BusinessMagazin

Tag: mancare

  • foodpanda: Comenzile online de mâncare românească au crescut cu 120% în ultimul an

    Potrivit foodpanda, cea mai mare platformă de food ordering din România, comenzile online de preparate tradiţionale româneşti au crescut cu 120% în ultimul an. Din totalul comenzilor zilnice înregistrate pe foodpanda, circa 40% conţin preparate din bucătăria românească.

    În topul mâncărurilor tradiţionale româneşti comandate de clienţii platformei se află: ciorba de văcuţă, urmată de cartofi ţărăneşti, papanaşi, clătite cu dulceaţă şi mici.
    Pe primul loc în topul oraşelor în care se comandă online preparate româneşti se află Bucureşti, urmat de Braşov, Piteşti, Iaşi şi Timişoara. În prezent, aproximativ 17% din totalul restaurantelor listate pe platforma foodpanda au specific tradiţional românesc.

    Din datele centralizate de companie, valoarea medie a unei astfel de comenzi este de 60 lei. De asemenea, cei mai mulţi dintre clienţii foodpanda aleg să comande preparate din bucătăria românească în jurul prânzului, iar cele mai multe comenzi se înregistrează spre finalul săptămânii în zilele de joi, vineri şi sâmbătă.

    foodpanda.ro, parte a grupului Delivery Hero, este cea mai mare platformă online de comenzi de mâncare din România, colaborând, în prezent, cu peste 1500 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu, Piteşti, Târgu Mureş, Baia Mare şi Brăila. 

     

  • Viaţa în tonuri de Rawz

    Andreea Lăzărescu a transformat atenţia la ce pune în farfurie într-un business dedicat consumatorilor care vor să mănânce sănătos, dar nu au timp, răbdare sau pricepere să-şi gătească singuri.

    „În mai 2010, împreună cu două prietene, am închiriat o casă de 500 de metri pătraţi (în Bucureşti – n. red.) şi în iunie am deschis «La vie en Rawz – un mic negoţ de ierburi şi magii». Am investit 30.000 de euro – tot ce economisisem ca headhunter – ca să adun la Rawz legumele, fructele, seminţele, ierburile, nucile, alunele, uleiurile, aparatele, ustensilele şi cărţile de care ar avea nevoie cineva ca să înceapă să mănânce ca mine”, îşi aminteşte ea.

    Următorul pas a fost să gătească, aşa că şi-a cumpărat două vitrine frigorifice, câteva caserole, un blender, un robot şi o masă şi a început să prepare mai multe feluri de mâncare pentru a le arăta doritorilor că pot mânca sănătos cu doar puţin efort.

    „La 12 noaptea făceam aprovizionarea, de pe la 3 dimineaţa găteam, de la 8 la 10 dormeam, apoi făceam curat, umpleam rafturile de produse, scriam de mână mici afişe cu beneficiile ingredientelor (guarana, maca, spirulina), ambalam ce am gătit, îndesam vitrinele frigorifice cu brânză de caju, pesto de busuioc, salată à la russe, pateu de migdale, cremă de tahini, crackers încolţiţi şi deshidrataţi, storceam sucuri din ierburi şi fructe şi la 13 deschideam”, povesteşte Andreea Lăzărescu.

    Aşa a luat naştere restaurantul vegetarian Rawz. Businessul s-a transformat însă în 2012, când antreprenoarea a început livrările. A angajat patru scuterişti şi un biciclist, a închis restaurantul – pentru a se putea dedica în totalitate livrărilor – şi a început să cutreiere Capitala cu mâncărurile ei raw vegane.

    De doi ani, Andreea Lăzărescu gestionează singură businessul Rawz, însă intenţionează să o coopteze şi pe sora ei, Lucia Stoica, în tot procesul care stă în spatele mâncării raw vegane pe care o prepară şi o livrează.„Am investit, în timp, cam 300.000 de euro. Cea mai mare parte a investiţiei am făcut-o la începutul lui 2019, când am deschis al doilea laborator al Rawz, unde pregătim, din ingrediente proaspete, tratate 100% manual, artizanal, ready meals (meniuri gata preparate – trad.) şi prăjituri pentru câteva mari lanţuri de magazine din Bucureşti.”
    Printre retailerii parteneri se regăseşte Mega Image, împreună cu magazinele Shop & Go. Pentru 2019, Andreea Lăzărescu se aşteaptă la o cifră de afaceri de aproximativ 350.000 de euro, iar anul se va încheia cu 30 de angajaţi şi 17 colaboratori permanenţi. Antreprenoarea şi-a făcut deja planurile şi pentru anul 2020, când estimează că businessul va urca la 600.000 de euro.

    „Planurile pentru anul viitor sunt să perfecţionăm producţia de mâncare sănătoasă ready meal cu livrare către lanţurile de magazine din Bucureşti. Vrem, de asemenea, să continuăm să angajăm mame singure şi femei defavorizate, cărora să le asigurăm, măcar cât timp sunt la serviciu, un mediu de viaţă unde să se simtă în siguranţă.”

    Rawz livrează oriunde – acasă, la birou, la şcoală, la metrou, la coafor, la masaj, la sala de gimnastică, la aniversări, la nunţi, botezuri şi evenimente speciale unde consumatorii vor să mănânce sănătos. Clienţii pot fie să-şi cumpere prânzul, micul dejun sau deserturile din lanţurile de magazine din Bucureşti şi Ilfov unde Rawz este prezent, fie să facă direct abonament la Rawz pentru a primi, zilnic, meniul pe care şi-l doresc. Există şi clienţi care comandă candy baruri pentru evenimente sau cei care comandă doar un anumit pachet de câteva ori pe lună.
    Andreea Lăzărescu are două spaţii deschise acum – într-unul prepară meniurile pentru abonaţi, iar în celălalt, mâncarea care ajunge în magazine. Un prânz Rawz ajunge la 25 de lei, iar o prăjitură raw vegană costă 15 lei.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    ARI-Studio – sisteme informatice pentru HoReCa şi retail (Piteşti)
    Fondatori: Alexandra Mone, Robert Anton
    Investiţie iniţială: 3.000 lei (aproape 700 de euro)
    Cifră de afaceri în 2018: 89.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    Tantino Toys – jucării educative pentru copii (Bucureşti)
    Fondator: Ancuţa Stoian
    Investiţie iniţială: 59.000 de euro
    Prezenţă: în magazine fizice şi online, în Europa şi America

    La Pescaderia – restaurant cu specific spaniol (Bucureşti)
    Fondator: Sorin Barbu
    Investiţie iniţială: 180.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Prăjiturel – laborator de cofetărie (Bucureşti)
    Fondator: Cătălina David
    Investiţie iniţială: 7.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 170.000 lei (37.000 de euro)
    Prezenţă: Bucureşti

    Alphahead – producţie de echipamente pentru motociclişti (Bucureşti)
    Fondatori: Georgeta Brehoi, Vishal Narender
    Investiţie iniţială: 50.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019:
    100.000 de euro
    Prezenţă: online

     

  • Mâncarea festivalierilor

    Răzvan Pavel şi Marius Vrânceanu aveau la activ peste zece ani de experienţă fiecare în domeniul HoReCa, atât în managementul de restaurant, cât şi direct în bucătărie, atunci când s-au hotărât să înfiinţeze Wing Eat, amenajând o rulotă în care se prepară şi se vinde mâncare pe bază de carne de pui.

    „Startul a fost dat în 2019, iar rezultatele deja au început să apară. Drept dovadă, la sfârşitul lui august, am înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 200.000 de lei (43.000 de euro) şi un profit de 50.000 de lei, adică 11.000 de euro (în perioada martie-august – n. red.)”, spune Răzvan Pavel, cofondator în această afacere.

    În food truck-ul Wing Eat lucrează, în general, cei doi fondatori alături de încă un angajat, dar, în funcţie de complexitatea evenimentelor la care merg, numărul poate ajunge şi la nouă sau zece oameni, contractaţi în sistem de colaborare. Până acum, Wing Eat a mers la evenimente precum Untold şi mai multe festivaluri tip street food în Sibiu, Timişoara, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Bucureşti.

    „Investiţia în business a fost de circa 30.000 de euro, bani care au fost investiţi în rulotă, mobilier, echipamente, cheltuieli de transport, înmatriculare şi obţinerea autorizaţiilor. Uşor-uşor, businessul a început să facă şi profit”, adaugă Răzvan Pavel.

    Iar planul lui şi al lui Marius Vrânceanu este să crească în continuare. În 2020, se gândesc la un al doilea food truck, astfel încât să poată merge la toate evenimentele de street food din România. Cum se vede piaţa rulotelor cu mâncare chiar din interiorul acesteia?

    „Cultura street food a apărut recent pe piaţa din România, însă aceasta se consolidează de la an la an, iar clienţii încep să fie atraşi din ce în ce mai mult de diversitate şi gusturi autentice. Clienţii Wing Eat sunt tineri, cu venituri peste medie, care au o plăcere foarte mare de a mânca în oraş şi care preferă produsele cu un gust autentic”, mai spune Răzvan Pavel.

    Autentic, deoarece furnizorii sunt locali şi contribuie cu produse crescute natural, în România. În ceea ce priveşte sosurile, acestea sunt pregătite de un bucătar propriu al Wing Eat. O porţie de cartofi costă 10 lei, iar un meniu format din cartofi şi cinci aripioare de pui se vinde la un preţ de 27 de lei.
    Poftă bună!

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Intraţi pe platforma
    www.zf.ro/afaceri-de-la-zero
    şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    ZF şi Banca Transilvania
    au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri
    de muncă.     
    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Legoomi – aprozar şi producţie de legume (Bucureşti şi jud. Dâmboviţa)
    Fondatori: Ilie Ciorchină, Marius Tudorache, Andrei Drăgan
    Investiţie iniţială: 50.000 de euro (doar în aprozar)
    Cifră de afaceri în 2018: 100.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Muri Chocolatier – ciocolaterie artizanală (Cluj-Napoca)
    Fondator: Gabriela Mureşan
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Prezenţă: Cluj-Napoca, Bucureşti, online

    Suento şi Gram Bistro – restaurante (Bucureşti)
    Fondatori: Stelian Olaru şi Adriana Dănilă
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro (în Suento)
    Cifră de afaceri estimată în 2019: 350.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Bianca Georgescu – producţie de încălţăminte (Bucureşti)
    Fondator: Bianca Georgescu
    Investiţie iniţială:
    5.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    Darlington – atelier floral (Iaşi)
    Fondatori: Marina şi Marius Curcudel
    Investiţie iniţială: 150.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 120.000 de euro
    Prezenţă: Iaşi

  • În căutarea gustului moldovenesc

    La combinatul Cricova, zilnic, patru femei răsucesc manual sticlele pentru a se aduna depunerile pe capace, iar ulterior spumantul este scos şi îmbuteliat. Fondat în 1952, combinatul este cel mai mare producător de vinuri spumante conform metodei tradiţionale din Moldova. Maturarea vinurilor are loc în beciurile subterane, unice în lume, pentru care ţara a ajuns şi în Cartea Recordurilor.

    Cricova este cea mai cunoscută vinărie şi cramă din ţară, declarată prin lege patrimoniu cultural naţional. Se întinde pe circa 120 de kilometri de tuneluri subterane din var natural suficient de largi încât fiecare zonă a oraşului subteran să poată fi explorată în voie − fiecare stradă a oraşului subteran fiind denumită după tipul de vin care se depozitează acolo. La cel mai adânc punct, tunelurile vechi (de 1.000 de ani!) ajung la adâncimea de 100 de metri faţă de suprafaţa pământului.

    În cazele (spaţiile de depozitare a vinului) de la Cricova se găsesc unele dintre cele mai renumite colecţii de vinuri din lume, aparţinând unor nume marcante precum Angela Merkel, José Manuel Barroso, Vladimir Putin, Petro Poroşenko, Klaus Iohannis, Traian Băsescu, Donald Tusk, John Kerry sau alteţele lor regale principesa Margareta şi principele Radu. Vizitatorii mai pot citi acolo şi scrisoarea lăsată în urmă de cosmonautul sovietic Iuri Gagarin, primul om care a ajuns în spaţiu, despre care se spune că atunci când a vizitat Cricova a rătăcit o săptămână în tuneluri.

    Mult mai întinse sunt însă galeriile subterane săpate în calcar de la Mileştii Mici, aflate la 10 km de capitală, cu o lungime totală de peste 200 de kilometri şi o adâncime de până la 80 de metri. În galerii se circulă cu maşina, cu bicicleta sau pe jos, cu respectarea regulilor de circulaţie. Aici se află cea mai mare colecţie de vinuri din lume: denumită Colecţia de Aur, include peste
    1,5 milioane de sticle şi a fost înscrisă în Cartea Guinness în 2005.

    Complexul Turistic Purcari este cel mai vechi domeniu al vinului din Republica Moldova, un patrimoniu datând din 1827. Vinăria are o istorie lungă de producţie a celor mai iconice vinuri locale, precum Negru de Purcari şi Roşu de Purcari. Aflat în satul Purcari, din judeţul Ştefan Vodă, este una dintre cele mai prestigioase zone care produc vinuri. Purcari are cea mai mare extindere în afara ţării, în contextul în care compania trimite vinurile de aici în şapte ţări. Cea mai mare parte a vânzărilor merge către România (40%), următoarele ţări ca pondere în totalul vânzărilor fiind Republica Moldova (23%), Polonia (11%), Cehia şi Slovacia (7%), Asia (5%) şi Ucraina (3%). Vinurile Purcari sunt un exemplu de lux accesibil şi sunt printre cele mai premiate din Europa. Purcari a fost cea mai premiată vinărie din Europa Centrală şi de Est la Decanter, în timp ce la Jocurile Olimpice ale Vinului (fiindcă se pare că există o astfel de competiţie) din 2018, vinurile produse de Purcari au primit 43 de medalii.

    Lista producătorilor moldoveni de vin nu se opreşte aici. Chateau Vartely se află în apropierea Orheiului, la 45 de minute de Chişinău. Vinăria produce o serie de vinuri fine şi cuprinde mai multe săli de degustare, precum şi un complex hotelier realizat din trei vile, fiecare construită în concordanţă cu tradiţiile moldoveneşti din cele trei regiuni vitivinicole istorice, Valul lui Traian (sau regiunea de sud-vest), Ştefan Vodă (sud-est) şi Codru (centru), destinate producerii vinurilor cu indicaţie geografică protejată.

    Asconi Winery este o afacere de familie care fructifică vinul oferit de cele 530 de hectare de viţă de vie într-o vinărie de ultimă generaţie. În complexul turistic se află un sătuc de cabane din chirpici acoperite cu stuf, camere de degustare, restaurant, loc de joacă pentru copii şi nelipsitele peisaje. Asconi produce vinuri special pentru fiecare piaţă în care operează.

    Castel Mimi este un complex cultural unic localizat în satul Bulboaca, judeţul Anenii Noi, şi se află pe lista celor mai frumoase 15 capodopere arhitecturale ale vinului din întreaga lume, fiind recunoscut drept cartea de vizită a Moldovei. Fondat în 1893, conacul familiei Mimi, mai exact al politicianului basarabean Constantin Mimi, care a studiat viticultura şi vinificaţia în Franţa, la Şcoala Superioară de Agronomie din Montpellier, a fost din origine consacrat vinificaţiei, iar din 2011 a fost transformat într-o staţiune a vinului care include restaurant, hotel, piscină, magazin de vinuri şi suveniruri, săli de degustare şi nu numai. Mai este numit şi primul castel vinicol din Moldova. Acesta se întinde pe o suprafaţă de 10 hectare şi este una dintre cele mai importante atracţii turistice din ţară. În cadrul domeniului se pot observa reminiscenţe ale perioadei comuniste, precum tancurile de fermentare din linia de producţie încă funcţionale lăsate în urmă de sovietici sau gresia cu care au acoperit tot castelul (metodă cu ajutorul căreia ruşii au conservat edificiul fără să vrea), care se mai poate observa doar în tunelurile subterane în care se depozitează vin sau se organizează petreceri sau concerte.

    Dar acestea sunt doar câteva dintre podgoriile, vinăriile, pivniţele, cramele şi galeriile subterane de pe cuprinsul vecinilor moldoveni.

    Înapoi în URSS (doar cu imaginaţia)

    Cum vinul merge mână în mână cu istoria, incursiunea în lumea moldovenească reprezintă şi o veritabilă întoarcere la rădăcini. Periplul la vecinii moldoveni a început într-o notă – să-i spunem – comunistă, la restaurantul Propaganda şi s-a încheiat în aceeaşi manieră odată cu trecerea graniţei în Tiraspol, Transnistria, capitala şi centrul administrativ al regiunii separatiste nerecunoscute Republica Moldovenească Nistreană.

    Cei care merg în Tiraspol pot vizita şi distileria Kvint, fondată în 1897. Este cea mai veche întreprindere din regiune care încă funcţionează, cunoscută în întreaga lume pentru divinul (în Moldova, corespondentul coniacului) de înaltă calitate produs prin tehnologii clasice franceze.

    De asemenea, vizitatorii pot vedea statuia lui Vladimir Lenin care încă străjuieşte piaţa din faţa parlamentului basarabeam, precum şi tancuri rămase din timpul celui de-al doilea război mondial, fantome ale trecutului sovietic.

    De neratat este şi Epoca de Piatră de lângă Brăneşti, un complex turistic aflat într-o fostă carieră de calcar, achiziţionată de Vinăria Brăneşti, iar la 5 kilometri mai departe se află complexul arheologic Orheiul Vechi, la 60 km de Chişinău, rezervaţie naturală care prezintă urme şi vestigii ale civilizaţiilor antice. Această zonă este presărată cu sute de mănăstiri rupestre.

    Trebuie să mărturisesc că am primit cu scepticism invitaţia de a vizita Republica Moldova, însă pot spune că s-a dovedit a fi o porţie bună de istorie, cultură şi gastronomie. Moldova reprezintă un prilej de rememorare, cu acurateţe şi melancolie, a perioadei copilăriei, în care conexiunea cu natura şi rădăcinile este mai puternică decât oricând, a perioadei în care tradiţiile şi obiceiurile, care tind să rămână doar o amintire a trecutului, sunt atât de puternic prezente în viaţa comunităţii.

  • Cel mai bogat bucătar din lume NU VREA să îşi lase averea copiilor săi. „Averea mea nu va fi lăsată pur şi simplu copiilor, doar pentru simplul motiv că nu vreau să fie răsfăţaţi”

    Gordon Ramsay, chef cunoscut pentru restaurantele sale cu multe stele Michelin şi show-urile televizate, a spus că nu îşi va lăsa averea de milioane de lire sterline copiilor săi, care, după dezvăluirile lui, nu au voie să stea cu el la first class sau să mănânce în restaurante sale.

    Ramsay a declarat că le va da copiilor săi doar 25% din banii pentru un apartament pentru că îşi doreşte ca aceştia „să lucreze din greu“ pentru lucrurile lor. Chef-ul, în vârstă de 52 de ani, a mai spus: „Averea mea nu va fi lăsată pur şi simplu copiilor, doar pentru simplul motiv că nu vreau să fie răsfăţaţi”.

    „Ultima dată când am fost la Royal Hospital Road, restaurantul din Chelsea, a fost la ziua fiicei mele Megan, când a împlinit 16 ani. A fost prima dată când am mâncat aici împreună cu copiii. De asemenea, nu au stat niciodată cu noi la first class. Nu au muncit până acum atât de mult încât să îşi permită asta, iar acestea sunt nişte lucruri pe care le apreciezi altfel după ce ai muncit pentru ele”, a mai spus acesta.

    Domnul Ramsay s-a născut în Scoţia şi a avut un tată violet şi alcoolic, după spusele sale. La 42 de ani s-a căsătorit cu Tana, iar cei doi au patru copii împreună. „Nu pot spune că stau şapte nopţi pe săptămână acasă să gătesc cu copii. Ce am încercat să îi învăţ şi pe ei este, însă, munca etică. Aşadar, timpul nostru împreună este limitat, dar este de calitate”, a declarat chef-ul.

    În 2016 a câştigat la fel de mult ca Beyonce, anume 54 de milioane de dolari, ambii clasându-se pe locul 34 al celor mai bogate 100 de vedete din lume.

    Acesta câştigă zeci de milioane de dolari din cele 25 de restaurante pe care le deţine. 7 din cele 25 de restaurante au stele Michelin. Ramsay a creat un imperiu şi în televiziune cu ajutorul a trei hituri- Hells Kitchen, MasterChef şi MasterChef Junior. Cele trei show-uri au ratinguri mari, iar Ramsay are un salariu de 400,000 de dolari per episod (51 de episoade pe an înseamnă o sumă importantă). De asemenea, acesta a scris mai multe cărţi de bucate care se vând foarte bine. 

     

     

  • NYT: Tone de mâncare sunt irosite la nivel mondial/ O soluţie, „Ora fericită” în supermarket

    Tone de mâncare sunt irosite la nivel mondial, iar una dintre soluţiile pentru a combate această problemă este „ora fericită”, implementată într-un supermarket din Finlanda, relatează publicaţia The New York Times.

    În cazul supermarketului din Finlanda, „Ora fericită” nu se referă la băuturi, cum se întâmplă în mod normal, ci la alimente, aflate la doar câteva ore distanţă de termenul de expirare.

    Mâncarea care se apropie de termenul de expirare intră la reducere la ora 21.00 în 900 de supermarketuri S-market din Finlanda, preţurile fiind cu aproximativ 30%-60% mai mici.

    Iniţiativa face parte dintr-o campanie de doi ani pentru reducerea mâncării irosite şi a fost denumită „Ora fericită” pentru a atrage clienţii, datorită legăturii acesteia cu reducerile la mâncare şi băutură din restaurante.

    Aproximativ o treime din mâncarea produsă pentru consum uman este irosită la nivel mondial, conform Organizaţiei pentru Mâncare şi Agricultură din cadrul ONU. În cifre, această estimare se ridică la 1.3 tone de mâncare irosită anual, în valoare de aproximativ 680 de miliarde de dolari.

    Toată mâncarea în exces contribuie la schimbările climatice, conform oamenilor de ştiinţă. Aproximativ 8-10% dintre emisiile de gaze sunt legate de pierderile alimentare, din momentul producerii până în cel al livrării şi consumării, conform unui raport al fondului interguvernamental pentru Schimbare Climatică.

    Pentru consumatori, reducerea cantităţii de alimente irosite este una dintre acţiunile prin care pot ajuta planeta.

    „S-a pus mult accent pe energie. Dar schimbările climatice au legătură la fel de mult cu alimentele”, a declarat Paul Behrens, profesor al Universităţii Leiden din Olanda.

    Reducerea mâncării irosite la nivel mondial este o provocare, deoarece încercarea de a vinde cât mai multe alimente este parte a oricărei companii şi acest obicei este integrat în culturile „mănâncă-cât-de-mult-poţi”.

    Cine are de câştigat de pe urma reducerii cantităţii de mâncare irosită? Un număr din ce în ce mai mare de supermarketuri şi restaurante, majoritatea din Europa, încearcă să răspundă la această întrebare.

    În Statele Unite, lucrurile stau diferit. Nouă din zece lanţuri de supermarketuri din SUA au primit calificative proaste când vine vorba de irosirea alimentelor. Singurul supermarket care încearcă să combată acest fenomen este Walmart, prin programele sale de educare a personalului şi consumatorilor.

    În Danemarca, reducerea cantităţii de mâncare irosită a ajuns la nivelul unei mişcări culturale, a cărui „naşă intelectuală” este Selina Juul, un designer grafic care a emigrat din Rusia împreună cu familia sa la vârsta de 13 ani.

    În anul 2008, Selina Juul a creat grupul „Opriţi irosirea mâncării” şi a atras atenţia celui mai mare lanţuri de supermarketuri din Danemarca, REMA 1000.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Cum arată unul dintre cele mai cunoscute locuri unde se pregăteşte mâncarea servită în avioane. 4.000 de angajaţi lucrează aici – FOTO

    Do&Co este o companie de catering cu sediul central în Viena, axată pe activităţi de catering în avioane şi trenuri, dar şi de catering pentru evenimente internaţionale. Aceasta operează 31 de locaţii răspândite în 11 ţări, aflate pe trei continente, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul companiei.

    Din 2007, Do&Co funcţionează într-un joint venture cu operatorul de zbor Turkish Airlines.

    Turkish Do&Co operează 9 bucătării gourmet din Turcia, unde sunt produse zilnic mai mult de 200.000 din mesele servite de mai mult de 60 de operatori aerieni, printre care şi Turkish Airlines.

    Business MAGAZIN a vizitat recent sediul Turkish Do&Co din Istanbul, de unde, potrivit reprezentanţilor companiei, pleacă mesele servite pentru între 900 şi 1000 de zboruri. 4.000 de angajaţi lucrează în trei schimburi pentru a produce aceste mese, potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii companiei.

     

     

  • De ce a gătit Bill Gates un pui întreg şi care a fost reacţia lui după ce a gustat din el

    Robert Hand a fost numit Profesorul anului al statului Washington, iar unul dintre premiile primite de el a fost să petreacă o după amiază cu Bill Gates. Gates a publicat o filmare despre cum şi-au petrecut cei doi timpul pe blog şi pe canalul de YouTube, potrivit Business Insider.

    Hand predă ştiinţa consumatorilor şi a familiilor sau ceea ce oamenii numeau mai demult „economia de acasă”. Aceasta include chiar şi orele de gătit, precum şi o lecţie care se numeşte „viaţa după şcoală”, care îi ajută pe studenţi să aplice pentru locuri de muncă şi să îşi administreze banii.

    Fundaţia Gates contribuie la mai multe proiecte educaţionale. Astfel că nu este surprinzător  că Bill Gates a fost de acord să se întâlnească cu Profesorul Anului, scrie Business Insider. Suprinzător este însă că a acceptat o oră de gătit cu el. Gates a intrat în cameră şi a reacţionat imediat: „Trebuie să recunosc. Aveţi un nivel foarte entry level pentru studenţi aici.”

    Hand l-a învăţat mai întâi pe Gates cum să gătească un pui întreg. Cumpărarea puilor întregi este o alegere mai economică şi porţionarea unuia nu este dificil de realizat. Din filmare reiese clar cât de rar găseşte Gates – a făcut o greşeală greu de reparat: a adăugat prea multă sare amestecului de condimente la care cei doi lucrau.

    „Îmi place să mănânc puiul sărat”, i-a spus Gates profesorului când acesta l-a corectat. La final, când au scos puiul din cuptor, Gates a gustat din pui şi faţa lui s-a luminat. Mâncarea pe care a gătit-o a fost „foarte bună”, a declarat el. „Mă inspiră să aud ceea ce faci. A fost prima dată pentru mine.S-ar putea să îmi surprind familia şi să le arăt că ştiu cum se fac lucrurile”, a spus Gates, zâmbind şi indicând către puiul gătit.
     

  • S-a confirmat: şoferii care fac livrări la domiciliu gustă deseori din mâncarea clienţilor

    Un studiu realizat pe aproximativ 500 de şoferi de livrări care au lucrat pentru aplicaţii de livrări de mâncare la domiciliu precum UberEats, Grubhub, DoorDash şi Postmates arată că aproximativ 30% dintre şoferi au luat mâncare din comenzile clienţilor, iar peste 50% dintre ei au fost tentaţi din cauza mirosului, dar nu au acţionat pe baza impulsului, potrivit Business Insider.

    În cadrul studiului, un chestionar a fost adresat şi clienţilor serviciilor de livrări pentru a arăta ce părere ar avea clienţii dacă şoferii le-ar lua din mâncare, iar pe o scară de 1 la 10, unde 1 reprezenta o importanţă foarte scazută, iar 10 reprezenta innacceptabil, rezultatul a fost în medie 8,4/10. Acest lucru demonstrează cât de supăraţi ar fi clienţii dacă ar şti cu certitudine că mâncarea lor este practic împărţită, fără voia lor, cu şoferii care le aduc mâncarea respectivă.

     

     

  • Ce curieri are Uber Eats în Japonia: Bunicuţe în adidaşi care livrează ramen

    Strategia Uber Technologies pentru Japonia, o ţară care a interzis ride-sharingul, este unică şi rezultă într-o imagine neobişnuită: bunicuţe în adidaşi care livrează ramen.

    Potrivit Bloomberg, CEO-ul Uber, Dara Khosrowshahi, a efectuat o vizită în Japonia săptămâna aceasta pentru a discuta despre importanţa unei pieţe în care Uber a dezxvoltat un business de livrare mâncare, în timp ce pe partea de transporturi s-a rezumat doar la dispeceratele de taximetrie.

    De asemenea, Japonia este locul de provenienţă al celui mai mare acţionar Uber, SoftBank Group.

    „Oamenii în vârstă se înscriu să devină curieri Eats. Uber Eats a fost un succes imens pentru noi pe piaţa din Japonia”, spune Khosrowshahi.

    Asaltul pieţei de livrare prin Uber Eats ar putea fi momentan cea mai bună şansă a companiei de a capitaliza a treia cea mai mare economie din lume.

    Peste 10.000 de restaurante şi 15.000 de curieri fac parte din reţeaua Uber Eats care se întinde în zece oraşe japoneze, potrivit CEO-ului. Astfel, serviciul ajunge la circa 15% din populaţia Japoniei, în comparaţie cu un nivel de 70% în SUA, ceea ce înseamnă că mai are mult loc de creştere.

    Cu rata şomajului la 2,4%, aproape de un minim record al ultimilor 25 de ani, piaţa muncii din Japonia este în criză.

    Populaţia ţării este atât de îmbătrânită încât vânzările de scutece pentru adulţi le-au depăşit pe cele de scutece pentru copii.

    Astfel, seniorii intră în piaţa livrărilor de mâncare pentru a găsi locuri de muncă.

    Mai mult, în timp ce curierii utilizează de obicei bicicletă sau scuter, bătrânii din Japonia preferă să meargă pe jos.

    „Acesta este un aspect unic referitor la Kaponia, şi vrem să vedem dacă putem extinde acest trend şi în restul lumii”, spune şeful Uber.