BusinessMagazin

Tag: marea britanie

  • Polonia are nevoie în continuare de muncitori străini

    În pofida încetinirii pieţei muncii, penuria de muncitori, în special calificaţi, constituie în continuare o barrieră pentru operaţiunile multor companii din Polonia, notează Warsaw Voice. Deja 71% dintre acestea au angajaţi din afară, iar 62% intenţionează să angajeze muncitori străini în viitorul apropiat, revelă un sondaj recent

  • Bulgaria încheie un acord de furnizare de combustibil nuclear cu Westinghouse

    Centrala nucleară de stat Kozlodui a Bulgariei a încheiat un acord cu Westinghouse Electric Suedia pentru furnizarea de combustibil nuclear pentru Unitatea 5 construită de ruşi, un prim pas către diversificarea dincolo de energia rusească, potrivit Reuters. Centrala vrea de asemenea să încheie un acord cu Framatome din Franţa pentru Unitatea 6. 

  • Restaurantele britanice duc lipsă de forţă de muncă după Brexit

    Europenii obişnuiau să ia cu asalt Londra pentru joburi în domeniul restaurantelor. Acum, cu porţile pentru migranţi în mare parte închise după ce Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, multe restaurante devin disperate după forţă de muncă, scrie The New York Times. 

     

  • Marile staţiuni de schi ale Europei îşi majorează preţurile cu 10%, dar schiorilor britanici nici că le pasă

    Peste 20 dintre cele mai im­portante staţiuni de schi din Europa şi-au majorat preţurile cu cel puţin 10% pentru această iarnă, sporind problemele cu care se confruntă iubi­torii de zăpadă britanici după două sezoane serios afectate de pandemie, scrie Bloomberg.

    Criza de energie din Europa în­seamnă că schiatul va fi acum mai rece, mai lent şi scump, în timp ce grevele din Marea Britanie înseamnă că simpla deplasare către şi de la staţiuni va fi o problemă pentru mulţi care vor să călătorească de Crăciun.

    În Alpi, staţiunea franceză Avo­riaz a majorat preţurile permiselor de schi pentru prima dată în ultimii doi ani. În Val Thorens, o altă destinaţie franceză, încălzirea skilifturilor se opreşte automat când se deschid uşile. Lifturile din Saas-Fee, Elveţia, au viteze reduse pentru a economisi energie.

    Preţurile sunt în creştere în în­treaga Europă. O săptămână în staţi­unea elveţiană Zermatt costă acum 1.367 de lire pe persoană, cu 25% mai mult decât anul trecut. În Franţa, Val Thorens şi Meribel au majorat preţu­rile cu aproximativ 15%. Şi Bansko din Bulgaria a majorat preţurile.

    Şi totuşi, rezervările turiştilor bri­tanici pentru vacanţe la schi înregis­traseră o creştere de 35% până la finalul lunii noiembrie comparativ cu 2019. Cererea este ridicată deşi lira slăbită, criza energiei din Europa şi temerile privitoare la schimbările climatice înseamnă că pachetele sunt cu aproximativ 25% mai scumpe faţă de nivelurile de dinaintea pandemiei.

    „Inflaţia a adus clar scumpiri, însă pentru schiorii pasionaţi călăto­ria anuală pentru schi este o vacanţă non-negociabilă“, arată Richard Sinclair, CEO al tour operatorului SNO.

    Cererea de vacanţe la schi este în continuare solidă şi în Europa, euro­penii scurtându-şi călătoriile pentru a face economii, dar nerenunţând cu totul la schi, relevă un sondaj realizat recent în rândul a 3,000 de persoane pentru asociaţiile de turism de iarnă din Austria, Germania şi Elveţia.

    O mare parte a entuziasmului britanic are legătură cu rezervăriile timpurii din 2022, după ce pandemia a dat peste cap planurile oamenilor doi ani la rând.

    „A fost cea mai bună perioadă de early booking pe care am văzut-o în 20 de ani“, arată Diane Palumbo, director de marketing la Skiworld, cel mai mare tour operator indepen­dent de schi al Marii Britanii.

    Din cauza nesiguranţei legate de evoluţia monedelor, cererea de pa­chete all inclusive a crescut.

    Cota acestor rezervări a crescut la 30% în acest sezon, de la doar 10% înainte de pandemie, potrivit SNO.

    Şi totuşi, mulţi nu îşi vor permite să meargă la schi în acest an. Wasteland Travel, care operează vacanţe pentru grupuri de studenţi, arată că cererea în rândul acestora este cu 10% sub aşteptări.

     

  • Aproape 2 milioane de gospodării britanice sunt în urmă cu plata facturilor în contextul apropierii Crăciunului

    În condiţiile în care criza costurilor de trai continuă să erodeze puternic veniturile britanicilor, date recente arată că aproape 2 milioane de gospodării au rămas în urmă cu cel puţin o factură semnificativă înaintea Crăciunului, notează The Guardian.

    Datele sugerează că ar putea apărea un val semnificativ de defaulturi în lunile următoare.

     

  • Inflaţia din Marea Britanie scade de la maximul ultimilor 41 de ani

    Conform Reuters, rata anuală a inflaţiei preţurilor de consum a scăzut la 10,7% în noiembrie, de la 11,1% în octombrie, a anunţat Oficiul Naţional de Statistică (ONS), o scădere mai mare decât cea la 10,9% pe care economiştii o anticipaseră într-un sondaj Reuters.

    Statele Unite şi zona euro au raportat, de asemenea, scăderi mai mari decât se aşteptau ale inflaţiei pentru luna noiembrie.

    “Preţurile continuă să crească, dar cu mai puţin decât în această perioadă a anului trecut, cel mai notabil exemplu în acest sens fiind carburanţii pentru autovehicule”, a declarat economistul şef al ONS, Grant Fitzner.

    La fel ca şi alte bănci centrale, BoE se luptă cu o inflaţie care depăşeşte cu mult ţinta sa de 2% şi a majorat puternic ratele în ultimele 12 luni, inclusiv o creştere de trei sferturi de punct în noiembrie, cea mai mare din ultimii 30 de ani.

    Economiştii se aşteaptă, în cea mai mare parte, ca BoE să majoreze din nou ratele joi, de la 3% la 3,5%, în pofida previziunilor potrivit cărora economia se îndreaptă spre o recesiune de lungă durată.

    Inflaţia în Marea Britanie este mai mare decât în Statele Unite sau în întreaga zonă euro, deşi este mai mică decât în Germania.

    Creşterile de preţuri au fost concentrate în domenii precum alimentele şi energia, lovindu-i cel mai tare pe cei cu venituri mici. Alimentele şi băuturile au costat cu 16,4% mai mult în noiembrie faţă de anul precedent – cea mai mare creştere din 1977 încoace – din cauza pâinii mai scumpe.

  • Vieţile secrete ale spionilor femei din MI6: Cum au reuşit să ocupe poziţiile de top ale spionajului britanic şi care este viaţa pe care o femeie agent trebuie să o trăiască

    În mentalul colectiv, arhetipul agentului secret a fost intruchipat de-a lungul istioriei de bărbatul imperturbabil, carismatic şi lipsit de orice frică. Cu toate acestea, nume precum Mata Hari, Virginia Hall sau Vera Atkins au demonstrat că domeniul spionajului este un loc în care, în pofida marilor riscuri şi a durităţii meseriei, femeile pot excelenta cu uşurinţă, asemenea bărbaţilor. Financial Times prezintă povestea celor mai iscusite femei din MI6, serviciul secret al Regatului Unit, domeniu care, în mod tradiţional, a fost aproape exclusiv ocupat de persoane de sex masculin. 

    Kathy este unul dintre cei patru directori generali de la SIS, fiecare dintre ei raportând şefului, cunoscut sub numele de “C”. Pentru prima dată, trei dintre aceştia sunt femei. Ele lucrează în cele mai importante domenii ale spionajului. Kathy este director de operaţiuni. Rebecca este adjunctul şefului, care supervizează strategia. Cea mai reputată funcţie din MI6 îi aparţine Adei, care este şefa departamentului de tehnologie, cunoscută sub numele de “Q”. Jurnalistul FT a petrecut şase luni intervievându-le, încercând să înţeleagă cum cele trei agente au ajuns în vârf într-o carieră în mare parte destinată bărbaţilor şi care este viaţa pe care o femeie spion trebuie să o trăiască.

    Profilul scăzut al acestor trei ofiţeri de rang înalt este în concordanţă cu istoria femeilor din serviciile de informaţii britanice. În trecut, femeile au fost trecute cu vederea, dirijate către roluri de secretariat sau, înainte de era SIS, desfăşurate ca “ispite” pentru a prinde în capcană sau şantaja inamicii. Atunci când Vernon Kell a cofondat precursorul MI6 în 1909, a identificat drept recruţi ideali bărbaţi “care puteau să ia notiţe pe manşeta cămăşii în timp ce călăreau pe cal”. Opiniile sale despre femei erau mai puţin cunoscute, dar se spune că a comentat odată: “Îmi place ca fetele cu care lucrez să aibă picioare frumoase”. În ciuda faptului că au dat dovadă de pricepere şi curaj în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, femeile din MI6 şi din agenţia sa soră MI5 s-au luptat acerb să progreseze, dar nu au fost recrutate în mod regulat ca ofiţeri de informaţii până la sfârşitul anilor 1970.

  • Regatul Unit va intra într-o recesiune de un an în 2023. Oficialii susţin că PIB-ul Marii Britanii va scădea cu 0,4% în anul următor

    Marea Britanie va intra într-o recesiune de un an în 2023, deoarece combinaţia dintre inflaţia în creştere, creşterea negativă şi prăbuşirea investiţiilor în afaceri apasă asupra economiei, potrivit celui mai mare grup de afaceri britanic, scrie Financial Times.

    CBI a avertizat luni că produsul intern brut va scădea cu 0,4% în 2023, ceea ce reprezintă o retrogradare faţă de prognoza anterioară de creştere de 1% stabilită în iunie. Cu toate acestea, potrivit oficialilor, cheltuielile de consum vor scădea pe tot parcursul anului, în condiţiile în care inflaţia rămâne peste ţinta Băncii Angliei.

    Grupul de lobby a oferit o prognoză deosebit de pesimistă în ceea ce priveşte investiţiile în afaceri, susţinând că acestea vor începe să scadă de la jumătatea anului viitor, atunci când va lua sfârşit un sistem existent de deduceri fiscale, conceput pentru a stimula investiţiile.

    Se preconizează că, până la sfârşitul lui 2024, investiţiile în afaceri vor fi cu 9% mai mici decât nivelurile de dinaintea pandemiei de Covid – echivalentul a aproximativ 5 miliarde de lire sterline.

    Directorul general al CBI, Tony Danker, a avertizat: “[Companiile] văd oportunităţi potenţiale de creştere, dar lipsa “motivelor de a crede” în faţa vânturilor potrivnice le determină să ia o pauză în ceea ce priveşte investiţiile.”

    Perspectivele economice ale Regatului Unit sunt printre cele mai slabe dintre ţările avansate cuprinse în previziunile CBI, doar PIB-ul Germaniei urmând să scadă într-un ritm uşor mai rapid anul viitor.

    CBI a solicitat guvernului să “deblocheze” investiţiile întreprinderilor prin intermediul reducerilor de capital şi al modificărilor de reglementare, cum ar fi eliminarea blocajului pentru energia eoliană terestră, un sistem de imigraţie mai flexibil şi actualizarea cadrului politic naţional de planificare pentru a uşura restricţiile privind utilizarea terenurilor pentru dezvoltare.

    Grupul doreşte ca guvernul să stimuleze investiţiile întreprinderilor printr-un regim permanent de stimulare fiscală a investiţiilor, care, potrivit estimărilor sale, ar debloca 50 de miliarde de lire sterline în investiţii de capital în fiecare an până la sfârşitul deceniului. Potrivit CBI, investiţiile în afaceri au stagnat efectiv de la votul pentru Brexit din 2016.

    Danker şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa de acţiune din partea guvernului pentru a încuraja investiţiile şi pentru a aborda deficitul de competenţe şi de forţă de muncă din întreaga ţară.

    El a cerut miniştrilor să rezolve impasul privind punerea în aplicare a acordului post-Brexit care reglementează comerţul în Irlanda de Nord.

    Acordul comercial, cunoscut sub numele de protocolul privind Irlanda de Nord, lasă regiunea în interiorul pieţei unice a UE pentru bunuri, evitând necesitatea de a pune o frontieră dură pe insula Irlanda. Marea Britanie doreşte să rescrie tratatul, în timp ce Bruxelles-ul a refuzat să renegocieze acordul.

    Potrivit lui Danker, cooperarea dintre Regatul Unit şi Bruxelles va duce la reducerea fricţiunilor comerciale în cadrul Acordului de comerţ şi cooperare. El a adăugat că, odată ce s-a ajuns la un acord, “atunci va avea loc deschiderea tuturor celorlalte oportunităţi din Europa [cum ar fi] recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale, fapt care va duce la creşterea volumului schimburilor comerciale”.

    Danker a declarat că este important să se pună în continuare accentul pe investiţiile ecologice, multe întreprinderi fiind îngrijorate că guvernul “dă înapoi” în aceste domenii.

    Conform prognozelor CBI, perspectivele generale ale Marii Britanii se vor îmbunătăţi în 2024, cu o creştere economică de 1,6%, ajutată în parte de scăderea inflaţiei, care va reduce presiunile asupra veniturilor gospodăriilor.

  • Criza energiei şi inflaţia închid restaurante după restaurante în Marea Britanie şi Ungaria

    Restaurantele din Marea Britanie falimentează într-un ritm mai alert decât în criza pandemică din cauza unui „mix toxic“ de costuri în creştere dramatică la energie, penurii de forţă de muncă şi rezervări în scădere, notează The Guardian.

    Închiderile din sector s-au înmulţit cu 60%, cu 1.567 de insolvenţe în perioada 2021-222, în creştere de la 984 în 2020-2021, relevă un sondaj realizat de Mazars. Cifra include 453 în ultimele trei luni, faţă de 395 în trimestrul anterior.

    Grupuri de lobby din industrie au declarat recent că peste o treime din afacerile din sectorul ospitalităţii s-ar putea prăbuşi până la începutul anului viitor.

    În timp ce în vară industria s-a bucurat de o revenire după pande­mie, restaurantele se confruntă acum cu o inflaţie în creştere puternică, care nu a scumpit doar energia, alimen­tele şi băuturile, dar îi determină pe clienţi să-şi aloce mai puţini bani de cheltuit în oraş.

    Şi în Ungaria restaurantele sunt într-o situaţie disperată din cauza scumpirii fără precedent a energiei şi nu ştiu ce vor face pe perioada iernii, potrivit Daily News Hungary. Unele reduc calitatea ingredien­telor şi schimbă reţetele pentru a face econo­mii, însă scumpirile par inevi­tabile.

    Pe lângă spa-uri, hoteluri şi insti­tuţii culturale, chiar şi restaurantele trebuie să se închidă temporar sau chiar permanent din cauza crizei energiei.

    Aceasta este cea de-a treia provocare pentru sector după pandemia de coronavirus şi penuria de forţă de muncă în doar câţiva ani.

    Întrebarea este dacă oamenii vor fi dispuşi să plătească preţuri consi­de­rabil mai mari pentru mesele luate la restaurant.

    Scumpirea energiei loveşte puternic în întregul sector HoReCa al Ungariei, restaurante, cafenele, pizzerii şi puburi confruntându-se cu probleme similare.

    Industria de catering este de acord că nu există aproape nicio soluţie. Nu numai preţurile energiei sunt în creştere, ci şi cele ale alimen­telor. Laszlo Kovacz, preşedinte al Asociaţiei Ungare a Industriei Ospi­ta­lităţii, crede că numărul localurilor care se vor închide din cauza scumpirii energiei îl va depăşi pe cel al localurilor închise în pandemie.

    Şi hotelurile întâmpină probleme uriaşe din cauza scumpirii energiei. Preţurile uriaşe ale utilităţilor le-ar putea forţa pe multe dintre acestea să-şi tragă obloanele.

    Principala problemă este că valoarea aproximativă a facturilor din perioada de iarnă este o necunoscută, astfel multe hoteluri alegând să se închidă pe această perioadă. Problema este complicată de inflaţie.

  • Colaborare istorică între Japonia, Marea Britanie şi Italia în detrimentul SUA. Vor să dezvolte un avion de luptă de ultimă generaţie

    Japonia a intrat în faza finală a discuţiilor cu Marea Britanie şi Italia pentru dezvoltarea şi construirea în comun a unui avion de luptă de ultimă generaţie, marcând un punct de cotitură în contextul în care Japonia priveşte dincolo de SUA pentru cooperarea în domeniul apărării.

    Tokyo va lua în considerare, de asemenea, revizuirea regulilor sale de export pentru a permite vânzarea de echipamente de apărare în străinătate, în speranţa de a reduce costurile pentru noul avion şi de a stimula industria naţională de apărare, informează Nikkei Asia.

    Japonia intenţionează ca acest avion de luptă să fie gata până în 2035. Compania japoneză Mitsubishi Heavy Industries, gigantul britanic din domeniul aviaţiei şi apărării BAE Systems şi compania italiană din domeniul apărării Leonardo S.p.A. vor supraveghea dezvoltarea. Un acord oficial este aşteptat până la sfârşitul anului.

    Aceasta va fi prima dată când Japonia se asociază cu Europa pentru a dezvolta un avion de luptă cu reacţie.

    Noul avion este programat să fie un succesor al Mitsubishi F-2, care a fost dezvoltat în comun cu Lockheed Martin. Iniţial, Ministerul japonez al Apărării plănuia să colaboreze din nou cu compania americană, care dezvoltă în prezent următoarea generaţie de avioane de luptă F-35. Cu toate acestea, refuzul Lockheed de a împărtăşi informaţii tehnologice confidenţiale a ridicat îngrijorări cu privire la întreţinerea avioanelor pe plan intern după desfăşurare.

    Între timp, Marea Britanie anunţase că intenţionează să introducă avionul său de luptă Tempest de generaţia a şasea până în 2035. Având în vedere că programul său de dezvoltare se suprapune cu cel al Japoniei şi că Lockheed nu dorea să împărtăşească informaţii, acest lucru a oferit un stimulent suficient pentru ca Japonia să lanseze prima sa colaborare în domeniul apărării cu Europa.

    Guvernul japonez a luat măsuri pentru a spori cooperarea cu NATO. Acesta intenţionează să semneze un acord de facilitare cu guvernul britanic pentru a facilita desfăşurarea de exerciţii militare comune, ridicând relaţia dintre ţări la o cvasi-alianţă.

    Motoarele vor fi produse de japonezii de la IHI şi de britanicii de la Rolls-Royce, în timp ce tehnologia radar va fi dezvoltată în comun de Mitsubishi şi de filiala britanică a Leonardo.