BusinessMagazin

Tag: masini electrice

  • Maşina care merge 3.000 de km cu 0 lei şi 125 km/h. Energia alternativă care omoară petrolul la orice oră

    Producătorii de maşini se întrec în maşini electrice, cu hidrogen şi chiar cu sare. Problema e că acelea viabile sunt foarte scumpe încă. Iar multe dintre ele sunt concepte. În Uniunea Europeană, doar 4% din totalul maşinilor înregistrate folosesc pentru alimentare produse nonpetroliere. Studenţii olandezi de la Universitatea Tehnică din Eindhoven au proiectat şi dezvoltat o maşină care poate schimba definitiv definiţia consumului. Şi anume că poate fi zero, cu o resursă naturală inepuizabilă şi accesibilă oricui.

    IATĂ AICI GALERIE FOTO ŞI DETALII COMPLETE DESPRE MAŞINA CARE A CONSUMAT 0 LEI LA 3.000 DE KM

  • Surpriza UniCredit pentru şoferii din România

    UniCredit este primul grup financiar din România care susţine transportul eco, punând la dispoziţia utilizatorilor de maşini electrice staţii de alimentare, de tipul Wallbox, montate la sediile sale centrale din Bucureşti

    Primele două staţii vor fi montate în această săptămână la sediul central al UniCredit Bank, din Bucureşti, Bulevardul Expoziţiei 1F, sector 1, şi la sediul central al UniCredit Leasing Corporation, din Bucureşti, Strada Gheţarilor 23-25, sector 1. Utilizatorii, indiferent dacă sunt sau nu clienţi ai băncii sau ai companiei de leasing, le pot folosi în mod gratuit şi cu program non-stop. Pe parcursul anului 2017 proiectul va fi extins prin montarea unui număr suplimentar de staţii de alimentare, inclusiv în alte oraşe din ţară.

    În contextul aceluiaşi proiect, UniCredit a achiziţionat două autoturisme nepoluante (cu zero emisii), 100% electrice, marca BMW i3. Autoturismele sunt puse la dispoziţia reprezentanţilor UniCredit prin intermediul produsului de leasing operaţional oferit de către UniCredit Leasing Fleet Management, afiliat al UniCredit Leasing Corporation şi membră a Grupului UniCredit. În intervalul decembrie 2016 – ianuarie 2017, una dintre maşini va fi expusă în Băneasa Shopping City, acolo unde va fi organizat şi un birou UniCredit Bank iar reprezentanţii băncii vor oferi consultanţă clienţilor pentru serviciile oferite.

    Întregul proiect se desfăşoară în contextul parteneriatului tradiţional pe care UniCredit Leasing Corporation, liderul pieţei de profil din România, îl are cu BMW România, iniţiat în 2006, şi care acoperă finanţarea clienţilor finali. Parteneriatul dintre UniCredit Leasing Corporation şi BMW România funcţionează sub brandul BMW Financial Services.

    Implicarea BMW România şi a grupului UniCredit în susţinerea transportului eco înseamnă şi crearea unui pachet de finanţare dedicat pentru automobile electrice prin BMW Financial Services. Este vorba despre un pachet BMW Select creat special pentru i3, cu valoare reziduală de 51,6% după trei ani. 

    „Credem în viitorul mobilităţii electrice. Transportul electric este nepoluant, silenţios şi sigur. (…) UniCredit Leasing este şi prima companie de leasing care finanţează maşini electrice. Ne dorim ca susţinerea mobilităţii durabile să fie parte constantă a strategiei noastre” , a declarat Mircea Cotigă, CEO al UniCredit Leasing.

    UniCredit Bank este parte a UniCredit, grupul financiar european cu reţeaua cea mai extinsă din Europa Centrală şi de Est şi una dintre cele mai importante din Europa. UniCredit Bank deserveşte aproximativ 650.000 de clienţi şi este prezent în România prin: UniCredit Bank, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, UniCredit Leasing Fleet Management, UCTAM, Pioneer Asset Management şi UniCredit Business Integrated Solutions.

     

  • Giganţii industriei auto se unesc pentru a pune la punct infrastructura necesară maşinilor electrice

    BMW Group, Daimler AG, Ford Motor Company şi Volkswagen Group cu Audi şi Porsche au semnat un Memorandum de Înţelegere pentru a crea cea mai puternică reţea de încărcare din Europa. Obiectivul este construirea rapidă a unui număr mare de staţii de încărcare pentru a permite călătorii pe distanţe lungi pentru conducătorii de automobile electrice (BEV).

    Staţiile de încărcare ultra-rapide şi de mare putere vor avea până la 350kW, fiind mult mai rapide decât cea mai puternică staţie de încărcare din prezent. Conform planului, construcţia staţiilor va începe în 2017. Ţinta este construirea a aproximativ 400 de astfel de puncte de încărcare în Europa. Până în 2020, clienţii vor avea acces la sute de puncte de încărcare de mare putere. Scopul este de a permite călătoriile pe distanţe lungi cu ajutorul reţelei deschise de staţii de încărcare plasate de-a lungul autostrăzilor şi arterelor importante, ceea ce nu a fost posibil pentru majoritatea conducătorilor de automobile electrice (BEV) până în prezent. Această soluţie ar urma să permită sistemului de încărcare cu energie electrică să devină la fel de simplu ca alimentarea cu combustibil de la benzinăriile clasice.

    Reţeaua se va baza pe tehnologia standard Combined Charging System (CCS). Infrastructura de încărcare planificată se extinde de la standardul tehnic existent de încărcare pentru curent continuu şi alternativ către următorul nivel al capacităţii de încărcare rapidă cu curent continuu, de până la 350 kW. Maşinile electrice care sunt compatibile cu puterea maximă a staţiilor de încărcare se pot reîncărca, indiferent de marcă, în mult mai puţin timp decât în prezent. Reţeaua este proiectată pentru a deservi toate automobilele echipate cu CCS, facilitând astfel adoptarea maşinilor electrice (BEV) în Europa.  

    „Există doi factori decisivi pentru noi: încărcarea foarte rapidă şi poziţionarea corectă a staţiilor de încărcare”, a declarat Oliver Blume, Chairman of the Executive Board la Porsche AG. „Împreună, aceşti doi factori ne permit să călătorim cu maşinile alimentate electric la fel cum călătorim cu maşinile convenţionale cu combustie. În calitate de constructor auto, ne implicăm activ în modelarea viitorului nostru, nu numai prin construirea automobilelor integral electrice, ci şi prin construirea infrastructurii necesare”.

    În timp ce partenerii fondatori – BMW Group, Daimler AG, Ford Motor Company şi Volkswagen Group – vor fi parteneri cu drepturi egale, şi alţi producători de automobile vor fi încurajaţi să participe la reţea pentru a ajuta la stabilirea unor soluţii de încărcare confortabile pentru proprietarii maşinilor electrice (BEV). Societatea mixtă este deschisă şi la colaborări cu parteneri regionali.

    Înfiinţarea societăţii mixte este condiţionată de implementarea acordurilor finale şi de reglementările cu privire la fuziuni din diferite jurisdicţii.
     

  • Maşinile zburătoare accesibile la preţ ar putea fi disponibile în zece ani, anunţă Uber

    Uber a anunţat, joi, posibilitatea fabricării unor maşini zburătoare pentru navetiştii care circulă pe autostrăzile aglomerate, anunţă CNN.

    Compania consideră că în zece ani va putea construi o reţea de maşini electrice zburătoare, la un preţ accesibil, care vor decola şi vor ateriza vertical şi vor avea o viteză de 322 de kilometri pe oră. Uber nu intenţionează să construiască propriile maşini zburătoare, dar vrea să colaboreze cu alte firme, guverne şi comunităţi.

    Experţii sugerează, însă, răbdare. „Este minunat că avem aceste idei, ne obligă să începem să gândim diferit. Vom ajunge, la un moment dat, la acel nivel, aproape cum am văzut în desenele animate. Realitatea este, însă, că nu va fi la fel de repede sau de optimist precum sugerează documentele”, spune Ali Bahrami, vicepreşedintele pentru aviaţie civilă la Asociaţia Industriilor Aerospaţiale.

    Uber se aşteaptă ca maşinile zburătoare să aibă, iniţial, piloţi, până când tehnologia autonomă se va dezvolta suficient cât să fie mai sigură decât oamenii.

    Maşinile zburătoare se confruntă cu numeroase obstacole, precum costurile, reglementările şi acceptul public. De asemenea, nu este clar unde vor ateriza maşinile sau dacă vertiporturile (n.r. aeroporturi pentru aparatele de zbor care decolează sau aterizează vertical) sunt o opţiune avantajoasă, Uber menţionând că locurile de parcare de pe acoperişurile garajelor, heliporturile şi spaţiile deschise prezente la intersecţiile autostrăzilor ar putea fi folosite în acest sens.

    Planul aminteşte de iniţiativa directorului executiv al Tesla Motors şi SpaceX, Elon Musk, a trenului de mare viteză Hyperloop, pe care, însă, antreprenorul nu intenţiona să îl dezvolte.

  • Înapoi în viitor: Mercedes-Benz, maşinile electrice şi noul brand EQ

    Mercedes-Benz a prezentat la Salonul Auto de la Paris un număr impresionant de modele, dar a atras atenţia mai ales prin maşinile pe care urmează să le producă în următorii câţiva ani. Producătorul german a înţeles că este pe cale să-şi piardă locul la masa automobilelor electrice şi a ieşit la atac cu noua EQ, o generaţie de maşini menită să redefinească transportul cu emisii zero.

    În viitor, mobilitatea se va sprijini pe patru concepte: conectat, autonom, folosit în comun şi electric”, a spus Dieter Zetsche, CEO al Daimler şi şeful diviziei de autoturisme Mercedes-Benz, cu ocazia lansării oficiale de la Paris. „Automobilul cu emisie zero reprezintă viitorul. Iar noul nostru brand, EQ, depăşeşte ideea maşinilor electrice. EQ reprezintă un ecosistem electric de servicii, tehnologii şi inovaţie. În 2007, conceptul e-smart a fost un pioner al motoarelor electrice. Acum suntem pregătiţi să lansăm o ofensivă a produselor electrice care va acoperi toate segmentele auto, de la maşini compacte la cele de lux.”

    Generaţia EQ reprezintă astfel noul brand al Mercedes-Benz pentru maşini electrice. Denumirea EQ, a explicat Dieter Zetsche, se referă la termenul de „inteligenţă electrică” şi este derivat din alte sintagme asociate companiei.

    Conceptul EQ prezentat la Paris este bazat pe platforma de GLC şi seamănă destul de mult cu un SUV coupe. Alegerea nu este întâmplătoare: vânzările de SUV‑uri au crescut în mod constant în ultimii ani, reprezentând una dintre cele mai solide surse de venituri pentru Mercedes-Benz. Acest lucru este evident şi pe piaţa românească; e suficient să vă uitaţi cu atenţie prin parcări publice: SUV-urile sau crossoverurile sunt la tot pasul. Sedanurile, în schimb, reprezintă un segment de piaţă în scădere şi îşi pierd, într-o tot mai mare măsură, statutul de maşină de familie. O altă percepţie care nu mai este conformă cu realitatea se referă la faptul că SUV-urile sunt maşini care oferă o ţinută de drum potrivită mai curând pentru offroad; dar SUV-urile de azi nu mai au prea mare legătură cu modelele originale, dezvoltate pe platforme şi pe şasiuri de maşini militare, oferind condiţii la fel de bune ca în cazul unui sedan. Astfel, condiţiile din maşinile crossover de astăzi pot atrage un public extrem de numeros, interesat mai mult de spaţiu şi scaune de piele decât de viteza cu care poate pleca de la stop. Prin urmare, dacă nu vorbim de ecologişti convinşi sau de oameni care vor să câştige şi o fracţiune din preţul combustibilului, SUV-urile par a fi opţiunea ideală: o poziţie mai bună la volan, mai mult spaţiu, plus toate avantajele pe care le oferea anterior un sedan. Noua generaţie de automobile propusă de cei de la Mercedes-Benz va fi bazată pe o arhitectură modulară, care să permită scalarea diferitelor componente în funcţie de baterii. Astfel, spun reprezentanţii companiei, arhitectura în cauză va reprezenta o soluţie viabilă pentru SUV-uri, limuzine sau alte modele de serie.

  • Volkswagen plănuieşte să lanseze 30 de modele de maşini electrice în următorii 10 ani

    La o conferinţă de presă recentă, directorul executiv Volkswagen, Matthias Müller, a prezentat „Împreună – Strategia 2025”, o nouă iniţiativă prin care compania doreşte să lanseze 30 de modele de maşini electrice în următorii 10 ani.

    Aflată în plin scandal al emisiilor, care ar putea reprezenta costuri totale de 18,5 miliarde de dolari, compania germană Volkswagen speră că maşinile electrice îi vor asigura viitorul, scrie Go4it.

    Grupul auto se va concentra pe „e-mobilitate” şi va dezvolta propriile baterii, la fel cum va face Tesla Motors, cel mai cunoscut producător mondial de maşini electrice.

    Volkswagen speră ca în 2025 să ajungă să vândă între două şi trei milioane de vehicule electrice pe an. Maşinile autonome reprezintă o parte importantă a strategiei companiei. Potrivit lui Müller, Volkswagen va dezvolta o tehnologie competitivă pentru automobile fără şofer, pe care o va oferi şi altor companii.

    Investiţiile necesare pentru derularea planului vor fi de miliarde de dolari. Pentru asta, compania va trebui fie să strângă bani, fie să îşi crească veniturile. De asemenea, trebuie, potrivit lui Müller, crescută eficienţa departamentului de cercetare şi dezvoltare.

  • Volkswagen plănuieşte să lanseze 30 de modele de maşini electrice în următorii 10 ani

    La o conferinţă de presă recentă, directorul executiv Volkswagen, Matthias Müller, a prezentat „Împreună – Strategia 2025”, o nouă iniţiativă prin care compania doreşte să lanseze 30 de modele de maşini electrice în următorii 10 ani.

    Aflată în plin scandal al emisiilor, care ar putea reprezenta costuri totale de 18,5 miliarde de dolari, compania germană Volkswagen speră că maşinile electrice îi vor asigura viitorul, scrie Go4it.

    Grupul auto se va concentra pe „e-mobilitate” şi va dezvolta propriile baterii, la fel cum va face Tesla Motors, cel mai cunoscut producător mondial de maşini electrice.

    Volkswagen speră ca în 2025 să ajungă să vândă între două şi trei milioane de vehicule electrice pe an. Maşinile autonome reprezintă o parte importantă a strategiei companiei. Potrivit lui Müller, Volkswagen va dezvolta o tehnologie competitivă pentru automobile fără şofer, pe care o va oferi şi altor companii.

    Investiţiile necesare pentru derularea planului vor fi de miliarde de dolari. Pentru asta, compania va trebui fie să strângă bani, fie să îşi crească veniturile. De asemenea, trebuie, potrivit lui Müller, crescută eficienţa departamentului de cercetare şi dezvoltare.

  • Ţara care vrea să interzică maşinile pe benzină sau diesel. Elon Musk a reacţionat: “Ce ţară extraordinară!”

    Norvegia va interzice vânzarea maşinilor care folosesc benzină sau diesel drept combustibil, potrivit celor de la The Independent.

    Astfel, până în anul 2025, singurele maşini care vor putea circula în Norvegia vor fi cele electrice. Propunerea se află însă în dezbatere, pentru că o mare parte din fondurile Norvegiei se bazează pe industria prelucătoare de petrol.

    Elon Musk, CEO-ul companiei Tesla, a felicitat guvernul norvegian printr-o postare pe Twitter: “Am aflat că Norvegia vrea să interzică maşinile pe combustibil fosil. Ce ţară extraordinară!”, a scris omul de afaceri. Tesla Motors este unul dintre cei mai mari producători de maşini electrice din lume.

    În aprilie, parlamentul olandez a făcut primul pas în interzicerea la vânzare a vehiculelor pe benzină sau diesel din 2025, potrivit The Globe and Mail

    Amendamentul a fost adoptat săptămâna trecută de Camera inferioară a parlamentului olandez la propunerea partidului PvdA. Măsura a întâmpinat o opoziţie puternică din partea dreptei, însă acum Guvernul trebuie să adopte un plan de măsuri pentru implementarea deciziei.

    Asta înseamnă interzicerea vehiculelor pe benzină sau diesel, dar şi pe cele hibride, în schmib vor fi permise automobilele alimentate cu hidrogen.

    Vânzările de automobile eclectrice în Olanda au însemnat 1.4 din totalul vânzărilor de automobile în Ţara Lalelelor în anul 2013. Pe cap de locuitor, Olandare are cele mai multe maşini electrice după Norvegia.

  • Secretul este în baterie

    Porsche România a deschis anul trecut primul Supercharger din România, adică prima prima staţie rapidă de încărcare, ce poate alimenta un automobil electric în 20 de minute, faţă de cel puţin opt ore cât ar dura la o priză normală. Tot anul trecut, Porsche România a demarat procesul de extindere a gamei de electrice şi hibride, pe măsură ce şi Volkswagen venea cu noile maşini pe piaţa europeană. Miza? Anul trecut s-au vândut aproape 500 de maşini hibride şi electrice, dublu faţă de anul anterior. Piaţa continuă să se dubleze, iar volumele aparent mici acum, vor creşte.

    „Porsche România îşi propune continuarea investiţiilor în infrastructura pentru maşini electrice, atât  la distribuitorii din Bucureşti, cât şi la cei din ţară, pentru a veni în întâmpinarea clienţilor. Având în vedere  creşterea interesului clienţilor pentru electromobilitate, ne aşteptăm că în cursul acestui an să vindem 200 de autovehicule electrice şi plug-in hybrid“, a spus Brent Valmar, directorul general al Porsche România şi vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). În prezent, Volkswagen are în ofertă două automobile electrice, e-up! şi e-Golf, şi două hibride ce pot fi alimentate de la priză – Golf GTE şi Passat GTE.

    Miza pentru Porsche România, în acest an, este aceea de a susţine investiţiile pentru a inaugura noi staţii pentru maşini electrice, fiind printre cei mai activi importatori pe acest segment, alături de BMW România şi Grupul Renault.
    Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) propune pentru 2016 şi un program Rabla Plus destinat achiziei de maşini electrice şi hibride, pentru care a alocat 75 de milioane de lei. Astfel, per total bugetul rămâne neschimbat faţă de anul trecut, doar că acum sunt susţinute direct maşinile cu emisii zero sau cu emisii reduse. Programul a fost anunţat încă de anul trecut, însă în 2015 nu a primit fonduri.

    Directorul Porsche România spune că „măsurile de stimulare a maşinilor hibride şi electrice ar trebui să fie dublate de o înăsprire a legislaţiei fiscale, astfel încât să fie descurajate importurile de maşini vechi din spaţiul UE. Din acest punct de vedere, în Europa viitorului se vor înregistra două viteze: una în vestul Europei, în ţările care vor implementa hotărât măsuri legislative în sensul încurajării înlocuirii autovehiculelor poluante, unde trecerea va fi foarte rapidă, de exemplu Norvegia, Germania, Austria, şi a doua în ţări precum România, în care, conform statisticilor din ultimii cinci ani, implementarea va fi mai ezitantă şi lungă, astfel existând riscul de a ne transforma într-o destinaţie pentru maşini vechi, cu tehnologii depăşite, ce vor fi fost înlocuite în vest şi trimise către estul Europei“..

    Una din cinci maşini livrate pe piaţa locală este vândută de Porsche România, reprezentantul mărcilor Volkswagen, Audi, Skoda şi Seat şi cel mai mare importator de pe piaţa locală. Compania controlată de grupul austriac Porsche Holding a fost primul şi singurul importator de pe piaţa locală care la nivelul anului 2007 a depăşit pragul de un miliard de euro în ceea ce priveşte cifra de afaceri. Porsche România, cel mai mare importator de pe piaţa locală, a rulat anul trecut afaceri de aproape 420 de milioane de euro, potrivit estimărilor ZF, depăşind pentru prima dată după criză pragul de 400 de milioane de euro. Creşterea vine în contextul în care şi vânzările au crescut cu 12% faţă de anul anterior pentru mărcile Audi, Seat, Skoda şi Volkswagen.

    „Pentru anul 2016 estimăm o dezvoltare a volumelor mărcilor din portofoliul nostru în acord cu evoluţia pieţei auto şi o uşoară creştere a cotelor de piaţă. Ne propunem să ne consolidăm poziţia în piaţă locală şi să atingem o cotă de peste 25% pentru autoturisme şi 10% pentru autovehicule comerciale“, a spus Brent Valmar.

    În prezent, mărcile VW, Audi, Seat şi Skoda sunt reprezentate la nivel naţional prin 101 locaţii de distribuitori. Pe fiecare marcă, brandul VW autoturisme are 22 de distribuitori, Audi are o reţea de 13 distribuitori, reţeaua de distribuitori Skoda cuprinde 32 de centre, cea de SEAT 12, iar Volkswagen Autovehicule Comerciale cumulează 22.

     

  • Cum plănuieşte Elon Musk să facă istorie

    Este greu să greşeşti atunci când estimezi impactul economic al industriei auto. Automobilele sunt în multe ţări dezvoltate baza industrială şi a pieţei de retail. Pe spatele industriei auto trăiesc o mulţime de alte afaceri: dealerii de maşini, benzinarii şi producătorii de combustibil, revistele şi emisiuni de profil, service-urile, gamerii, asigurătorii, firmele de publicitate. Producţia, vânzările şi proprietatea auto sunt vitale pentru ele. De aceea, ascensiunea şi succesul continuu al Tesla sunt atât de interesante: au un potenţial extrem de perturbator. Recent, Tesla Motors a anunţat peste 325.000 de comenzi în doar câteva zeci de ore pentru noul său model Model 3. Aceasta pentru o maşină care încă nu există şi nu va fi livrată prea curând, probabil nu înainte de 2018, scrie revista Slate.

    Marea inovaţie a Tesla Motors, şi a lui Musk, nu este ingineria maşinilor. Ideea de a folosi electricitatea pentru a propulsa o maşină nu este nouă. Mulţi alţi producători auto şi‑au aruncat pe piaţă propriile maşini electrice. Cea mai spectaculoasă inovaţie a companiei constă în practicile de afaceri, care diferă semnificativ de cele ale celorlalţi producători de autivehicule. Impactul Tesla se va simţi, probabil, dincolo de rezultatele financiare ale companiei.

    Dacă maşinile sale vor deveni ceva obişnuit pe străzi şi produse în masă, aşa cum Musk speră să se întâmple cu Model 3, şi dacă Tesla va ajunge pe profit (în 2015 a înregistrat pierderi operaţionale de 717 milioane de dolari), aceasta va însemna o modificare majoră a fluxurilor de venituri din economie. O schimbare mult mai mare decât cele 13,4 miliarde de dolari pe care producătorul le-ar obţine din cele 325.000 de maşini rezervate.

    Aceasta deoarece Tesla şi proprietarii de maşini nu-şi prăpădesc banii pe serviciile şi produsele care golesc portofelele industriei tradiţionale şi ale clienţilor ei. Fiecare vehicul Tesla pus în circulaţie înseamnă o tăietură în vânzările de combustibil. Compania a vândut deja 107.000 de maşini şi niciuna dintre ele nu foloseşte benzină. Un calcul sumar arată că la fiecare 100.000 de maşini Tesla în circulaţie, benzinăriile pierd venituri de 100 de milioane de dolari pe an (calculul are la bază preţurile din SUA). Bineînţeles, şi electricitatea costă, dar nu atât de mult.

    Apoi, vor fi schimbări în domeniul publicităţii. Start-up-urile cheltuie adesea exagerat de mult pe publicitate pentru a se face cunoscute pe o piaţă aglomerată. Însă Tesla este oaia neagră a familiei auto şi iese în evidenţă doar prin faptul că există. Musk a atras comenzi de invidiat fără, spre exemplu, să plătească pentru vreun spot publicitar de 30 de secunde la Super Bowl. Tesla lipseşte din reclamele de la televizor, dar numele apare în schimb frecvent în presă. Ambiţiile, carisma şi banii lui Musk sunt mai captivante.

    În 2015, trei din primii zece cei mai mari cheltuitori pe publicitate din SUA au fost General Motors (nr. 3, cu 3,1 miliarde de dolari), Ford (nr. 6, cu 2,5 miliarde de dolari) şi Fiat/Chrysler (nr. 8, cu 2,2 miliarde de dolari). De asemenea, Tesla nu s-a angajat în eforturi de sponsorizare, spre exemplu pentru echipe sportive, aşa cum fac ceilalţi producători auto, şi ignoră spectacolele auto. Companiile de maşini cheltuie tone de bani pentru a apărea cu maşini tunate la diverse spectacole şi manifestări auto. Tesla nici măcar nu s-a obosit să apară la New York Auto Show.

    De asemenea, producătorii auto cheltuie tone de bani pentru a-şi susţine vastele reţele de dealeri. Acestea sunt, într-un fel, principalii clienţi în condiţiile în care ele cumpără maşinile şi sunt singura cale în care producătorul ajunge la clientul final.
    Tesla nu are dealeri şi îşi vinde maşinile direct clienţilor prin magazinele de retail pe care le deţine. Fiecare maşină Tesla vândută reprezintă o pierdere de marjă pentru un dealer auto şi o ameninţare pentru o structură veche de un secol în care vehiculele sunt comercializate prin dealeri care menţin stocuri mari. Producătorii auto cheltuie mulţi bani pe stimulente – discounturi, dotări, pachete de opţiuni şi chiar premii în cash – pentru a scăpa de maşinile de pe stoc. Spre exemplu, în luna noiembrie a anului trecut, suma medie plătită în SUA ca stimulent a fost de 3.108 dolari de maşină.

    Tesla nu face aşa şi şi-a construit un model de business în care de cele mai multe ori cere preţul întreg. Iar dacă achiziţiile de maşini Tesla sunt subvenţionate, spre exemplu pentru diverse scheme de reducere a poluării sau de încurajare a start-up-urilor, altcineva plăteşte pentru ele – de cele mai multe ori contribuabilii. În SUA, o persoană care cumpără o maşină cu propulsie integral electrică primeşte scutiri de taxe de 7.500 de dolari.

    Wall Street-ul nu poate rămâne nici el indiferent. Tesla a fost destul de activă pe pieţele financiare. Anul trecut a vândut pe bursă acţiuni de 500 de milioane de dolari. Dar şi aici compania iese din tipar. Ea încasează în avans depozitele clienţilor, cu un an, doi, trei înainte de producţie sau de livrare. Ceilalţi producători nu fac aşa. Iar depozitele se adună, devenind, desigur, pasive. Odată ce acceptă un depozit, Tesla se obligă să producă maşina. Şi cum 325.000 de persoane s-au repezit să plătească în avans câte 1.000 de dolari pentru a-şi rezerva Tesla Model 3, compania a adunat 325 de milioane de dolari fără să plătească niciun comision lupilor de pe Wall Street.

    Capriciile se vor domoli, cu siguranţă, după ce compania va creşte şi va căuta să se transforme dintr-un brand de lux într-unul mainstream, spun unii analişti. Pe măsură ce se va maturiza şi va ţinti diferite niveluri de preţ, Tesla va trebui să se poarte ca un producător auto american tipic. Sau nu? Până acum nu a dat semne că se îndreaptă spre această direcţie. A reuşit să atragă 325.000 de comenzi în câteva zeci de ore fără să plătească pentru clipuri publicitare sau pentru participarea la spectacole auto, fără a-şi construi o reţea de dealeri. Iar aceasta este adevărata ameninţare care vine din partea Tesla pentru establishment-ul auto. Compania creează un model de afaceri alternativ. Un întreg ecosistem de afaceri alternativ.
    Ascensiunea Tesla nu va fi ca o plimbare prin parcul auto. A devenit o obişnuinţă pentru Musk să rateze ţintele de profitabilitate şi de livrare. Nu cu luni, ci cu ani.

    Revista Consumer Reports scrie că mailul Tesla este plin cu mesajele proprietarilor de Model X care se plâng că crossover-urile lor electrice au o grămadă de probleme care necesită reparaţii în garanţie. Un proprietar spune că maşina sa de 138.000 de dolari are probleme la ambele uşi din spate, că noaptea vede luminile dublu prin parbrizul uriaş şi că pilotul automat devine confuz uneori. Clienţii se plâng, dar şi laudă serviciile pe care le primesc de la Tesla, pentru că producătorul efectuează reparaţiile rapid şi eficient.

    Cu toate acestea, magia lui Musk funcţionează şi el a reuşit să construiască un adevărat cult în jurul său. Poate că ceilalţi guru din industria auto l-au luat în râs, dar guvernul francez i-a luat planurile foarte în serios. Ségoléne Royal, ministrul francez al ecologiei, dezvoltării sustenabile şi energiei, i-a cerut întreprinzătorului american să-şi construiască o fabrică în locul celei mai vechi centrale nucleare franceze, care va fi închisă începând cu anul acesta, scrie Francetvinfo.fr. Ministrul spune că a discutat cu Musk şi acesta i-a spus că ar vrea să construiască o uzină în Europa şi că oscilează între Germania şi Franţa.

    „Nu a spus nu! Cine nu riscă nu câştigă“, a explicat Royal, fostă candidată la preşedinţia Franţei. Contactată de Francetvinfo, Tesla a anunţat că „în prezent nu are proiecte de implementare în Europa“.

    Între timp, Tesla derulează planuri costisitoare de extindere a uzinei sale din Fremont pentru a majora capacitatea de producţie la 500.000 de unităţi până în 2020. Producţia lui Model 3 – primul model produs în masă – urmează să crească gradual până în 2019.

    Sunt voci care spun că nu maşinile vor fi obiectul principal de afaceri al Tesla, ci bateriile, ce urmează să fie produse la o fabrică, Gigafactory, aflată în construcţie în Nevada. Bateriile de acolo ar putea înlocui gazele naturale şi alte surse de încălzire, iar Musk nu a făcut din aceste planuri un secret. Bateriile ar trebui să reducă cu mai mult de 30% costul per kilowatt-oră.  Producţia va începe anul viitor, coordonată cu lansarea Model 3.

    Tesla şi planurile lui Musk sunt luate acum în serios şi de puternicii producători auto germani. Mercedes, BMW, Audi şi Porsche sunt şi ei producători de nişă, axaţi pe piaţa de lux. Au o experienţă de zeci de ani şi sunt giganţi în domeniul lor. Cândva nu puteau decât să ia în râs ambiţiile lui Musk. În noiembrie, Edzard Reuter, un fost preşedinte al Daimler, a descris Tesla ca fiind „o glumă care nu poate fi luată în serios în comparaţie cu măreţele companii germane“, scrie Los Angeles Times.

    Şi aceşti producători au lansat sau au în pregătire maşini electrice, dar planurile lor se concentrează pe propulsie hibridă, deoarece au crezut că prea puţină lume ar cumpăra maşini cu propulsie integral electrică cu o autonomie mai mică de 160 de kilometri la o încărcare completă. Însă succesul pe care îl are chiar în Germania Model S, pur electric, cu o autonomie de 400 de kilometri, i-a pus pe gânduri. Maşinile lor au, în Germania, vânzări dezamăgitoare. BMW i3, cu propulsive integral electrică, are o autonomie de doar 130 de kilometri!

    „Producătorii germani iau Tesla în serios din ce în ce mai mult. Nemţii sunt grozav de mândri de talentele lor inginereşti şi cred că naţia lor ştie orice se poate şti despre maşini, că nimeni nu poate construi o maşină mai bine decât ei“, spune Ferdinand Dudenhoeffer, specialist în industria auto germană la Centrul de Cercetare Auto al Universităţii Duisburg-Essen.  „Apoi iată că vine un golan tânăr din California. Au crezut că nu ştie nimic despre maşini şi l-au tratat ca pe o glumă. Iar acum îl văd cum conduce revoluţia.“

    Nemţii au cumpărat anul trecut de la Tesla mai multe maşini electrice decât de la oricare alt producător auto. Compania americană se dovedeşte a fi un competitor deosebit de puternic în Germania chiar şi înainte de lansarea Model 3, vânzând 1.582 de maşini Model S în 2015. Pe această piaţă, în aceeaşi periodă, BMW a reuşit să vândă 1.051 de maşini din modelul BMW i3s, Mercedes 1.161 de maşini cu propulsie integral electrică şi 676 de Smart-uri electrice, iar VW 796 Golf‑uri electrice.