Tag: lux

  • Design exploziv

    De la nave spaţiale la rechini, ba chiar şi diamante, inspiraţia poate veni de oriunde când vine vorba de designul superiahturilor vândute cu milioane de dolari. Creativitatea lui Anthony Glasson, de la studio-ul de arhitectură M51, a avut drept sursă de inspiraţie o imagine dramatică – silueta unui vulcan înconjurat de ape. Realizat din aluminiu, cu o structură piramidală, în designul exterior al iahtului a fost folosit negrul şi portocaliul, vasul având capacitatea de a găzdui un număr de până la 12 persoane în cele opt suite. Pentru preţul piperat, estimat la circa 100 de milioane de dolari, cumpărătorul se va bucura de facilităţi ca cinema cu spaţiu dedicat VR, piscină, bazin de plutire, tavan cu luminatoare, un centru de fitness dotat cu saună, un garaj care adăposteşte echipamente pentru sporturi acvatice ca snorkelingul şi divingul, dar şi o serie de skyjet-uri, printre altele. Deşi încă în stadiu de concept, construcţia propriu-zisă ar dura, estimativ, între doi ani şi jumătate şi trei ani. Nava ar urma să funcţioneze cu un sistem de propulsie diesel-electric şi ar avea o autonomie de aproximativ 5.000 de mile marine (în jur de 8.000 de kilometri), potrivit CNN.

  • OLX: Românii cumpără tot mai des îmbrăcăminte second-hand de lux în contextul creşterii preţurilor în retail. Cel mai scump produs listat este un costum de gală masculin de 10.000 de euro

    Creşterea preţurilor are un impact vizibil şi pe piaţa de fashion, consumatorii optând tot mai des pentru haine de tip vintage, second hand, inclusiv în ceea ce priveşte brandurile de lux, precum Versace, Moncler, Gucci, Balenciaga, Prada, arată o analiză realizată de platforma Olx.

    Cel mai scump articol vestimentar de lux listat în prezent are un preţ de 10.000 de euro, un costum de gală masculin, iar 6.000 de euro este preţul listat pentru o capă din blană, leopard natural, pentru femei.

    Pentru mulţi clienţi, achiziţionarea de articole vestimentare de tip second-hand este o metodă de economisire, în contextul creşterii inflaţiei.

    „Oricât de mult ne place tuturor să mergem la cumpărături, trebuie să luăm în considerare cantitatea de resurse pe care fast-fashionul le consumă în fiecare zi. Din datele pe care le avem, utilizatorii OLX caută în platformă şi piese de designer, piese de colecţie care trec testul timpului. În special reprezentanţii Generaţiei Z înţeleg importanţa modei sustenabile.”, declară Andreea Stoican-Popescu, PR & Campaign Manager OLX. 

    OLX are aproximativ 600.000 de listări de haine, din care 145.000 de anunţuri zilnice în categoria „haine de damă” şi 90.000 în categoria „haine pentru bărbaţi”.

    În top 5 produse de lux second-hand pentru bărbaţi intră un costum gala Champions League, o haină de piele PRADA, o geacă CHRISTOPHE TERZIAN FRINGED, un costum ARMANI şi un costum TOM FORD. În top 5 produse de lux second-hand pentru femei intră o haină de blană leopard naturală, o rochie de mireasă (vândută), o rochie VERSACE, un palton de nurcă (vândut) şi o blană de cincila.

    „Vedem o schimbare de comportament în felul în care românii se raportează la modă, chiar şi atunci când vorbim despre branduri de lux. Ceasul Audemars Piguet Royal Oak Skeleton este cel mai luxos produs pe care îl avem listat pe platforma OLX, cu un preţ de 179.000 €.  Tocmai de aceea, încurajăm cumpărătorii să solicite vânzătorilor certificatele de garanţie pentru produsele de lux, dar şi certificatele de autenticitate şi de asemenea, să se asigure că acestea sunt documente veridice. Mai mult, cumpărătorii pot folosi opţiunea de livrare cu verificare”.

     

  • Cum a schimbat un simplu zbor cu avionul viaţa unei tinere şi ce idee i-a venit acesteia în timpul zborului

    Pentru Lavinia Lazăr, un simplu zbor cu avionul s-a transformat într-o idee de business concretizată într-un brand de bijuterii, pornit în Elveţia, ţara adoptivă, şi adus acum şi în România, ţara natală. Cum a prins aripi afacerea Carlette?

    Eram în avion şi încercam să mă deconectez, schiţând pe un şerveţel de hârtie o bijuterie. M-am întrebat atunci de ce nu există şi bijuterii pe care să le poţi personaliza după evenimentul la care participi sau după cum te simţi într-o anumită zi. Tinerii din ziua de azi sunt atraşi de tot ceea ce înseamnă modularitate şi personalizare şi m-am gândit să fac ceva pentru tinerele, dar şi pentru femeile de orice vârstă care îmbrăţişează acest concept inovator. Aşa mi-a venit ideea, mai important a fost să găsesc finanţare pentru a-i da viaţă”, povesteşte Lavinia Lazăr, fondatoarea Carlette, un brand de bijuterii premium, lansat în Elveţia, ţara în care aceasta trăieşte de 15 ani, şi extins recent şi în piaţa locală.

    „Mi-am dorit să fac un mecanism simplu, care să te ajute să schimbi piesele, dar în acelaşi timp să fie durabil, uşor de utilizat şi care să nu influenţeze cu nimic designul bijuteriilor, ba chiar să contribuie la frumuseţea pieselor”, adaugă ea.

    De altfel, încă de mic copil spune că a fost fascinată de accesorii şi varietatea lor în fashion, pasiune care mai târziu i-a dat inspiraţia şi curajul de a patenta un nou mecanism pentru bijuterii, „într-o perioadă extrem de dificilă pentru economie şi piaţa brandurilor de lux”.

    Următorul pas, pantentarea, spune că a însemnat recunoaşterea ideii sale ca originală şi utilă acestei industrii. „În acest mod, Carlette devine unul dintre brandurile care popularizează acest concept al bijuteriilor modulare.”

    În primele luni ale proiectului, investiţia s-a ridicat la câteva zeci de mii de euro, ajungând între timp la 200.000 euro investiţi în această afacere. „Am inclus în acest calcul atât faza incipientă, în care eu şi echipa mea ne-am ocupat de designul produselor din prima colecţie, cât şi investiţia în marketing, în producţie, transport, depozitare, dezvoltarea magazinului online şi multe alte cheltuieli pe care nu le vezi, mai ales la început de drum, dar care apar inevitabil pe parcurs.”

    Nu a dus lipsă nici de provocări, nici de persoane care au încercat să o descurajeze. „Unii mi-au spus ca este o nebunie să mă aventurez cu un nou concept într-o lume dominată de greii industriei, într-o ţară care este definită de precizia ceasurilor şi calitatea bijuteriilor, însă cred în visul meu.”

     

    Elveţia, mai prietenoasă cu antreprenorii

    Potrivit ei, este mult mai uşor să porneşti un business în Elveţia decât în România. „Dincolo de costurile mai ridicate în Elveţia, autorităţile locale sprijină afacerile care sunt stabilite în regiunea respectivă. Vorbim aici de anumite facilităţi sau autorizaţii pe care le obţin doar pentru faptul că am businessul cu sediul într-un anumit canton. Mai mult, chiar şi antreprenorii locali îi sprijină pe cei nou intraţi pe piaţă şi le acordă discounturi doar pentru simplul fapt că ambii provin din aceeaşi regiune. Este ceva ce sper ca vom vedea curând şi în România.”

    Extinderea pe piaţa locală, susţine Lavinia Lazăr, a fost facilitată de încrederea pe care i-a acordat-o un investitor privat, un business angel din România. „Acest investitor a realizat potenţialul care stă în spatele acestui concept al bijuteriilor modulare şi ne-a ajutat extrem de mult pe piaţa locală. Fără să dezvălui multe detalii, spun doar că România este o piaţă unde bijuteriile, dar şi luxul, vor avea succes indiferent de condiţiile economice la nivel internaţional.” România, adaugă ea, este ţara unde marii producători de branduri de lux realizează profit mereu, uneori inexplicabil, având în vedere condiţiile economice. „Aceasta a fost raţiunea pentru care am ales ca prima ţară unde ne-am extins să fie România, pe lângă faptul că sunt româncă şi mi-am dorit mereu să am un business care să se adreseze şi românilor. Mai mult, extinderea pe România ne ajută implicit – avem acum două depozite de unde livrăm, unul în Bucureşti, pentru ţările UE şi cel iniţial, din Elveţia, pentru ţările non-UE.”

    Sediul companiei se află în continuare în Elveţia, acolo unde are loc întregul proces de design, în timpul căruia producătorii încearcă crearea unor prototipuri care să se apropie cât mai mult de ideea din schiţa iniţială. „Prototipul suferă mai multe îmbunătăţiri până ajunge la forma finală, iar testele pe care le facem includ de la rezistenţa la lovituri până la rezistenţa la detergenţi sau apă salină. Totodată, facem şi teste privind modul în care bijuteria intră în conceptul de modularitate, iar aici testăm uşurinţa utilizării ei, rezistenţa mecanismului patentat şi multe altele. Abia la final, acesta ajunge la producător, pentru a realiza produsele finale pe care le vedeţi pe site şi în magazine.”

    În producţia pieselor se folosesc materiale rezistente, precum inoxul, dar şi proceduri care sporesc valoarea pieselor, cum ar fi placarea cu aur în straturi multiple. „Bijuteriile noastre, dincolo de designul lor, sunt şi garantate la folosire în diferite medii, inclusiv la plajă, în apă sau în mediul casnic.” 

    În prezent, antreprenoarea spune că, deşi brandul este lansat la nivel internaţional, se concentrează îndeosebi pe ţările unde produsul a căpătat notorietate, adică Eleveţia şi România. De curând, Carlette a fost extins şi în Franţa şi Belgia, iar pe viitor are în plan intrarea pe pieţele din Marea Britanie şi Germania, două ţări cu potenţial. „Încă suntem la început, încă testăm pieţele europene, încă ne adaptăm diferenţelor dintre clienţii din ţările pe care le targetăm. Suntem într-un proces continuu de testare şi extindere, dar lucrurile se petrec treptat pentru o creştere stabilă şi organică.”

     

    Preţul, factorul determinant pentru români

    Clientul „ideal” al brandului Carlette, după cum îl descrie fondatoarea businessului, este femeia cu vârsta între 18 şi 45 de ani, interesată de bijuterii, iubitoare de frumos şi cu un stil de viaţă activ. Echipa de bază a companiei este formată în prezent din 20 de persoane, cărora li se adaugă diverse posturi în zona de producţie, transport, distribuţie, dar şi o serie de parteneri. Pe site-ul companiei, unde sunt oferite articole din trei colecţii, Feminine collection, Glamour collection şi Every Day, există atât coşuri de cumpărături online care depăşesc 2.000 de lei, „o valoare pe care am considerat-o mereu psihologică, pentru că vorbim de 400 de euro”, dar sunt şi cumpărături individuale care însumează 300 de lei. „Încercăm să ne adaptăm tendinţelor din industria de fashion şi să schimbăm colecţiile principale de cel puţin două ori pe an”, notează Lazăr.

    Legat de preţurile bijuteriilor, ea spune că acesta nu este unul ridicat, mai ales pentru ţările occidentale, „dar am observat că în România cumpărătorii au tendinţa de a considera preţul un criteriu esenţial în selecţia anumitor produse”, tocmai de aceea, pe plan local a adoptat şi politica reducerilor. „Dar, ca şi antreprenor în industria bijuteriilor şi ca femeie a cărei pasiune sunt bijuteriile, nu consider preţul un criteriu determinant în achiziţie, ci calitatea şi versatilitatea produsului.” Elveţia, în schimb, notează ea, este o ţară unde cumpărătorul nu are această preocupare, „Cât costă?” e mai puţin important decât „Ce calitate au produsele? Cât şi cum îl pot folosi? Unde pot purta aceste bijuterii?”. „În România se întâmplă cumva invers, iar calitatea produselor nu este primordială pentru marea masă a cumpărătorilor.”


    Lavinia Lazăr, fondatoarea Carlette: „E mult mai uşor să porneşti un business în Elveţia decât în România. Dincolo de costurile mai ridicate în Elveţia, autorităţile locale sprijină businessurile care sunt stabilite în regiunea respectivă. Vorbim aici de anumite facilităţi sau autorizaţii pe care le obţin doar pentru faptul că am businessul cu sediul într-un anumit canton.”


    E drept, adaugă antreprenoarea, acest fapt nu este general valabil, existând o parte dintre clienţii români pentru care preţul nu contează. „Dar majoritatea se uită la eticheta produsului pentru a verifica acest lucru.”

    Când vine vorba despre competiţie, Lavinia Lazăr spune că, dacă ar considera competiţia doar în ceea ce priveşte modularitatea bijuteriilor, probabil ar răspunde că nu există competitori, mai ales pe piaţa din România. „Dar competiţia în această piaţă se defineşte în alţi termeni şi folosind criterii diverse.”

    Deşi „pentru cei mai mulţi luxul are legătură cu preţul”, în ceea ce o priveşte, Lavinia Lazăr susţine că luxul presupune în primul rând o anumită calitate. „Produsul de lux este un produs de top, un produs de o calitate şi un design desăvârşit, dar care este versatil în acelaşi timp şi care nu se limitează la a fi folosit doar în anumite împrejurări, pentru care eşti dispus să plăteşti o sumă mai mare de bani pentru a-l avea. Produsul de lux poate fi şi un produs care nu se găseşte în cantităţi suficiente, un produs rar sau un produs de nişă ce deserveşte cererea specifică.”

    De altfel, ea nu consideră, în acest moment, bijuteriile Carlette ca fiind un produs de lux, ci „un produs de calitate, inovator şi care defineşte un nou trend în industria de fashion”.

    Antreprenoarea spune că cel puţin în această perioadă a dezvoltării proiectului, nu are în plan deschiderea unor magazine fizice. „Dar avem parteneri şi căutăm în continuare parteneri din industria de fashion care să-şi completeze oferta lor cu bijuteriile Carlette. Avem deja colaborări şi oferim bijuteriile la vânzare şi în magazinele partenere, o situaţie din care şi noi, dar şi partenerii avem de câştigat.”

    Îşi doreşte, de asemenea, să dezvolte colaborări şi cu designeri din fiecare piaţă pe care intenţionează să se extindă, pentru a avea o mai mare apropiere de consumatorul final.

    Am întrebat-o pe Lavinia Lazăr şi ce bijuterii consideră că nu ar trebui să lipsească din colecţia unei doamne. „Cred că este cea mai dificilă întrebare pe care am primit-o în acest interviu. Din punctul meu de vedere, fiecare femeie ar trebui să poarte bijuteriile pe care ea le consideră că o pun în valoare. Bijuteriile sunt destinate să pună în valoare purtătoarea şi să o facă mai încrezătoare în calităţile ei. Fiecare femeie ar trebui să poarte bijuteriile care îi aduc acel plus de care oricare dintre noi avem nevoie pentru a reuşi într-o lume încă dominată de prejudecăţi şi concepte pe care încă încercăm să le schimbăm.” De aceea, încheie ea, bijuteriile modulare se adaptează stării de spirit a celei care le poartă şi să o completeze, „sau încearcă să îţi schimbe în bine starea pe care o ai la un anumit moment”.

  • Petrecere la iarbă verde. Cum poţi să organizezi un picnic de lux

    O petrecere care s-ar ţine la restaurant sau acasă poate fi foarte bine transformată într-un picnic, în ultima vreme devenind din ce în ce mai căutaţi organizatorii de aşa-numitele picnicuri de lux. Aceştia se ocupă de evenimentele în aer liber în parcurile sau locurile din natură alese de clienţi, iar preţurile pot ajunge până la câteva sute de dolari de persoană, scrie Wall Street Journal. Pentru picnicurile de lux se utilizează decoruri tematice, alese de organizatori sau propuse de clienţi, în recuzita folosită înscriindu-se pernuţe aduse din Maroc, tăvi pentru servit din Franţa, de exemplu, ori corturi. În funcţie de numărul participanţilor se poate opta şi pentru locuri mai puţin obişnuite de luat masa, cum ar fi avioane militare dezafectate.

  • Teama de recesiune şi scăderea burselor, printre altele, îi fac pe mulţi să caute luxul pentru a se proteja financiar. În ce mai investesc oamenii în vremuri de criză

    Teama de recesiune şi scăderea burselor, printre altele, îi fac pe mulţi să caute luxul pentru a se proteja financiar. 

    Unii se îndreaptă către produse ca vinurile sau whisky-ul, încercând să-i ajungă din urmă pe cei care deja şi-au format o colecţie de băuturi al căror preţ tot creşte, acoperind cheltuielile de achiziţie, de depozitare şi de asigurare, în ideea că, pe lângă un plus de siguranţă, e mai distractiv să investeşti în asemenea bunuri decât în acţiuni. Dificultatea, pentru cei aflaţi la început, este găsitul unui intermediar de încredere, care să-i îndrepte spre vinuri sau whisky-uri al căror preţ să aibă potenţial de creştere, nu să-i convingă să investească în pierdere, scrie The Telegraph.

    Alţi învestitori, în special femeile, se orientează către genţi de lux de la diverse companii importante din domeniu, iar unii fac chiar o afacere din intermedierea de genţi la mâna a doua între vânzători şi cumpărători. Cel mai bine îşi păstrează valoarea, explică cei care investesc în genţi de lux, produsele de la Chanel şi Hermes, care pot fi revândute ulterior în profit. Cel mai bine se apreciază genţile Hermes, mai ales dacă au fost păstrate cu grijă şi nepurtate. Astfel, o Hermes Birkin sau o Hermes Kelly obişnuită se poate achiziţiona nouă pentru o sumă cuprinsă, de regulă, între 8.000 şi 11.000 de euro, dar se poate vinde mai departe pentru dublul sumei. Dacă la confecţionare se foloseşte o piele mai deosebită, geanta se poate revinde cu peste 70.000 de euro. Cele cu adevărat rare aduc sume record la licitaţii, cum a fost cazul unei Hermes Birkin din piele de crocodil, cu aur alb şi diamante, care s-a vândut pentru suma de 630.000 de dolari anul acesta.

     

  • Animalele de companie trebuie răsfăţate, iar unii stăpâni au opţiunea de a cumpăra pentru aceştia canapele de mii de euro

    Animalele de companie trebuie răsfăţate, consideră mulţi stăpâni, de unde şi multitudinea de accesorii disponibile pentru ele, o piaţă suficient de mare cât să atragă atenţia unor case de modă ca Gucci. Aceasta şi-a prezentat recent colecţia de accesorii pentru animăluţe, printre care se află haine, genţi de transport sau chiar mobilier, scrie The Independent. Intitulată „Gucci Pet Collection” şi inclusă în cadrul Gucci Lifestyle, aceasta cuprinde castroane pictate, capace pentru ele, pulovere din lână şi tricouri pentru căţei sau pisici, zgărzi şi lese, covoare ori cutii de transport sau chiar mobilier. Printre cele mai scumpe produse se numără o canapea al cărei preţ ajunge la peste 6.000 de euro.


     

     

  • Vechituri de valoare

    Valoarea ceasurilor sau a bijuteriilor de lux se păstrează sau chiar creşte în timp, lucru care nu se putea spune şi despre haine până nu demult. În ultima vreme însă, şi acestea au început să fie privite ca valoroase, dată fiind cererea de articole vestimentare de lux second-hand din colecţii mai noi sau mai vechi. Aşa au apărut diverse platforme de comercializare a acestora, piaţa crescând atât de mult încât a intrat în atenţia diverselor branduri de lux care altădată le evitau, scrie Financial Times. Astfel Alexander McQueen a încheiat anul trecut un acord cu Vestiaire Collective pentru a pune la dispoziţia clientelor o soluţie de a-şi face curat în dulap vânzând rochii sau genţi, iar Burberry colaborează cu TheRealReal. Alte branduri, ca Marques’ Almeida ori Mulberry preferă să vândă în propriile magazine online articole preluate de la clienţi, în timp ce brandul danez Ganni lansează platforme prin care clienţii pot vinde hainele create de firmă din garderoba lor către doritori.

     

  • Diamantul casei

    Încercarea de a marca ocazii speciale ajunge, pentru anumite branduri de lux, şi la proiecte speciale cum ar fi bijuterii cu pietre preţioase şlefuite aparte. Printre exemple, scrie Financial Times, se numără diamantul de 55,55 de carate prezentat de Chanel anul trecut, care a fost şlefuit astfel încât să imite dopul unei sticluţe de parfum Chanel No 5 sau diamantul cu 88 de faţete Taille Impératrice de la Chaumet care aduce ca formă cu o căsuţă hexagonală dintr-un fagure de albine, lansat în colecţia sa „Bee My Love”.

    Mai recent, casa Dior a prezentat un diamant galben numit „Le Montaigne” astfel tăiat încât să aibă 88,88 de carate, amintind de înfiinţarea companiei pe 8 octombrie 1946 în arondismentul al optulea din Paris. Unicat, „Le Montaigne” va fi montat într-o bijuterie special creată pentru el.


     

     

  • Coconi, petale şi curbe

    Luxul trebuie să se vadă şi în mobilier, fie el pentru casă sau pentru terasă, motiv pentru care Louis Vuitton a lansat cu câţiva ani în urmă gama sa de mobilier „Objets Nomades” destinată superbogaţilor, la care colaborează cu diverşi designeri. Printre cele mai cunoscute articole ale gamei, scrie The Telegraph, se numără un balansoar care seamănă cu un cocon, iar mai nou, acestuia i s-a adăugat un scaun-petală, proiectat de studioul olandez de design Marcel Wanders ori „Signature”, creaţii ale designerului de la Beijing, Frank Chou, nişte piese (canapea şi fotolii) care se remarcă prin curbele elegante.

  • Cum transformă războiul laptele în lux

    În timp ce oraşe întregi devin mormane de moloz în Ucraina, ecoul războiului se răsfrânge mult peste graniţele ţării vecine. Scumpirile, conturate încă din timpul crizei pandemice, afectează într-un efect de domino industriile globale, ducând la previziunile unor penurii multiple. După energie, carburant, materiale de construcţii, ulei şi nu numai, laptele riscă să devină un bun pe care nu toţi şi-l vor permite. Adepţii jumătăţii pline a paharului pot vedea scumpirile şi într-o notă pozitivă: mai mulţi vegani şi mai puţină poluare.

    Dacă pe românii de rând îi mai pot salva de criza din ce în ce mai palpabilă banii puşi „la saltea”, numărul celor care au depozite bancare de peste 100.000 de euro fiind în creştere (+7.233 de persoane în 2021), la fel ca şi valoarea sumelor economisite (+19,3%), Banca Naţională are ca backup fondurile BCE, la care poate să apeleze pentru un împrumut până la începutul anului viitor. O plasă de siguranţă necesară, dar la care sperăm să nu fim nevoiţi să apelăm.

    Andra Stroe, redactor, Business MAGAZIN