BusinessMagazin

Tag: masuri

  • Criza COVID/Noi măsuri dure la Shanghai: accesul la alimente şi în spitale a fost restricţionat

    Potrivit noilor decizii, nu sunt permise livrările comerciale de alimente, iar accesul în spitale, cu excepţia situaţiilor de urgenţă, trebuie să fie aprobat în prealabil.

    Vecinii celor care se infectează şi alte persoane care locuiesc în apropiere sunt obligaţi să intre în centrele de carantină guvernamentale.

    Shanghai se află acum în a şaptea săptămână de restricţii la nivelul întregului oraş.

    Cazurile confirmate au scăzut semnificativ faţă de vârful crizei. Totuşi, autorităţile nu au reuşit încă să atingă ţinta pe care o numesc „zero COVID”, în care niciun caz nu este raportat în afara zonelor aflate carantină.

    Şeful Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a declarat că strategia Chinei este nesustenabilă.

    „Când vorbim despre zero-COVID, nu credem că este sustenabilă, având în vedere comportamentul virusului în prezent şi ceea ce anticipăm în viitor”, a declarat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

    Clipul a fost distribuit pe scară largă pe reţelele de socializare chinezeşti înainte de a fi blocat de cenzori.

    La mai bine de doi ani de la apariţia COVID-19 aici, cifrele oficiale arată că aproximativ 90% din populaţia din China a fost vaccinată. Totuşi, doar 38% dintre cei mai vulnerabili, persoanele de peste 60 de ani din Shanghai, beneficiază de protecţia completă a celor trei vaccinuri.

  • Criza COVID/Noi măsuri dure la Shanghai: accesul la alimente şi în spitale a fost restricţionat

    Potrivit noilor decizii, nu sunt permise livrările comerciale de alimente, iar accesul în spitale, cu excepţia situaţiilor de urgenţă, trebuie să fie aprobat în prealabil.

    Vecinii celor care se infectează şi alte persoane care locuiesc în apropiere sunt obligaţi să intre în centrele de carantină guvernamentale.

    Shanghai se află acum în a şaptea săptămână de restricţii la nivelul întregului oraş.

    Cazurile confirmate au scăzut semnificativ faţă de vârful crizei. Totuşi, autorităţile nu au reuşit încă să atingă ţinta pe care o numesc „zero COVID”, în care niciun caz nu este raportat în afara zonelor aflate carantină.

    Şeful Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a declarat că strategia Chinei este nesustenabilă.

    „Când vorbim despre zero-COVID, nu credem că este sustenabilă, având în vedere comportamentul virusului în prezent şi ceea ce anticipăm în viitor”, a declarat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

    Clipul a fost distribuit pe scară largă pe reţelele de socializare chinezeşti înainte de a fi blocat de cenzori.

    La mai bine de doi ani de la apariţia COVID-19 aici, cifrele oficiale arată că aproximativ 90% din populaţia din China a fost vaccinată. Totuşi, doar 38% dintre cei mai vulnerabili, persoanele de peste 60 de ani din Shanghai, beneficiază de protecţia completă a celor trei vaccinuri.

  • Dancă, despre inflaţie: Guvernul să ia măsuri şoc precum reducerea TVA la 10%

    Banca Naţională a României a fost lăsată singură în lupta cu inflaţia, spune deputatul Ionel Dancă (Forţa Dreptei). El consideră că statul trebuie să ia măsuri şoc în lupta cu scumpirile, cum ar fi reducerea TVA la 10%.

    „Este un gest disperat al BNR de a tempera inflaţia. Vine ca urmare a faptului că în mod normal, acest val de scumpiri ar fi trebuit gestionat împreună de Guvern şi de către Banca Naţională, respectiv şi pe partea fiscală şi de măsuri administrative Guvernul ar fi trebuit să intervină mai devreme şi BNR de asemenea să aibă o acţiune concertată împreună cu Guvernul în privinţa asta (…). BNR a fost lăsată singură în această chestiune”, spune, la RFI, Ionel Dancă, după ce BNR a majorat dobânda de politică monetară de la 3% la 3,75%.

    Deputatul declară că Guvernul ar trebui să ia măsuri şoc pentru a combate inflaţia.

    „În primul rând, ar fi trebuit să acţioneze mult mai devreme, pentru că dacă chiar la începutul acestui val de scumpiri, generat în principal de preţurile la energie şi utilităţi, Guvernul ar fi acţionat în sensul reducerii taxelor şi accizelor, deci pe partea de fiscalitate, care este în curtea Guvernului şi nu ar fi optat doar pentru acea formulă complicată de plafonare şi compensare, atunci preţurile la energie ar fi fost mai mici, ca urmare a reducerii taxelor şi accizelor şi aceste preţuri nu s-ar mai fi transmis în întreaga economie. Acum însă este un pic cam târziu pentru a mai reveni la o astfel de politică şi ar trebui acţiuni şoc din partea Guvernului, care să reducă preţurile din economie, un pachet de măsuri care să reducă TVA, să reducă accizele, practic, ce încasează statul din preţurile pe care le plătesc românii şi acest lucru ar avea un efect semnificativ şi imediat asupra inflaţiei. Eu aş propune din acest punct de vedere o reducere a TVA la 10% pentru toate bunurile şi serviciile, o măsură şoc care ar avea efect asupra preţurilor”, conchide Dancă.

  • Cum a evoluat piaţa de capital locală în 2021 şi cum arată piaţa financiară globală în T1/2022. ASF: Contextul actual îndeamnă la precauţie şi la măsuri specifice

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a publicat Raportul privind evoluţia pieţei de capital în anul 2021, analiză care surprinde însă şi aspecte de actualitate cu privire la modul în care au reacţionat pieţele de capital şi de mărfuri în contextul războiului din Ucraina.

    Conflictul armat din ţara vecină a alimentat interesul investitorilor pentru aur, acest activ fiind considerat o investiţie sigură în perioadele de incertitudine politică şi financiară. Astfel, de la începutul războiului, cotaţia aurului a înregistrat creşteri susţinute. La sfârşitul lunii martie a anului 2022, aurul se tranzacţiona la un preţ de 1.941,15 dolari pe uncie, cu 20% peste valoarea de la începutul pandemiei (martie 2020).

    În acelaşi context, preţul barilului de petrol a crescut în luna martie la nivelurile din 2014, tranzacţionându-se la data de 31.03.2022 cu 107.46 dolari/baril.

    Totodată, pe fondul războiului din Ucraina, cotaţiile pentru cele mai multe bănci şi instituţii financiare listate pe bursele europene au înregistrat scăderi care s-au apropiat de cele de la începutul pandemiei.  În raport cu sfârşitul anului 2021, în luna martie 2022 s-au înregistrat scăderi importante, remarcându-se bursele din Austria (-20,94%), Olanda (-11,77%) şi Belgia (-9,49%).

    Companiile din sectorul energetic au fost afectate de războiul din Ucraina, înregistrând scăderi comparabile cu cele de la începutul pandemiei. De asemenea, cotaţiile indicilor bursieri şi ale activelor tranzacţionate au cunoscut o volatilitate ridicată, pe fondul gradului mare de incertitudine determinat de contextul volatil geopolitic şi militar, transmite ASF.

    Ca urmare a aşteptărilor economice legate de efectele cauzate de criza sanitară actuală, contagiunea a scăzut semnificativ în primele două trimestre din 2021, dar a început să avanseze rapid în ultimele două trimestre ale anului 2021, ca urmare a tendinţei de creştere accelerată de pe cele mai multe pieţe de capital. Războiul din Ucraina a condus la o accelerare pronunţată a contagiunii între bursele europene în primul trimestru din 2022.

    „Contextul actual este unul care îndeamnă la precauţie şi la măsuri specifice ce vizează menţinerea unui echilibru al pieţei de capital, precum şi al sănătăţii economice a jucătorilor care activează în acest sector. Supravegherea prudenţială a entităţilor pieţei, a regulilor de diversificare şi de evaluare a portofoliilor fondurilor de investiţii şi a mecanismelor de administrare a riscului reprezintă priorităţi absolute pentru noi”, spune Nicu Marcu, Preşedintele ASF.

    Situaţia tensionată dintre Rusia şi Ucraina are un impact semnificativ şi asupra pieţelor mondiale de cereale şi de energie, ceea ce se va reflecta în creşterea preţurilor la alimente, cele mai afectate fiind ţările în curs de dezvoltare, dependente de importuri.

    În contextul întreruperii exporturilor din Ucraina şi Rusia din cauza războiului, la finalul lunii martie 2022, contractul de referinţă pentru grâu la bursa din Chicago (CBOT) s-a apreciat cu aproximativ 63% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, atingând maxime istorice.

    Şi cotaţiile la porumb s-au apreciat, ajungând la maximele ultimilor nouă ani. Rusia şi Ucraina deţin 30% din comerţul mondial cu grâu şi 20% din cel de porumb. În consecinţă, capacitatea ţărilor importatoare de cereale de a cumpăra grâu s-a redus.

    Creşteri pe aproape toate palierele pieţei de capital autohtone în anul 2021

    Anul trecut, indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au avut o evoluţie pozitivă. Indicele BET, de referinţă pentru piaţa locală de capital, care surprinde evoluţiile celor mai tranzacţionate companii de pe piaţa reglementată a BVB, a avut o creştere de peste 33%, comparativ cu finalul anului 2020.

    Valoarea totală tranzacţionată pe Piaţa Reglementată şi SMT a atins nivelul de 21,63 miliarde lei în anul 2021, mai mult cu 16% comparativ cu anul precedent, în timp ce numărul de tranzacţii derulate la BVB a crescut cu 55%.

    Acţiunile rămân clasa dominantă de active financiare, cu o pondere de 57% din totalul valorii tranzacţionate la BVB până la 31 decembrie 2021. În trimestrul IV al anului trecut, valoarea tranzacţiilor cu titluri de stat a consemnat o evoluţie ascendentă faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020, înregistrând o creştere de 22%.

    La finalul anului 2021, capitalizarea bursieră de pe Piaţa Reglementată a atins nivelul de 229,08 miliarde lei, în creştere cu aproximativ 48% comparativ cu 31 decembrie 2020.

    Numărul emitenţilor care au apelat la tranzacţionarea pe Sistemul multilateral de tranzacţionare administrat de BVB, fără aprobarea în prealabil de către A.S.F. a unui prospect, s-a ridicat la 20.

    Totodată, pe parcursul anului 2021, valoarea totală a ofertelor publice de vânzare primare a fost în cuantum de aproximativ 210 milioane lei. Pentru 10 dintre emisiuni, acţionarii au aprobat şi tranzacţionarea drepturilor de preferinţă, iar, în cazul unui emitent, acţionarii au aprobat şi tranzacţionarea drepturilor de alocare.

    „Faptul că tot mai multe companii se orientează spre piaţa de capital este un semn că ne aflăm pe drumul cel bun. Vedem companii din domenii de activitate diverse, volume de tranzacţionare în creştere şi fundamente sănătoase, ceea ce înseamnă că piaţa de capital începe să devină o opţiune pentru finanţarea dezvoltării companiilor. Asistăm la o inversare de trend evidentă: dacă până recent bursa era în căutare de noi emitenţi, astăzi, emitenţii vin în număr tot mai mare către bursă”, adaugă Nicu Marcu.

    În cursul anului 2021, au fost autorizate 28 de fonduri de investiţii alternative, reprezentând atât entităţi nou înfiinţate, cât şi entităţi care au avut obligaţia de a se alinia la prevederile legislaţiei F.I.A.

    De asemenea, tot în cursul anului 2021, au fost înregistrate şi două noi entităţi în calitate de administratori de fonduri de investiţii alternative, societăţi care şi-au exprimat intenţia de a înfiinţa fonduri de investiţii alternative, din categoria celor de private equity şi venture capital.

    Activele OPC, aproape de 50 miliarde de lei

    Cei mai activi intermediari pe BVB (piaţa reglementată şi SMT) au fost SSIF-urile, valoarea intermediată de acestea fiind de aproximativ 24,07 miliarde lei. Intermediarii locali (SSIF-uri şi instituţiile de credit) au realizat aproximativ 92% din valoarea totală intermediată, în timp ce intermediarii autorizaţi în alte state membre UE, care au efectuat tranzacţii pe pieţele la vedere, au cumulat o cotă de piaţă de 7,8%.

    La finalul lunii decembrie 2021, îşi desfăşurau activitatea în România un număr de 18 societăţi de administrare a investiţiilor (SAI), 82 de fonduri deschise de investiţii (FDI), 25 de fonduri închise de investiţii (FÎI), 5 societăţi de investiţii financiare (SIF), Fondul Proprietatea (FP)  şi 4 depozitari.

    Valoarea totală a activelor organismelor de plasament colectiv (OPC) a fost de 49,98 miliarde lei la data de 31 decembrie 2021, în creştere cu circa 21% comparativ cu anul anterior. O analiză pe categorii de organisme de plasament colectiv arată că, la finalul anului 2021, activele totale ale SIF-urilor s-au majorat cu 21% faţă de finele lunii decembrie 2020, iar FP a înregistrat cea mai semnificativă creştere a activului total (33%) faţă de finalul anului 2020.

    Activele nete cumulate ale SIF-urilor au înregistrat o creştere de aproximativ 19%, la sfârşitul lunii decembrie a anului 2021, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Pe ansamblul pieţei, structura consolidată a investiţiilor tuturor organismelor de plasament colectiv indică o preferinţă pentru acţiuni, a căror valoare totală era de circa 26,5 miliarde lei, atingând o pondere de circa 53% din activul cumulat al OPC.

    Investiţiile în instrumente financiare cu venit fix la nivelul întregii pieţe erau în valoare de 20 de miliarde de lei şi reprezentau aproximativ 40% din activul total al OPC. La 31 decembrie 2021 comparativ cu finalul anului 2020, a fost constatată o majorare a investiţiilor efectuate în acţiuni (35%), titluri OPCVM/AOPC (37%), obligaţiuni (4%) şi depozite şi disponibilităţi (15%), concomitent cu o reducere cu circa 10% a plasamentelor în titluri de stat.

  • Năsui: Doar 4 lei pe zi vor primi românii cu venituri foarte mici de la coaliţia PSD-PNL-UDMR

    „Aşa zisul pachet de sprijin anunţat de PSD-PNL este o ruşine totală care nu va sprijini pe nimeni decât pe unii şmecheraşi din PSD şi PNL. Statul va face în continuare aceleaşi măsuri pe care le tot face de 32 de ani şi care nu funcţionează. Ne va lua banii cu zece mâini şi ne va da înapoi cu una. Voucherele sociale de 50 de euro odată la două luni. Au pus suma pe două luni ca să aibă lumea impresia că e mai mare. De fapt vorbim de 4 lei pe zi. Da, aţi citit bine. O bătaie de joc. În loc să folosească banii pentru a multiplica efectul lor în economie statul român va reuşi să cheltuie 1 miliard de euro fără să ajute pe nimeni. Sinecuri faimoase îşi mai iau o rundă de finanţare din banii noştri. Mai ţineţi minte Casa Unirea? O companie de stat făcută din start pe ideea greşită că statul va arăta privaţilor cum se fac afaceri. Da, acelaşi stat care nu e în stare să-şi facă atribuţiile elementare de stat (poliţie, armată şi justiţie) vrea să facă distribuţie alimentară mai bine decât piaţa liberă. De la ideea asta a pornit „Casa Unirea”. Că o să le arate statul lui Mega Image şi altor lanţuri de magazine cum se face business. Şi le-a arătat de n-a mai putut. Compania a fost înfiinţată de Petre Daea în epoca Dragnea şi a fost, evident, un eşec total. Rafturi goale, produse puţine şi proaste. O adevărată imagine a cum ar arăta magazinele dacă ar fi de stat. Fix în compania aceasta vrea statul să mai pompeze încă 100 de milioane de euro”, scrie pe Facebook Claudiu Năsui.

    Fostul ministru al Economiei critică îi îndeamnă pe români să nu ia credite bancare în această perioadă.„Într-o perioadă de criză, când cresc ratele la bănci şi perspectiva este că vor mai creşte mult şi bine până la următoarea criză financiară majoră, statul va… garanta credite la bănci. Dacă citiţi pagina aceasta, vă recomand să nu luaţi credite în perioada următoare, chiar dacă statul vă stimulează să o faceţi prin acele garanţii. Atunci când explodează dobânzile şi te aştepţi la o nouă recesiune, nu te îndatorezi. Faptul că statul ne stimulează să ne îndatorăm în perioada asta este o prostie de nedescris. Granturile pentru firme vor funcţiona fix cum funcţionează toate programele de bani publici în plic pentru firme. În loc să ajute tot mediul privat prin reduceri de taxe, statul va lua de la unii şi va da la alţii. Nu vă amăgiţi, banii publici tot de la dumneavoastră vin. Doar că unii o să-i primească, alţii o să-i plătească”, potrivit analizei lui Năsui.

    De asemenea, Claudiu Năsui afirmă că singura măsură bună este creşterea salariului minim în agricultură.

    „Zero taxe pe salariul minim, de fapt au preluat doar titlul unei măsuri bune. Implementarea va fi un dezastru. Doar dacă un angajator creşte salariul de la 2.550 la 2.750, angajatul nu va mai fi taxat pentru 200 de lei. (…) Creşterea salariului minim în agricultură la 3.000 de lei va împinge o industrie care şi aşa are probleme şi este la marginea subzistenţei să dea afară oameni. Singura veste bună este că se înjumătăţeşte taxarea muncii în agricultură pe modelul construcţiilor. Asta e singura măsură bună din pachet, deşi e umbrită de creşterea salariului minim. Se majorează PNDL. Evident, nu puteau băieţii să lase un pachet aşa zis de <sprijin> să treacă fără să-i sprijine de fapt tot pe ei. E o creşterea a PNDL pe furiş. (…) În final, acest pachet nu va ajuta pe nimeni altcineva decât pe băieţii deştepţi din partide. Ar fi greşit să credem că măsurile acestea nu provin din prostie. Deloc. Provin din aceeaşi atitudine bine calculată a clasei politice de 32 de ani. Scopul PSD-PNL nu e să ajute pe cineva. Scopul lor este să continue să paraziteze banii contribuabililor, dar să lase impresia că ajută românii. Iar dacă nu-i ajută, pentru că nu o fac, măcar trebuie să lase impresia că au încercat. Nu e prostie. E strategie. O populaţie sărăcită e mai uşor de manipulat. Iar ei ştiu asta mai bine ca oricine. Dacă chiar voiau să ajute românii, ar fi redus taxarea aberantă a muncii. Dar ei nu vor să se ajute decât pe sine”, conchide Năsui.

  • Pachetul de măsuri – 17,3 miliarde de lei. 12 milioane de români vor fi beneficiari, spune Budăi

    Pachetul de măsuri care urmează să fie prezentat luni are o valoare de 17,3 miliarde de lei, iar măsurile economice domină, spune preşedintele PSD. 12 milioane de români vor fi beneficiarii pachetului, îl completează ministrul Muncii. Cei doi au vorbit şi despre coşurile lor de cumpărături. 

    Întrebat, sâmbătă, dacă din pachetul de măsuri pe care urmează să îl prezinte luni fac parte şi măsuri pe partea de IMM-uri, Ciolacu a răspuns că este un pachet de 17,3 miliarde de lei, cu mare accent pe măsurile economice.

    „Pentru prima oară un guvern vine cu un măsuri care să prevină anumite efecte ale crizei din energie sau ale războiului”, a declarat Ciolacu.

    Potrivit acestuia, criza economică devine iminentă în momentul în care state mult mai dezvoltate decât România, precum Germania, intră în recesiune.

    În plus, preşedintele PSD a declarat că este estimată o creştere economică în România de 2,2 – 2,4: „în funcţie de cât de eficient este Guvernul şi cât de repede se implementează aceste măsuri, s-ar putea să depăşim aceste previziuni economice”.

    Întrebat care sunt măsurile concrete, Ciolacu a răspuns că luni vor fi detaliate.

    „Dacă am fi avut aceeaşi abordare şi cu preţul energiei, sunt ferm convins că astăzi am fi fost mai lejeri”, a adăugat liderul sdocial-democrat.

    Întrebat, mai departe, cât costă coşul său de cumpărături, Marcel Ciolacu a spus că ceea ce cumpăra, de obicei, cu 35 de lei, acum costă 50 de lei.

    La aceeaşi întrebare, ministrul Muncii, Marius Budăi, a spus că obişnuieşte să meargă cu soţia în fiecare sâmbătă sau duminică, dacă este la Botoşani, la cumpărături: „din păcate, ce cumpăram cu 200 de lei acum costă cam 300 – 350 de lei”.

    Tocmai din acest motiv, pachetul de măsuri este menit să îi sprijine pe cei mai vulnerabili.

    „Sunt în jur de 12 milioane de cetăţeni români care vor fi, într-un mod sau altul, beneficiarii”, a afirmat Budăi.

  • Gabriela Firea prezintă măsurile pentru combaterea creşterii preţurilor, discutate de coaliţie

    Printre acestea se numără acordarea de vouchere pentru cumpărarea de alimente de bază, pentru familiile vulnerabile şi pentru persoanele cu venituri mici, în valoare de 50 de euro/voucher la fiecare două luni, până la finalul anului. De asemenea, sunt prevăzute vouchere acordate lunar, în perioada de şcoală, pentru elevii cu burse sociale, în valoare de 30 de euro/voucher.

    Coaliţia va analiza şi posibilitatea dublării cotei de hrană pentru bolnavii internaţi în spitale, de la 11 la 22 de lei. De asemenea, se va analiza şi creşterea alocaţiei de hrană, îmbrăcăminte şi învălţăminte pentru copiii din centrele de plasament.

    Măsurile mai vizează creşterea valorii tichetelor de masă acordate angajaţilor de la 20 de lei la 30 de lei şi o schemă de ajutor de stat acordată transportatorilor, pentru decontarea accizei la motorina achiziţionată din ţară. Propunere prevede acordarea a 50 de milioane de lei, cu posibilitatea suplimentării.

    „Tot acest pachet social dar şi alte măsuri concrete iniţiate de PSD, pentru sprijinirea oamenilor şi firmelor, vor fi analizate azi în şedinţa coaliţiei, iar apoi vor ajunge pe masa guvernului”, a anunţat, marţi, pe Facebook, Gabriela Firea.

  • Iohannis: măsurile UE privitoare securitatea energetică trebuie să ţină cont de Moldova şi Ucraina

    Declaraţia a fost făcută la finalul discuţiei pe care Klaus Iohannis a avut-o joi, la Palatul Cotroceni, cu preşedintele Guvernului Regatului Spaniei, Pedro Sanchez.

    Obiectivul asigurării securităţii energetice la nivelul Uniunii Europene ajunge, în contextul războiului din Ucraina, să aibă o importanţă strategică sporită, a spus şeful statului. Iohannis a analizat împreună cu reprezentantul Spaniei strategiile care pot fi implementate.

    „Din discuţiile pe care le-am avut astăzi a reieşit clar că România şi Spania au opinii convergente cu privire la importanţa pe care o acordă dezvoltării infrastructurii de transport energetic, asigurări interconectărilor între statele membre, creşterii producţiei şi a capacităţilor de stocare. România este dispusă să pună la dispoziţie propria infrastructură energetică pentru diversificarea aprovizonării cu gaze multiple din surse multiple. Măsurile necesare pentru diminuarea impactului evoluţiei preţurilor la energie asupra consumatorilor europeni, aşa cum am spus deja, ne preocupă şi vor fi discutate la reuniunea Consiliului European de săptămâna viitoare, unde vom avea abordări foarte apropiate”, a explicat Klaus Iohannis.

    Strategia UE trebuie să ţină cont de Republica Moldova şi Ucraina, a mai spus Iohannis.

    „Măsurile luate la nivel european trebuie să aibă în vedere şi securizarea din punct de vedere energetic a Republicii Moldova şi a Ucrainei. Este ceea ce am susţinut şi astăzi, pentru că cele două state vecine au nevoie să beneficieze de ajutorul nostru nemijlocit, a precizat Klaus Iohannis la finalul întâlnirii.

  • Cîţu: România trebuie să blocheze orice sursă de finanţare pentru companiile ruseşti

    România trebuie să blocheze orice sursă de finanţare, mai ales de la buget, pentru companiile deţinute de ruşi, a scris duminică, pe Facebook, preşedintele PNL Florin Cîţu.

    „În sfârşit a fost luată decizia ca o parte dintre băncile ruseşti să fie excluse din SWIFT. Ar trebui ca TOATE să fie excluse. Foarte imporant: banca naţională a Rusiei nu mai are acces la activele sale din străinătate. DAR, pentru a avea efect, aceste măsuri trebuie implementate de fiecare ţară în parte URGENT. Este partea cea mai importantă: idenficarea tuturor surselor de finanţare care ajung la Moscova şi blocate. România trebuie să implementeze rapid aceste măsuri şi să blocheze orice sursă de finanţare, mai ales de la buget, pentru companiile deţinute de ruşi”, a scris Cîţu.

     

  • Guvernul Ciucă plafonează tarifele la energie, pentru a combate explozia preţurilor: La electricitate, preţurile pornesc de la 0,68 şi ajung până la 0,8 lei/ kW pentru consumatorii casnici. La gaze, preţul va fi de 0,31 lei/mc

    Monitorizăm şi evaluăm permanent intrările şi ieşirile de gaze naturale peste tot prin ţară, pentru a putea lua, în funcţie de evoluţai situaţiei, măsurile de redresare pentru a asigura continuitatea în aprovizionarea cu gaze naturale. Am decis o nouă serie de măsuri de protejare a populaţiei şi economiei de efectele creşterii preţurilor la energie şi gaze naturale. Aceste măsuri vor fi aplicate timp de un an şi vor garanta previzibilitatea şi stabilitatea de care cetăţenii şi mediul de afaceri au nevoie, spus premierul Nicolae Ciucă într-o conferinţă de presă. 

    La electricitate, pentru clienţii casnici, am stabilit: introducerea unui tarif special de 0,68 lei/ kW cu TVA inclus., pentru gospodăriile cu un consum lunar sub 100 kW. Sunt peste 4 mil gospodării care se încadrează la acest tip de consum, Alte 4 mil de gospodării care au un consum între 100 şi 150 de KW vor avea un tarif de 0,8 lei/kW cu TVA inclus. Impactul acestui pachet de sprijin este estimat la 3,62 mld. lei. Pentru clienţii non-casnici, IMM-uri, instituţii publice, spitale, grădiniţe, lăcaşe de cult, primării, universităţi, etc., va fi un tarif unic de 1 leu/ kW cu TVA inclus.Impactul estimat pentru măsurile de spirjin ale acestor categorii de benficiari este de 5,54 mld. lei.

    Pentru marii consumatori de energie, se vor aplica scheme de ajutor de stat, care vor asigura reducerea costurilor cu până la 20%. În total, impactul bugetar estimat al măsurilor de sprijin pentru consumatorii casnici şi non-casnici este pentru electricitate în valoare de 9,16 mld. lei până la sfârşitul acestui an. La gaze naturale, clienţii casnici care vor avea un consum anual de până la 1.200 mc vor avea un tarifc de 0,31 lei/ kW. Impact estimat: 2,8 mld. lei până la finalul anului. Pentru consumatorii non-casnici, costul gazului natural va fi de 0,37 lei/ kW. Impact estimat: 2,5 mld. lei până la finalul anului, fără marii consumatori.