu de creştere pentru mulţi producători autohtoni, doar anumite materiale de construcţii se pretează pentru livrarea la extern, în special cele care au o valoare adăugată mare. Cimentul, cărămizile sau prefabricatele, spre exemplu, nu pot fi duse la export, în contextul în care costurile mari de transport nu justifică vânzarea acestor produse pe o rază mai mare de 2-300 de kilometri distanţă de fabrică.

    Chiar dacă pot creşte datorită exporturilor, producătorii de materiale de construcţii aşteaptă în continuare revenirea economiei interne, care reprezintă până la urmă principala piaţă pentru ei. „Oricum, eu cred că cei care au susţinut şi susţin în continuarea creşterea PIB bazată pe export se înşală. Cea mai sănătoasă creştere este cea bazată pe consum intern„, conchide Marinică Potop de la Sarcom Râmnicu Vâlcea.

  • Business Magazin – editie tematica Piata materialelor de constructii

    Cele mai importante zone de interes pentru pieţele de business locale şi internaţionale sunt cele care vizează investiţiile, premisele, dar şi riscurile anticipate în PIATA MATERIALELOR DE CONSTRUCTII. Este vorba despre arii extrem de dinamice şi reprezentative, urmate de cifre impresionante.
     
    Business Magazin participă activ la creşterea gradului de expunere a problemelor, soluţiilor şi priorităţilor pentru acest domeniu, prin oferirea unui format complet de expunere mediatică într-o ediţie editoriala dedicata.
     
    Business Magazin susţine şi încurajează dezvoltarea celor mai importante domenii de interes, atât din punctul de vedere al sistemului de management, al investiţiilor, precum şi din cel al direcţiilor în care se îndreaptă acestea.
     
    Business Magazin va trata, in numarul din 2 septembrie 2013, PIATA MATERIALELOR DE CONSTRUCTII – punct-cheie atunci când se vorbeşte despre evoluţia pieţei de consum. Pornind de la date concrete, cifre şi informaţii reprezentative, redactorii Business Magazin vor cuprinde în materiale cuprinzătoare (6-12 pagini), tendinţele, riscurile, dar şi previziuni ale oamenilor ce conduc afaceri în acest domeniu.

    România are nevoie de infrastructură, de locuinţe, de clădiri de birouri şi de centre comerciale, de drumuri şi de alimentări cu apă, iar companiile de materiale de construcţii şi constructorii pot avea o contribuţie importantă la dezvoltare şi la creşterea economică viitoare. Ce avem de făcut, unde sunt banii, ce abordări există şi ce probleme au companiile, iată câteva dintre temele abordate.

    Alte întrebări:

    – În ce interval de timp ar putea demara investiţii care să aibă un impact vizibil?

    – Care sunt efectiv măsurile pe care ar trebui să le ia Guvernul pentru a încuraja acest domeniu?

    – Cum se descurcă producătorii de materiale de construcţii la export?

    – Cine deschide noi fabrici, în plină criză?

     

     
    Proiect sustinut de 
     
    Editia tematica Piata materialelor de constructii a revistei Business Magazin este disponibila, incepand cu 2 septembrie 2013, in retelele Inmedio si Relay.