Tag: Londra

  • O afacere altfel făcută de trei tineri români în Londra prin care se schimbă modul în care oamenii fac sport

    Pasiunea pentru sporturile cu rachete, domiciliul la Londra şi atracţia pentru antreprenoriat i-au unit pe patru tineri români în proiectul RacketPal. Până acum, peste 10.000 de utilizatori folosesc platforma prin care să-şi găsească un partener de sport. Ce urmează?

    „Vrem să creăm cea mai mare comunitate de sport din lume şi să oferim o experienţă sportivă completă, la îndemâna oricui, oricând şi oriunde”, descriu obiectivele de viitor pentru platforma RacketPal Robert Rizea (CEO) şi Bogdan Demeny (CTO), doi profesionişti români din Londra care împărtăşesc pasiunea pentru sporturile cu racheta. RacketPal este o aplicaţie mobilă care oferă jucătorilor amatori de sporturi cu racheta (tenis, squash, badminton, tenis de masă şi padel) oportunitatea de a-şi găsi parteneri de joc în funcţie de nivelul de abilitate, locaţie şi disponibilitate.

    Lansată în vara lui 2019, aplicaţia a adunat deja peste 10.000 de londonezi dornici să-şi găsească partenerul de joc potrivit. Potrivit antreprenorilor, jucătorii din comunitatea RacketPal au schimbat peste 30.000 de mesaje până acum, organizând mai mult de 5.000 de meciuri. Investiţia în aplicaţie a ajuns până acum la 35.000 de lire sterline, exclusiv din resursele fondatorilor. Ei spun însă că în prezent sunt aproape de a închide prima rundă de angel investment, unde îşi doresc să strângă 150.000 de lire sterline, fonduri care vor fi folosite exclusiv pentru mărirea echipei, îmbunătăţirea produsului şi marketing. În ceea ce priveşte amortizarea investiţiilor, reprezentanţii platformei spun: „Dacă totul va decurge conform planului, prima rundă de investiţii poate fi amortizată în următoarele 12-18 luni (din momentul realizării investiţiei)”.

    Pe termen scurt, RacketPal va oferi utilizatorilor săi opţiunea de a rezerva terenuri de joc, precum şi posibilitatea de a găsi antrenorul potrivit. De altfel, precizează reprezentanţii companiei, aceste două iniţiative vor fi şi cele care îi vor ajuta să monetizeze produsul lor. „Modelul este oarecum asemănător unor companii precum Uber sau Glovo, aduc într-un sigur loc consumatorii şi prestatorii de servicii – modelul marketplace”, explică ei. De asemenea, un alt obiectiv al lor este de a atrage parteneri organizaţionali (cluburi, federaţii etc.) şi comerciali (producători de echipament sportiv, prestatori de servicii pentru sportivi etc.) puternici ce vor permite crearea unui spaţiu virtual unic, unde întreaga lume a sportului preferat va fi în buzunarul utilizatorilor globali, la un singur clic distanţă.

    Ideea lansării unei astfel de aplicaţii a pornit de la o pasiune comună a celor doi fondatori ai acesteia. Robert Rizea este multiplu campion naţional la tenis, fost număr 1 în România la diverse categorii de vârstă, având şi o prezenţă notabilă în top 10 european. A câştigat peste 100 de turnee şi a primit chiar bursă completă pentru studiu şi sport în Statele Unite ale Americii, la Mercyhurst University în Pennsylvania. În timpul universităţii şi-a dezvoltat pasiunea pentru business şi marketing, ceea ce l-a determinat să urmeze un masterat în marketing management la London Business School. Palmaresul de sportiv este comfpletat cu munca, în paralel, în corporaţii şi start-up-uri: a acumulat peste şase ani de experienţă în companii precum Adecco, Millward Brown sau Bark.com. Pentru Robert Rizea, RacketPal a devenit astfel îmbinarea perfectă a celor două mari pasiuni ale sale: antreprenoriatul şi sportul, în prezent fiind responsabil de partea strategică şi comercială a companiei.

    Bogdan Demeny este pasionatul de tehnologie din acest proiect, el fiind responsabil mai ales de aspectele tehnice ale platformei, asigurându-se de buna funcţionare a acesteia. A absolvit cu nota 10 Facultatea de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov. Pasiunea sa pentru tehnologie a fost evidentă însă chiar mai devreme de atât: în clasa a VI-a a construit primul website, iar apoi a continuat să dezvolte website-uri şi aplicaţii mobile pentru prieteni şi apropiaţi. În 2015 s-a mutat la Londra, unde a început să lucreze ca inginer software în sectoarele financiar, comerţ online, fashion, prop-tech, online gaming şi al resurselor naturale. Astfel, în CV-ul său se numără companii precum RSA Insurance Group sau Total Gas and Power.

    El povesteşte că s-a simţit mereu atras de lumea start-up-urilor, iar în urmă cu trei ani s-a alăturat unor companii la început de drum. A colaborat astfel, în calitate de consultant, la dezvoltarea sistemelor, proceselor tehnice şi primelor MVP-uri pentru cinci start-up-uri. În tot acest timp, a lansat peste 10 aplicaţii mobile pentru platformele iOS şi Android. 

    În ceea ce priveşte sportul, se declară un pasionat jucător de squash şi spune că a fost arbitru de fotbal cu peste 500 de meciuri oficiate în cinci ani. „Ca fost jucător de tenis de performanţă, sportul a fost şi este o parte foarte importantă a vieţii mele. Până să mă mut la Londra, obişnuiam să joc tenis aproape zilnic, dar atunci când am ajuns aici am întâmpinat dificultăţi în a-mi găsi parteneri de joc la nivelul meu, în apropierea mea sau cu aceeaşi disponibilitate de a juca“, descrie Robert Rizea (CEO-ul companiei) modul în care s-a gândit la dezvoltarea acestei aplicaţii.
    În scurt timp, în încercarea de a-şi rezolva problema, avea să afle că sunt mulţi alţii în aceeaşi situaţie. Cu toate acestea, răspunsul a venit după ce l-a întâlnit pe Bogdan, la sfârşitul lui 2018. Au început prin studierea şi analiza pieţei, au vorbit cu alţi oameni şi şi-au dat seama că peste 70% dintre ei s-au lovit de problema găsirii unui partener sportiv de acelaşi nivel.

    După trasarea unui plan concret de acţiune, firma lor a a fost înregistrată oficial la Companies House (Registrul Comerţului din Marea Britanie). Pe parcurs s-au alăturat lor un financial and strategy advisor, Olivier Magnin, un product designer, Călin Dodiţoiu, şi un software developer, Bogdan Rad, ambii din Cluj. Au lansat prima versiune a aplicaţiei pentru utilizatorii iOS şi Android în iulie 2019. Din acel moment, au îmbunătăţit constant platforma; recent, echipei s-au alăturat încă doi colegi responsabili de comunicare – Ana Năstase (expert social media şi organic growth) şi Andrei Dincă (consultant marketing).

    În ceea ce priveşte diferenţele dintre mediul antreprenorial britanic şi cel românesc, reprezentanţii RacketPal spun că acestea se disting în mai multe privinţe: „Resurse materiale, expertiză, maturitate, birocraţie etc. Mediul de afaceri britanic oferă oportunităţi excelente la nivel global. Londra este printre cele mai importante centre antreprenoriale din lume, ceea ce face ca atenţia investitorilor să fie cu mult mai mare decât într-un mediu ca cel din România. Acest lucru atrage de asemenea oameni cu o expertiză bogată ce pot ajuta o companie precum RacketPal să facă pasul către o expansiune globală mult mai uşor”.

    Ei oferă ca argument exemplele recente de start-up-uri româneşti de succes, care evidenţiază nevoia unei prezenţe permanente într-un centru antreprenorial dezvoltat precum Londra, New York sau San Francisco. „Probabil cel mai la îndemână exemplu este cel al UiPath, care încă din 2015 după prima rundă de finanţare a deschis un birou în SUA, ca mai apoi în 2016 să aibă deja birouri la Londra, New York şi Bengaluru. Tocmai de aceea, noi considerăm prezenţa la Londra un avantaj strategic în perspectiva dezvoltării globale a RacketPal”, descriu ei motivele pentru care au pus bazele businessului la Londra. 

    Spun că deocamdată au fost feriţi de efectele Brexitului, iar modelul lor de business nu este neapărat dependent de termenii şi condiţiile ce vor fi negociate şi vor intra în vigoare începând cu 2021.

    Cu toate acestea, există riscuri indirecte sesizate de ei ce pot afecta activitatea RacketPal, printre care un potenţial apetit mai scăzut al investitorilor care se vor orienta mai greu către companiile britanice în cazul lipsei unui acord concret de colaborare între UE şi Marea Britanie. „În orice caz, RacketPal este o companie cu perspective şi ambiţii globale ce sunt foarte puţin probabil afectate de eventualele schimbări ale raporturilor politico-economice dintre UE şi Marea Britanie.

    Acest lucru suntem convinşi că va fi un atu pentru noi indiferent de consecinţele Brexitului”, subliniază ei. În ceea ce priveşte provocările, acestea sunt mai ales de natură internă; în contextul în care echipa lor lucrează în regim de voluntariat în timpul liber, provocările principale sunt lipsa de timp şi prioritizarea resurselor interne. De asemenea, lipsa unui buget stabil pentru partea de tech şi mai ales marketing le încetineşte dezvoltarea: „Avem idei multe, dar deocamdată trebuie să fim foarte stricţi în ceea ce priveşte prioritizarea acestora”. 

    Planurile de dezvoltare a afacerii în continuare se leagă de încheierea cu succes a primei runde de finanţare, astfel încât să poată avea o echipă full-time pentru dezvoltarea şi promovarea produsului. Pe termen scurt, şi-au propus să ofere utilizatorilor posibilitatea de a rezerva terenuri de joc şi să-şi găsească antrenorul potrivit prin intermediul RacketPal. Aceste funcţionalităţi ale aplicaţiei vor sta la baza dezvoltării numărului de utilizatori la nivelul Marii Britanii, unde până la sfârşitul lui 2020 sperăm să ajungă la 50.000 de utilizatori numai în Londra. Atunci, spun ei, vor fi într-o poziţie bună de a începe să încheie parteneriate comerciale cu branduri de renume pentru a oferi utilizatorilor de RacketPal şi mai multă varietate.

    Apoi, un alt pas va fi expansiunea la nivel global, pentru ca mai apoi să adauge noi sporturi pentru a oferi utilizatorilor o experienţă completă şi pentru a crea o comunitate puternică. În momentul de faţă, aplicaţia RacketPal poate fi descărcată şi folosită gratuit şi de către utilizatorii români, care pot să-şi găsească un partener de joc potrivit şi să organizeze meciuri la fel ca orice alt utilizator global. „Cu cât interesul va creşte, cu atât vor creşte şi şansele ca amatorii de sporturi cu racheta din România să-şi găsească partenerul potrivit, iar experienţa va fi pozitivă”, spun ei. 
    Cu toate acestea, produsul actual este doar în engleză, iar noile funcţionalităţi de rezervare a terenurilor şi găsire a unui antrenor vor fi construite în contextul londonez / britanic. „După aceea piaţa din România va reprezenta cu siguranţă una dintre priorităţile noastre. Expansiunea în România va însemna crearea unui produs cu o interfaţă în limba română şi cu opţiuni de utilizare dedicate direct comunităţii de sportivi amatori din România. Pfctoână atunci însă, românii pot folosi în continuare RacketPal gratuit pentru a căuta şi discuta cu parteneri de joc din apropierea şi de nivelul lor, precum şi a organiza meciuri cu aceştia”, spun ei.  
    Dincolo de motivaţia personală, principalul motiv pentru care spun că îşi doresc să ajungă cât de curând şi în România este comunitate importantă a iubitorilor sporturilor cu racheta. `
    În principal datorită performanţelor recente ale tenisului românesc, apetitul pentru tenis a crescut enorm în ultimii ani, ceea ce face din România o piaţă foarte atractivă pentru noi. Totodată, împreună cu creşterea popularităţii tenisului au început să se dezvolte şi sporturi cu racheta mai noi precum squash-ul sau padelul”, spun ei.

  • Cu sticla la protest

    Aceasta, scrie The Independent, şi-a închis recent timp de trei zile magazinele de la Londra, umplându-le cu peste 90.000 de sticle de plastic, pentru a atrage atenţia asupra poluării cu obiecte din acest material. Numărul de sticle a fost ales special, spune creatoarea, deoarece exact atâtea se cumpără în lume la fiecare şase secunde. În completarea acestui demers, Anya Hindmarch a lansat şi o serie de genţi I Am A Plastic Bag confecţionate din sticle şi parbrize de plastic, cu bordură şi baiere de piele. 

  • Povestea tinerei care şi-a deschis o afacere în Londra chiar pe banii Guvenului britanic, iar acum se întoarce şi în România pentru a deschide o afacere

    Irina Alionte a devenit antreprenor în Aglia, pe când studia în cadrul University of Warwick în cadrul unui program masteral. Cu o finanţare de 3.000 lire primită de la guvernul britanic şi un board de mentori care au consultat-o şi au învăţat-o cum să transforme ideea în business, românca a dezvoltat un concept de petreceri de fitness pe care l-a denumit Club Cardio, pe care apoi l-a extins în mai multe universităţi din Anglia. Întoarsă în România, în 2015, Irina Alionte a pus bazele centrului de fitness Bodyshape Transformation, care în prezent are peste 700 de membri şi se pregăteşte să deschidă al doilea centru de fitness din Bucureşti.

    „Nu îmi plac sălile de fitness plictisitoare şi intimidante care te tratează ca pe un membru între alte mii de membri, fără să le pese cu adevărat de oameni şi de rezultatele pe care ei le obţin sau nu. Nu-mi plac antrenorii care nu sunt cu adevărat pasionaţi de ceea ce fac şi dau chiar informaţii eronate oamenilor”, spune Irina Alionte, fondatoarea centrului de fitness BodyShape Transformation din Bucureşti. Acestea sunt doar câteva dintre motivele pentru care românca a decis în urmă cu mai bine de cinci ani să înceapă un business în acest domeniu. Ea povesteşte că totul a luat naştere în timp ce studia un master în marketing şi strategie la University of Warwick din Marea Britanie.

    „Nu am fost niciodată o fire activă şi m-am simţit adesea uşor intimidată în sălile de fitness, cu lumini puternice şi oglinzi peste tot. Aşa că m-am gândit că ar fi o idee foarte bună să combin exerciţiile fizice cu distracţia într-o atmosferă explozivă, unde să pot să fiu eu însămi, fără frica de a fi judecată. Am început iniţial să fac un pilot al acestui concept în propria universitate, unde urmam un masterat. Pe vremea când încă eram studentă, am lansat un concept de petreceri de fitness pe care l-am denumit Club Cardio şi pe care apoi l-am extins în mai multe universităţi din Anglia.

    Am pornit cu o finanţare de 3.000 de lire primită de la guvernul britanic şi un board de mentori care m-au consultat şi m-au învăţat cum să trec de la idee la realitate”, a povestit într-un interviu Irina Alionte. La scurt timp după terminarea studiilor, antreprenoarea s-a mutat la Londra şi a dezvoltat un concept de fitness în cluburi de noapte – la o oră la care acestea nu erau folosite, „astfel încât să-mi facă în primul rând mie plăcere să fac mişcare”. Ea spune că piaţa din Anglia este competitivă şi sofisticată, „dar am avut enorm de învăţat acolo. Încet-încet, am descoperit formula câştigătoare şi am venit în Bucureşti să continuu ce am început în Anglia”. Formula Bodyshape Transformation Centre este una îmbunătăţită, comparativ cu petrecerile de fitness pe care le organiza în Anglia, spune Irina Alionte.

    „Am păstrat experienţa de distracţie şi atmosfera de club, cu energie explozivă asemănătoare unei nopţi în oraş, însă am adăugat şi partea de rezultate, responsabilizare şi monitorizare nutriţională.” Astfel, în 2015 Bodyshape Tranformation şi-a deschis uşile publicului, iar în prezent înregistrează peste 700 de membri. „Bodyshape Transformation Center a luat naştere în 2015 după o investiţie iniţială de 35.000 de euro. Începutul a fost unul modest, am adus în sală doar minimul necesar pentru a ne începe activitatea, iar pe măsură ce ne-am dezvoltat am început să adăugam noi echipamente şi accesorii de fitness. Pe partea de amenajare nu am avut costuri, întrucât în locaţia actuală mai operase un centru de fitness înaintea noastră.”

    BodyShape Transformation Center promovează programe de transformare corporale complete ce îmbină antrenamentele personalizate cu antrenori personali, nutriţia şi tehnicile motivaţionale. „Fiecare tip de abonament include antrenamente de grup, distractive şi energizante (trei pe săptămână, a câte 45 de minute), evaluare a compoziţiei corporale cu aparatul profesional Tanita, seminarii de nutriţie şi mâncat emoţional, un plan alimentar sănătos şi uşor de ţinut, un grup privat cu idei de reţete gustoase, suport din partea specialiştilor în fitness şi nutriţie sau invitaţii gratuite pentru prieteni şi familie”, a adăugat Irina Alionte.

    Ea a menţionat că în cadrul centrului de fitness Bodyshape Transformation Center sunt organizate peste 50 de seminare pe an, pe teme de nutriţie, „despre mâncatul emoţional şi cum depăşim pofta de dulce sau pur şi simplu de motivare pentru a ne ţine de un stil de viaţă sănătos pe termen lung. Pe lângă toate aceste beneficii, organizăm constant petreceri sau antrenamente tematice, evenimente şi ieşiri cu antrenorii. Ne place ideea de familie şi încurajăm susţinerea reciprocă şi schimbul constant de idei şi experienţe între membrii clubului nostru.” Anul trecut, centrul de fitness a încheiat şi un parteneriat cu Renault Bucharest Connected, în urma căruia a deschis o sală de fitness sub brandul Bodyshape Transformation de 500 metri pătraţi dedicată celor 3.200 de angajaţi care lucrează în sediul Renault Bucharest Connected. Astfel, unul dintre planurile antreprenoarei pentru anul în curs vizează extinderea businessului pe zona de vânzări corporate şi organizarea de traininguri şi seminarii pe teme de nutriţie, fitness şi motivaţie pentru angajaţii marilor corporaţii active pe piaţa locală. Totuşi, anul acesta antreprenoarea se pregăteşte să deschidă cea de-a doua sală de sport sub brandul Bodyshape Transformation din Bucureşti. Deschiderea noii locaţii presupune o investiţie de circa 220.000 de euro, din care peste 125.000 de euro vor fi folosiţi pentru achiziţia echipamentelor şi amenajarea sălii.

    „Cel mai important proiect de anul acesta va fi deschiderea celei de a doua locaţii în Bucureşti, astfel încât să acoperim o porţiune de piaţă mai mare. Vizăm o locaţie centrală, cu conexiuni bune către mijloace de transport în comun, care să se întindă pe o suprafaţă de aproximativ 450 metri pătraţi.” Dacă în prezent în cadrul companiei lucrează 20 de angajaţi, după deschiderea celui de-al doilea centru de fitness echipa se va mări cu şapte salariaţi, a menţionat Irina Alionte.  Centrul de fitness a înregistrat anul trecut cu o cifră de afaceri de 400.000 de euro, iar pentru anul în curs fondatoarea estimează afaceri de 600.000 de euro. „Am înregistrat creşteri de peste 30% an de an. Estimăm să încheiem anul în curs cu peste 600.000 euro cifră de afaceri, în creştere cu 25% faţă de anul precedent.” Irina Alionte susţine că una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă este reprezentată de inovaţie.

    „Într-o piaţă variată precum cea a fitnessului, unde la fiecare colţ de stradă există o sală de cartier, dar şi lanţuri mari cu acoperire extinsă, am decis că o soluţie proactivă ar fi să ne considerăm propria noastră concurenţă. Provocarea cea mare este să inovăm şi să descoperim ce putem oferi noi astăzi şi mâine clienţilor noştri pentru a fi mai actuali şi mai relevanţi decât ieri. Avem în plan şi câteva inovaţii tehnologice care să aducă un «wow factor» şi mai mare antrenamentelor noastre.”

    Piaţa de fitness din România era evaluată în 2019 la 440 de milioane de euro, doar activităţi de fitness, fără activităţi şi servicii conexe, a spus proprietara centrului de fitness Bodyshape Transformation Center. „În 2019 erau aproximativ 900 de cluburi şi studiouri de fitness în România, în creştere cu 10%  faţă de anul 2018, când erau circa 820. Ca nivel de penetrabilitate al abonamentelor de fitness în rândul populaţiei, suntem undeva la 4% la nivelul oraşelor mari din România. Sunt şi oraşe mai norocoase în care fitnessul are o expunere mai bună, unde se poate ajunge la 5% dintre locuitori care au abonament la o sală de fitness.“ Media europeană este de aproximativ 8%, iar ţările dezvoltate din vest ajung chiar la 11-12%, „ceea ce înseamnă că mai este destul loc de creştere pe piaţă“, a conchis antreprenoarea.

  • Execuţiile continuă să îi fascineze pe oameni, dovadă acest muzeu din Londra

    Dedicată execuţiilor care au avut loc la Londra între anii 1196 şi 1868, expoziţia se mândreşte cu o raritate, mai precis cămaşa de corp pe care a purtat-o pe eşafod regele Angliei, Scoţiei şi Irlandei Carol I, executat în 1649. Hainele pe care acesta le-a purtat la execuţie au fost date mulţimii, scrie The Independent, cămaşa ajungând la muzeu în anul 1925 împreună cu un certificat de autenticitate.

  • Săptămâna modei la Londra: măşti chirurgicale şi soluţii dezinfectante, accesorii „must-have”

    Măştile chirurgicale şi soluţiile dezinfectante sunt noile accesorii “must-have” la Săptămâna modei de la Londra, în contextul epidemiei cu coronavirusul din China, transmite Reuters.

    Vedete din lumea mondenă venite să vadă cele mai noi colecţii de modă, cumpărători, designeri, influenceri din social media afişează măşti chirurgicale în diferite nuanţe pastel.

    Prima colecţie prezentată la Săptămâna modei de la Londra, vineri, a fost una semnată de designerul chinez Yuhan Wang. Creatoarea de modă, celebră pentru ţinute extrem de feminine, şi-a prezentat prima colecţie solo, de inspiraţie victoriană, însă unele dintre piesele vestimentare nu au arătat exact cum şi-a dorit. Aceasta a explicat pentru Reuters că toate piesele realizate manual urmau să fie trimise din China, însă, în contextul epidemiei de COVID-19, acest lucru nu a mai fost posibil.

    COVID-19 a ucis deja peste 1.380 de persoane şi se răspândeşte cu repeziciune în lume.

    Caroline Rush, şeful British Fashion Council, a declarat că numărul participanţilor la eveniment va fi considerabil redus din cauza epidemiei şi că este resimţită întreruperea legăturilor de transport şi cu fabricile din China. Această ţară este, de altfel, cel mai mare producător de textile din lume.

    Participarea redusă din partea Chinei este o lovitură majoră pentru industria modei. Chinezii au reprezentat o treime dintre cumpărătorii de produse de lux la nivel global în 2018, potrivit Bain & Company.

    Având reputaţia unei rampe de lansare pentru designerii noi şi îndrăzneţi, Săptămâna modei de la Londra va include şi colecţii ale unor branduri celebre, precum Burberry, Vivienne Westwood şi Tommy Hilfiger.

    Rush a mai spus că organizatorii Săptămânii modei de la Londra au luat măsuri de precauţie, punând la dispoziţia participanţilor soluţii dezinfectante. De asemenea, se face regulat curăţenie profundă, igiena fiind o prioritate.

    Săptămâna modei va continua luna aceasta cu prezentări la Milano şi Paris.

  • A renunţat la o carieră peste hotare pentru a-şi deschide o afacere acasă, inspirată de o pasiune din copilărie

    „Patiseria şi zona de gastronomie îmi plac de când eram mică. Aveam 12-13 ani când, fiind elevă la Şcoala Americană, trebuia să strângem bani pentru un proiect social. Eu am ales să fac brioşe acasă, pe care le livram clienţilor înainte să merg la şcoală sau după ore. Şi de aici a început să îmi placă să gătesc. Am început să îmi cumpăr ustensile pentru bucătărie – cântar de bucătărie, oale, tigăi, produse pentru gătit prăjituri”, povesteşte Ioana Burcea, fondatoarea restaurantului Frank Bistro & Dessert Bar din Bucureşti. Se opreşte apoi şi se întreabă retoric de unde a moştenit această pasiune: „Mama mea nu găteşte, tata nu găteşte, bunica nu găteşte nici ea. Nu se ştie cum de eu am ales această cale”.

    În 2013, după absolvirea liceului, Ioana Burcea a plecat la facultate în Marea Britanie, unde a urmat o şcoală de business la Londra. În ultimul an s-a specializat în domeniul marketingului, dar nu acesta avea să fie domeniul în care să îşi construiască o profesie. „După facultate am hotărât să rămân în Anglia ca să urmez şi un master. Am absolvit masteratul în marketing strategic în cadrul Imperial College London. În cadrul acestor cursuri am studiat mai multe industrii, iar la final am ales să merg în zona de gastronomie – patiserie, pentru că asta mi-a plăcut.

    Apoi am plecat spre Paris să urmez cursurile de patiserie în cadrul şcolii culinare şi de ospitalitate Le Cordon Bleu”, îşi aminteşte antreprenoarea. După aceste cursuri, pe care le-a urmat în 2017 şi 2018, a deschis, anul trecut, Frank Bistro & Dessert Bar, în urma unei investiţii de aproximativ 100.000 de euro. O bună parte din fonduri au fost direcţionate în zona de bucătărie, care în prezent găzduieşte trei bucătari. În total, în cadrul restaurantului lucrează acum şase persoane. De asemenea, Frank Bistro & Dessert Bar are o capacitate de 22 de persoane la interior, la care pe timp de vară se mai adaugă 40 de locuri pe o terasă intimă care se află în faţa restaurantului.

    „Anul acesta în luna martie vrem să începem lucrările pentru a extinde terasa cu circa 20-24 de locuri, pentru a mări capacitatea de găzduire a restaurantului având în vedere că putem servi în jur de 200 de persoane odată cu bucătăria pe care o avem”, descrie Ioana Burcea ambiţiile sale pentru anul în curs. Mare parte din materia primă folosită la prepararea bucatelor din restaurant este achiziţionată de pe piaţa locală, însă carnea, brânzeturile, untul, făina şi smântâna sunt importate din Franţa, Italia, Argentina. „Pregătim totul în casă, de la dulceţuri, sosuri, pâine, chifle pentru burgeri, îngheţată, iar unele preparate necesită, spre exemplu, folosirea unui unt mai gras decât găsim pe piaţa locală, astfel că trebuie să aducem unt din Franţa sau Belgia, sau smântâna la fel”, explică antreprenoarea.

    În ceea ce priveşte preparatele preferate de clienţii care trec pragul restaurantului, Ioana Burcea spune că a observat o migrare a consumatorilor spre mâncarea sănătoasă, observaţie susţinută şi de unul dintre bucătarii restaurantului.
    „În general burgerii sunt cel mai comandaţi. Ouă Benedict, avocado cu ricotta (brânză italienească), salate, tarte cu ricotta. Lumea caută alternative la mâncarea tradiţională, dar caută şi să consume ce este în trend acum, precum avocado. Se cere avocado foarte mult şi este bine, că din el poţi să faci orice”, spune Octavian Ivaşcu, bucătar cu experienţă de peste 10 ani. El are în plan să aducă şi câteva îmbunătăţiri meniului din restaurant, adăugând la acesta o varietate mai mare de preparate din peşte, fructe de mare şi vită, spre exemplu. Având în vedere că restaurantul Frank a luat naştere abia la jumătatea anului trecut, antreprenoarea nu a putut oferi cifre legate de situaţia financiară a businessului. Ea spune că până în prezent, din punctul de vedere financiar, businessul a fluctuat lună de lună şi speră ca în următoarele şase luni situaţia să se stabilizeze. „Am avut luni bune şi luni proaste. Spre exemplu, luna noiembrie a fost foarte bună, cu mulţi clienţi şi evenimente, dar decembrie a fost pustie. Nu am o situaţie clară acum în ceea ce priveşte partea financiară, dar sper ca în următoarea perioadă să se aşeze lucrurile. Mi-am pus ca target ca oricare este cifra de afaceri după primul an de activitate, să o cresc în al doilea an cu 25%”, a spus Ioana Burcea.
    Pe lângă extinderea terasei, planurile de dezvoltare ale antreprenoarei vizează şi demararea unui alt proiect gastronomic, în zona Floreasca. „Acesta va fi de trei ori mai mare decât este Frank, va avea o capacitate maximă de 150 de locuri la masă, se va întinde pe două etaje, dar nu va fi deschis sub acelaşi nume. De asemenea, anul acesta vrem să producem îngheţată în cadrul Frank şi să o distribuim către alte localuri. Deja am vorbit pentru o colaborare”, descrie fondatoarea Frank Bistro & Dessert Bar ambiţiile sale în continuare.


    CV de bucătar

    Octavian Ivaşcu şi-a început cariera de bucătar la finalul clasei a VIII-a, când părinţii l-au îndrumat spre un liceu care avea şi un profil gastronomic.
     
    „La sfârşitul clasei a opta nu ştiam pe ce drum să o apuc, iar părinţii m-au îndrumat spre un liceu care avea un profil extra – tehnici de preparare în gastronomie. Eu am vrut să fac şcoala de bucătari la Hotel Park, dar aveam în jur de 14 ani şi nu m-au primit pentru că eram prea mic. Prima practică a fost la restaurantul Mica Elveţie, iar după trei luni de practică m-au angajat”, spune el. La 16 ani, s-a angajat pentru prima dată într-un restaurant şi a lucrat aproximativ un an şi jumătate în cadrul acestuia. „Apoi, după ce am terminat şi liceul, în 2014 m-am angajat într-un local din Centrul Vechi din Bucureşti, unde am lucrat trei ani. Era mai mult cafenea-teatru, dar se şi gătea şi mi-am îmbogăţit experienţa acolo”, povesteşte Octavian Ivaşcu.

  • Cum se educă un antreprenor?

    După ce a obţinut certificarea de trainer de business etiquette în cadrul International Etiquette and Protocol Academy of London, a deschis în Bucureşti businessul Etiquess prin care îşi propune să îi înveţe regulile de etichetă în afaceri şi pe antreprenorii români.

    „Un trainer de etichetă în afaceri predă cunoştinţe care ţin de multiculturalitate, care ţin de convenţiile de afaceri, toate acele elemente nescrise, dar care sunt importante şi care pot «deschide uşi»”, explică Elena Scherl, trainer de business etiquette şi fondator al businessului Etiquess. 

    Ea a povestit că în urmă cu aproximativ trei ani, când lucra într-o companie de telecomunicaţii din România, a observat o diferenţă de comportament social între oamenii de business din diferite ţări, motiv pentru care a început să caute informaţii pentru a se educa în această direcţie. „Lucram într-o companie de telecomunicaţii, pe partea de vânzări.

    Având cel mai des ocazia să lucrez cu companii străine, am observat că managerii din anumite ţări sunt oarecum deranjaţi de anumite cuvinte pe care le foloseam şi nu erau la fel de deschişi cu mine cum erau alte persoane cu care foloseam aceleaşi cuvinte, spre exemplu. Mi-am dat seama că anumite rezultate – precum targeturi de vânzări erau influenţate de cât de bine ne descurcam noi, angajaţii, cu managerii de conturi din cadrul celorlalte companii străine. Atunci am avut setea aceasta de a-mi îmbunătăţi aptitudinile şi rezultatele”, spune Elena Scherl. Timp de circa doi ani a citit cărţi despre cum să lucrezi cu oameni care fac parte din societăţi diferite, „cum să lucrezi cu libanezii, cu chinezii, cu americanii, cu occidentalii”. Apoi a urmat cursuri de etichetă în business la Londra, în cadrul companiei International Etiquette and Protocol Academy of London, pentru că a vrut să poată preda antreprenorilor români şi angajaţilor acestora ceea ce a învăţat.

    „Toate valorile şi elementele pe care eu le-am preluat pe parcursul trainingului, în cadrul International Etiquette and Protocol Academy of London care a durat o săptămână sunt preluate şi în portofoliul Casei Regale din Marea Britanie. În plus, pot să ofer şi certificat de participare celor care vin la cursurile mele”, a povestit Elena Scherl.

    După ce a obţinut certificarea de trainer de etichetă în business a înfiinţat compania Etiquess, sub care predă cursuri de business etiquette antreprenorilor activi pe piaţa naţională şi angajaţilor acestora. „Oficial, am deschis compania în octombrie 2019. Am investit aproximativ 20.000 de euro în înfiinţarea firmei, în cursul de la Londra şi în amenajarea biroului din Bucureşti, din zona Universităţii, unde organizez cursurile.” Elena Scherl consideră că acest domeniu, care este la început de drum pe piaţa din România dar care în alte ţări precum Marea Britanie a prins deja rădăcini, îşi va face loc repede pe piaţa naţională.

    „Poate sună pragmatic, dar cu cât criza de forţă de muncă se adânceşte la noi, cu atât nevoia pentru ce fac eu creşte. În momentul acesta, consider că există o nevoie mare pentru serviciile pe care eu le ofer, pentru că aceste cursuri de formare pot ajuta companiile să reţină angajaţii şi le şi cresc productivitatea”, este de părere Elena Scherl. Un alt motiv pentru care Elena Scherl are încredere că domeniul de educare al antreprenorilor se va dezvolta pe piaţa locală este reprezentat de faptul că oamenii de business români vor vrea îşi ducă businessurile şi pe alte pieţe şi vor avea nevoie de „educare”, pentru a le creşte şansele de internaţionalizare.

    „Trebuie să cunoaştem cultura celor cu care vorbim şi să înţelegem fiecare cultură în parte. Antreprenorii care vor să se extindă în alte ţări trebuie să îşi facă temele înainte cu privire la ţările pe care le vizează. Până şi cadourile pe care le oferi au un întreg ritual în anumite ţări. Poţi să îţi sabotezi o relaţie de business de la început dacă oferi cadouri nepotrivite. Şi nici măcar nu vei auzi o explicaţie, pentru că spre deosebire de români – care cer explicaţii – sunt culturi care pur şi simplu evită conflictul pe cât posibil, evită să te pună în situaţia umilitoare de a primi un răspuns negativ. Spre exemplu, în China (şi în alte ţări din Sud-Estul Asiei), care este o piaţă imensă, oamenii de acolo nu vor spune niciodată «nu», dar vor spune «ne mai gândim». Ei se pun în locul celuilalt şi vor să evite să îl pună într-o situaţie stânjenitoare. Pentru a ne extinde internaţional trebuie măcar să vorbim cu un consilier sau un consultant din ţara respectivă, sau cu ambasadorii ţărilor vizate, să cerem informaţii despre mediul de afaceri, despre cum lucrează oamenii de acolo”, spune Elena Scherl. De altfel, ea a dat câteva exemple motivând de ce mediul antreprenorial românesc are nevoie să fie „educat”.

    „Românii sunt prietenoşi, dar văd des că oamenii de business din România nu ştiu să se ridice la nivelul unei ocazii. Spre exemplu, merg la evenimente de business care sunt oficiale, conservatoare, iar ei încep de când ajung la eveniment să renunţe la sacou, să desfacă nodul de la cravată, spun lucruri fără să gândească înainte sau fac gesturi care nu se pretează în alte ţări sau culturi. Acestea sunt poate elemente nesemnificative, dar dacă ai mai mulţi oameni în mediul de afaceri internaţional aproape poţi să îţi dai seama care dintre ei sunt români. Asta putem vedea şi într-un aeroport, pentru că îţi poţi da seama uşor care este coada de români. Aceste gesturi nu vin din răutate sau din lipsă de maniere, vin din ignoranţă, pur şi simplu nu ne-am gândit ce semnifică aceste gesturi pe care le facem”, explică Elena Scherl. Ea spune că aceste gesturi, care pentru antreprenorii români nu sunt importante, trag în jos mediul de business românesc.

    „Spre exemplu, în Orientul Mijlociu, atât în mediul de afaceri cât şi în cel privat, mâna stângă nu există, nu este folosită, este considerată mâna «necurată». Iar uneori afacerile pot fi compromise, o serie de astfel de gesturi ne pot strica imaginea şi ne strică din prestigiu. Aşa cum noi, românii, avem anumite prejudecăţi cu referire la alte ţări sau alte culturi, aşa au şi alţii cu noi. Am pierdut în cariera mea oportunităţi din cauza anumitor gesturi, dar mi-am dat seama după ce am început să studiez şi să mă informez. Cel mai rău am dat-o în bară cu persoane din Orientul Mijlociu, mai ales că sunt femeie. Acolo nu se face o diferenţă foarte mare între mediul de afaceri şi viaţa socială”, spune antreprenoarea.

    Anul acesta, începând cu luna ianuarie, Elena Scherl a început să predea cursuri de etichetă în business angajaţilor din multinaţionalele active pe piaţa din România. Un element important este reprezentat de faptul că ea personalizează cursurile în funcţie de industria în care activează clienţii ei şi în funcţie de nevoile acestora.
    „Fiecare angajator vrea să se insiste pe anumite elemente şi atunci e mai bine să selectezi aceste lucruri înainte. Spre exemplu, companiile de retail s-ar putea să aibă nevoie de îmbunătăţirea anumitor abilităţi ale oamenilor care lucrează cu clienţii (în showroom, la recepţie sau la casă), sau oamenii dintr-o bancă care sunt la ghişeu. Programatorii pot avea alte nevoi şi atunci cursul trebuie customizat.”
    Totuşi, fondatoarea Etiquess consideră că antreprenorii români ar avea mai multă nevoie de aceste cursuri decât multinaţionalele, dar ele nu au bugetele unei companii mari şi de obicei lasă aceste nevoi la urmă sau nu le iau deloc în considerare.
    „De obicei multinaţionalele sunt cele care investesc primele în orice traininguri. Am început să primesc solicitări şi întrebări de la oameni (persoane fizice) care vor să facă ceva pentru mica lor afacere sau care se gândesc să înfiinţeze o afacere şi vor să se pregătească dinainte de a intra în mediul antreprenorial.”
    Companiile de retail, de IT, cele active în domeniul bancar, financiar sau medical au cea mai mare nevoie de serviciile pe care le furnizează compania Etiquess, este de părere fondatoarea.
    „De obicei, persoanele care sunt pregătite în ceea ce priveşte partea tehnică, informaţională au probleme în ceea ce priveşte interacţiunea socială. Când lucrezi în retail şi intri în contact zilnic cu clienţi este foarte important să nu intri în panică şi să poţi gestiona orice situaţie apare în acea zi. Genul acesta de cursuri se pretează mai degrabă celor care intră în contact cu multe persoane în fiecare zi şi trebuie să îşi păstreze o atitudine prietenoasă cu toţi clienţii pe care îi întâlnesc în acea zi”, a conchis Elena Scherl. 

  • Acţiunile companiei petroliere Lekoil se prăbuşesc la Londra cu 70% după un scandal de fraudă

    Acţiunile companiei petroliere Lekoil au scăzut marţi cu peste 70%, ilustrând reacţia investitorilor la un scandal de fraudă care implică producătorul nigerian şi un împrumut non-existent de 184 milioane dolari, potrivit FT.

    Tranzacţionarea acţiunilor Lekoil a fost suspendată luni după ce producătorul nigerian a anunţat că a fost victima unui presupus scandal de fraudă. Lekoil a plătit 600.000 de dolari către o firmă de consultanţă care a promis că va aranja un împrumut de 184 milioane dolari de la Autoritatea de Investiţii din Qatar.

    Lekoil susţine că a plătit 600.000 de dolari către Seawave Invest, o firmă de consultanţă cu sediul în Bahamas – pentru intermedierea împrumutului.

    Astfel, acţiunile listate pe piaţa secundară a bursei londoneze se tranzacţionau marţi la ora 12.20 la 3,10 GBX (0,04 dolari) per acţiune, în scădere cu 67% de la începutul şedinţei de tranzacţionare, la o capitalizare bursieră de 16,7 milioane GBX (216.548 dolari).

     

     

     

     

     

     

     

  • Femeia care pleacă la cumparaturi cu patru slujitori şi două microbuze pentru a căra cumpărăturile tocmai a fost jefuită de bijuterii de 60 de milioane de euro

    Vedeta TV, care locuieşte în Hyde Park, Londra, cu soţul ei, omul de afaceri Jay Rutland, şi fiica lor în vârstă de cinci ani, Sofia, părăsise Marea Britanie, pentru vacanţa de Crăciun, cu doar câteva ore înainte de jaf.

    Hoţii ar fi intrat prin grădină şi apoi prin dormitor şi au furat o colecţie preţioasă de bijuterii, printre care şi un ceas Cartier primit cadou de nuntă, în valoare de 95.000 de euro.

    “Pot confirma cu tristeţe că a avut loc un jaf. Echipa de securitate internă cooperează cu poliţia”, a declarat un purtător de cuvânt al Tamarei Ecclestone.

    Reprezentanţii Metropolitan Police au confirmat că a avut loc un jaf la adresa respectivă, că a fost deschisă o anchetă şi că, deocamdată, nu au fost făcute arestări.

    Locuinţa Tamarei Ecclestone se află foarte aproape de reşedinţa oficială a prinţului William al Marii Britanii, palatul Kensington, şi de sediile mai multor ambasade.

    În vârstă de 35 de ani, Tamara Ecclestone este fiica lui Bernie Ecclestone cu a doua sa soţie – fostul model Slavica Radic.

  • Vasilescu (BNR): Varianta raţională este ca aurul să rămână la Londra

    Adrian Vasilescu, consilier de strategie al guvernatorului Băncii Naţională a României (BNR) a declarat, sâmbătă, într-o emisiune la Digi 24, că varianta „raţională” aleasă de BNR este ca aurul României să rămâna la Londra.

    „Varianta raţională pe care merge Banca Naţională este ca aurul să rămână la Londra”, a spus Adrian Vasilescu.

    Acesta a mai explicat că Ceauşescu a adoptat aceeaşi judecată şi a dus câte 10 tone de aur în capitala britanică, timp de trei ani la rând.

    „O prietenă m-a întrebat: Ceauşescu a dus aurul la Londra? Eu am răspuns că da. Cât? A fost o perioadă de trei ani consecutivi când a dus câte 10 tone de aur în fiecare an, pentru că într-un avion încap 10 tone de aur. A dus un avion într-un an, în altul următor a dus încă 10 tone… Ceauşescu a dus aur acolo”, a declarat consilierul guvernatorului BNR.