Tag: livrare

  • Restaurantele grupului Stadio Hospitality Concepts intră pe zona de livrare. În ce zone va fi disponibilserviciul de delivery

    După ce, în data de 16 martie, grupul de restaurante Stadio Hospitality Concepts a închis temporar restaurantele, înainte de decizia Guvernului de a suspenda activitatea operatorilor economici din HoReCa, reprezentanţii businessului au decis să intre acum pe zona de livrare, adaptându-şi, ca mulţi alţi jucători din HoReCa, modelul de activitate noului context de piaţă.

    Meniu este alcătuit din cele mai apreciate preparate ale celor şase restaurante ale companiei (Stadio, Social 1, NOR, Cişmigiu – Bistro la Etaj, 18 Lounge şi Embassy Park), printre care produse-fanion precum: papanaşii de la Stadio, salata de vinete de la Nor sau burgerul cu somon de la Social 1. Livrarea este asigurată gratuit pentru orice adresă din Bucureşti şi Ilfov.

    În plus, reprezentanţii companiei au creat şi un meniu special, cu ocazia Paştelui, meniu ce reuneşte toate preparatele româneşti de sărbătoare, printre care friptura fragedă de miel, pasca sau ouăle roşii.

    „Mâncarea este pregătită respectând toate condiţiile de igienă şi siguranţă care se impun în acest moment, acelaşi lucru fiind valabil şi pentru livrare. Meniurile pot fi consultate online, pe paginile web ale restaurantelor  Stadio, NOR, Cişmigiu – Bistro la etaj, Social 1, 18 Lounge şi Embassy Park. Începând cu această săptămână, comenzile vor putea fi făcute şi prin intermediul aplicaţiilor Food Panda, Uber Eats şi Glovo”, spun reprezentanţii businessului.

    Compania SHC deţine şi operează restaurantele NOR (aflat la etajul 36 al celei mai înalte clădiri din România), Stadio, Social 1, Cişmigiu – Bistro la Etaj, 18 Lounge şi Embassy Park. Ultimele două restaurante sunt şi cele mai noi achiziţii ale grupului, ele fiind preluate anul acesta, în luna februarie. Restaurantele grupului SHC se încadrează în categoria smart casual şi sunt localizate în spaţii emblematice ale Bucureştiului. Totodată, grupul SHC operează şi spaţiul Qreator din Piaţa Victoriei. În 2019, grupul SHC a avut o cifră de afaceri de 7,3 milioane de euro, faţă de 5,5 milioane de euro cât a înregistrat în 2018. 

  • Conduce o afacere de livrări de peste 2 miliarde de dolari, dar el continuă să livreze mâncare cu maşina alături de angajaţii săi

    După ce a încercat, fără succes, să găsească o companie care să ofere servicii de livrare a mesei pentru nopţile petrecute la birou, William Shu a decis să înfiinţeze el însuşi, alături de un bun prieten, un astfel de business. Aşa a apărut Deliveroo, serviciu prezent astăzi în circa 200 de oraşe din peste zece ţări.

    William Shu s-a născut în decembrie 1979, în Connecticut, SUA, într-o familie taiwaneză, şi a urmat Universitatea Northwestern. Primul său loc de muncă, în 2001, a fost ca bancher de investiţii, în cadrul Morgan Stanley din New York, iar mai târziu a lucrat ca analist pentru A.C. Capital Advisors şi ESO Capital. În 2012 a absolvit Wharton Business School. Doar un an mai târziu, alături de prietenul său din copilărie, Greg Orlowski, care lucra ca inginer software, a fondat Deliveroo.

    Lui Shu i-a venit ideea de a pune bazele unui business de livrări în timp ce lucra în biroul din Londra al companiei Morgan Stanley, unde a sesizat lipsa opţiunilor de livrare de la restaurante când rămânea la birou până târziu în noapte. El a fost, de altfel, primul curier al companiei, livrând mâncare în fiecare zi timp de opt luni pentru a înţelege experienţa clienţilor. Veniturile companiei vin din comisioanele plătite de restaurante şi de clienţi pentru fiecare comandă, care este plasată prin intermediul aplicaţiei sau al site-ului companiei, fiind livrată apoi de către curieri cu maşina, bicicleta sau motocicleta.

    Deliveroo a funcţionat la Londra în primii doi ani, crescând prin intermediul recomandărilor. În 2015, compania s-a extins la nivel internaţional, primele oraşe din afara Marii Britanii în care a ajuns fiind Paris, Berlin şi Dublin. În februarie 2016, Orlowski, care lucrase în funcţia de CTO, a hotărât să se retragă din business, motivând că vrea să petreacă mai mult timp cu soţia sa la Chicago după naşterea fiicei lor. La jumătatea lunii iunie 2016, cei doi antreprenori au primit premiul pentru „Cei mai bun fondatori ai unui start-up”, care se acordă companiilor de tehnologie, în cadrul evenimentului „The Europas Startup Conference and Awards”. Compania a primit, de asemenea, titlul de „Start-up-ul cu cea mai rapidă creştere a anului”.

    În aprilie 2017, compania a lansat Deliveroo Editions, un concept care se concentrează pe dezvoltarea unei reţele de „bucătării fantomă”– bucătării situate în restaurante, dar separat de bucătăriile proprii ale acestora, fiind folosite doar pentru pregătirea meselor destinate livrării. În acelaşi an, businessul a lansat şi Deliveroo Plus, un serviciu de abonament care oferă clienţilor din Marea Britanie livrare gratuită nelimitată.

    Shu, care ocupă funcţia de CEO al companiei, continuă încă să livreze mâncare clienţilor din Londra la fiecare câteva săptămâni. El a primit o serie de critici pentru că şi-a majorat salariul personal cu 22,5%, la 125.000 de lire sterline pe an, în ciuda unor pierderi masive înregistrate de companie în anul 2016, cauzate în principal de cheltuielile administrative, cum ar fi angajarea unui personal nou şi deschiderea unui nou birou în Londra, dar şi de bonusurile acordate de Shu directorilor şi sutelor de angajaţi din sediul central, care s-au ridicat la aproape 4,5 milioane de lire sterline.

    În decembrie 2017, un studiu realizat de compania de consultanţă macroeconomică Capital Economics a arătat că Deliveroo a contribuit la crearea a 7.200 de locuri de muncă în Marea Britanie, la nivelul întregii industrii a restaurantelor, de la lansarea sa în 2013, crescând totodată şi veniturile industriei cu 460 de milioane de lire sterline până în iunie 2017. Anul trecut, businessul a obţinut o investiţie de 575 de milioane de dolari din partea gigantului Amazon, „ceea ce i-a crescut, probabil, valoarea la peste 2 miliarde de dolari”, potrivit Business Insider. În prezent, Deliveroo operează în circa 200 de oraşe prin intermediul unei echipe de peste 5.600 de angajaţi, în timp ce numărul colaboratorilor este de aproximativ 20.000 de persoane. 

  • Cine creşte în mijlocul crizei: Acţiunile Tesla cresc cu 13%, după ce Elon Musk a reuşit să livreze peste 88.000 de maşini în primele trei luni

    Acţiunile companiei Tesla înregistrau o creştere de 13%, vineri, pe Nasdaq, înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare, întrucât producătorul auto a livrat peste aşteptări în primul trimestru.

    Tesla a raportat joi că a livrat 88.400 de vehicule în primul trimestru din 2020, depăşind aşteptările de 79.800 de unităţi – setate de analiştii intervievaţi de FactSet.

    Estimările FactSet au luat în calcul şi pandemia de COVID-19, din cauza căreia Tesla a încetinit producţia la fabrica principală din Fremont, California, în ultima săptămână din martie.

    Mai mult, Tesla a oprit producţia la fabricile din Shanghai în lunile ianuarie şi februarie.

    Dacă nu ar fi fost problemele de producţie cauzate de carantina impusă pentru a opri răspândirea coronavirusului, analiştii se aşteptau ca Tesla să livreze 95.528 de unităţi.

  • Mega Image renunţă la sistemul de livrare cu ridicare în magazinele reţelei ca o măsură de prevenţie în contextul Covid-19. Livrarea la domiciliu continuă

    Reţeaua de supermarketuri şi magazine de proximitate Mega Image, ce numără aproape 800 de unităţi, va renunţa în contextul Covid-19 la sistemul de livrare în magazinele proprii de unde clienţii mergeau să ridice ei înşişi marfa. Retailerul păstrează însă livrarea la domiciliu.

    Olandezo-belgienii de la Mega Image aveau două tipuri de livrare – la domiciliu şi în reţeaua de magazine – şi au şi două tipuri de prezenţă online – prin magazin propriu şi în parteneriat cu eMAG.

    “Începand cu 31.03.2020, sloturile aferente pick-up point-urilor vor fi închise”, spun oficialii Mega Image care adaugă că este luată o decizie în contextul răspândirii rapide a COVID-19.

    Anterior, reţeaua limitase numărul de magazine de unde se puteau ridica aceste colete la doar şase puncte de livrare. Mai exact, oficialii companiei anunţaseră că în perioada  18.03.2020- 30.03.2020, vor fi disponibile pentru cumpărăturile din Supermarket online doar următoarele puncte de pick-up, într-un interval orar limitat, Mega Image Drive Prelungirea Ghencea, Mega Image Paleologu, Mega Image Theodor Pallady, Mega Image Dristor, Mega Image Plaza Romania şi Mega Image Caramfil.

    Tot în contextul pandemiei actuale şi al măsurilor luate de autorităţi, reţeaua a redus programul magazinelor care acum funcţionează între 8.00 şi 21.00, cu o oră dedicată vârstnicilor şi persoanelor cu dizabilităţi, între 11.00 şi 12.00, conform noilor reguli anunţate de autorităţi.

    Anterior, existau programe diferite de funcţionare, unele magazine erau non-stop, altele ţineau deschis până la 22.00 sau chiar la 24.00.

  • Platforma de livrare foodpanda România introduce o nouă opţiune de livrare pentru a limita răspândirea Covid-19

    Platforma de food ordering foodpanda România introduce începând de astăzi o nouă funcţionalitate în meniul aplicaţiei: butonul „livrare fără contact” între utilizator şi livrator, ca o nouă măsură de prevenire împotriva răspândirii coronavirusului. Astfel, livratorii pot lăsa comenzile la uşa casei sau apartamentului, evitând orice interacţiune umană şi posibil risc.

    Pentru ca nouă funcţionalitate să fie automat activată, clienţii platformei trebuie să efectueze plata comenzii online, cu cardul. Opţiunea este disponibilă în secţiunea „Detalii livrare”, în pagina de checkout, iar prin aceasta se transmite direct livratorului să lase comanda la uşă, fără a mai fi nevoie ca utilizatorii să completeze detalii despre modul de livrare fără contact. Funcţionalitatea este disponibilă clienţilor foodpanda odată cu ultima versiune a aplicaţiei ce poate fi descărcată sau actualizată în App Store sau Google Play.

    „Încurajăm tot mai mult clienţii să efectueze plata comenzilor online cu cardul, ca măsură de siguranţă. Prin noua funcţionalitate introdusă astăzi în aplicaţie, le oferim utilizatorilor care fac plata electronic posibilitatea automată de livrare fără contact cu livratorul, fără a mai introduce de fiecare dată în aplicaţie instrucţiunile privind modul în care vor să li se livreze comenzile. Vom continua să luăm toate măsurile de siguranţă necesare şi să le oferim clienţilor noştri noi opţiuni în contextul evenimentelor legate de răspândirea noului coronavirus, pentru a evita orice posibil risc atât pentru ei, cât şi pentru livratorii noştri”, a declarat Andreea Petrişor, managing director foodpanda România.

    În cazul în care, din diverse motive bine întemeiate, este necesară intrarea în contact cu livratorii, utilizatorii pot dezactiva noua funcţionalitate prin atingerea butonului de „livrare fără contact”, disponibil în secţiunea „Detalii livrare”.

  • Un proprietar de restaurante donează timp de o lună prânzul cadrelor medicale care tratează coronavirusul şi invită alte restaurante să i se alăture

    Dragoş Panait, proprietarul lanţului de restaurante Angus Steakhouse şi fondatorul agenţiei de consultanţă HoReCa Next Root Management Systems, a anunţat că vrea să livreze livreze prânzul cadrelor medicale care tratează pacienţi infectaţi de coronavirus. El invită alţi proprietari de restaurante să i se alăture. 

    Iată mesajul său:

    „Dragi prieteni,

    Va invit sa-mi fiti alaturi in proiectul pe care l-am lansat <<Împreună, împotriva COVID-19>> – iniţiativa prin care invit companiile ce activează pe teritoriul României să îşi unească forţele, pentru a livra prânzul zilnic, timp de o lună, cadrelor medicale implicate în diagnosticarea şi tratarea coronavirusului, în cadrul spitalelor din Capitală. Astfel, Red Angus Steakhouse va asigura, din resurse proprii, masa pentru 600 de persoane, în intervalul 25 martie – 24 aprilie, şi le propune partenerilor să i se alăture în acest demers, prin achiziţionarea unui număr fix de meniuri zilnice de prânz.

    Dacă doreşti să te alături proiectului nostru, te invităm să ne contactezi la 0756.600.000 sau prin mesaj privat!”

  • Rafinăria Petrobrazi a finalizat o investiţie de 3 mil.euro pentru producerea unui nou tip de combustibil maritim, livrat anterior din import

    Rafinăria Petrobrazi, deţinută de OMV Petrom, a finalizat o investiţie de 3 milioane euro în instalaţii logistice care îi permit producerea unui nou combustibil maritim, cu conţinut scăzut de sulf, prima livrare având loc în Portul Constanţa la finele lui 2019.

    Anterior, piaţa din România era aprovizionată exclusiv din import.

    Combustibilul le permite companiilor de transport maritim să reducă emisiile de sulf şi să respecte regulile Organizaţiei Internaţionale Maritime (IMO) care au intrat în vigoare în 2020. 

    Implementarea proiectului a durat aproape doi ani. Până la finalul anului trecut, transportatorii maritimi consumau păcură cu un conţinut de sulf de 3,5%, iar noul combustibil de la Petrobrazi are un conţinut de maximum 0.5% sulf. 

    Conform datelor Comisiei Europene, 90% din comerţul extern cu mărfuri al Uniunii Europene este maritim şi peste 400 de milioane de pasageri tranzitează anual, porturile europene.  

  • Servirea rapidă devine şi mai rapidă. Ce planuri de dezvoltare are McDonald’s’ România anul acesta

    În urmă cu trei ani, ca parte a unei strategii desfăşurate la nivel global, reprezentanţii McDonald’s România au luat una dintre cele mai importante măsuri pentru a îmbunătăţi interacţiunea cu clienţii: implementarea unui sistem numit „Experience of the future“, care include amplasarea unor staţii de comandă digitale în restaurantele companiei, prin care clienţii îşi pot comanda singuri produsele şi îşi pot personaliza comanda, eliminându-se totodată timpul de aşteptare la cozile de la casele de marcat. Ulterior, la sfârşitul anului 2018, în cadrul sistemului „Experience of the future” a fost introdusă o nouă facilitate, şi anume servirea la masă. Astfel, în urma plasării comenzii, fie la kiosk, fie la casă, clientul nu mai este nevoit să aştepte ridicarea produselor, acestea fiindu-i aduse la masă de către un angajat McDonald’s, dacă a optat pentru această variantă. „Primeşti un dizpozitiv, eşti localizat şi ţi se aduce comanda”, explică Daniel Boaje, directorul general al Premier Restaurants România, compania malteză care operează businessul McDonald’s pe plan local. În plus, dacă până acum produsele servite erau pregătite dinainte, aşteptându-se doar fluxul de clienţi pentru a fi vândute, în prezent, în restaurantele în care noul sistem este implementat, fiecare produs este pregătit abia după ce clientul face comanda la kiosk. Astfel, după ce comanda este înregistrată în sistem şi ajunge pe ecranele angajaţilor din bucătărie, aceştia o pregătesc pe loc pentru servire.
    „Avem restaurante care depăşesc numărul de 1 milion de clienţi pe an. Aici ai nevoie de foarte multe kioskuri”, notează executivul importanţa noii strategii a grupului. Potrivit lui, ecranele de comandă sunt folosite de peste 60% dintre clienţi, de toate vârstele, „pentru că avem colege care îi asistă pe cei care poate nu se descurcă aşa uşor, care au încă dificultăţi sau care învaţă. Avem inclusiv pentru copiii care au o înălţime mică un buton special’’. Implementarea tehnologiei ecranelor de comandă într-o unitate McDonald’s costă peste 100.000 de euro. „În primul rând trebuie să iei un restaurant care este renovat, asta fiind o investiţie separată. Trebuie să fie un restaurant modern, iar în schimbarea modului de producţie şi de interacţiune cu clienţii investiţia e de cel puţin 100.000 de euro”. Până în prezent kioskurile au fost implementate în 40 de restaurante, restaurantul din Gara de Nord fiind unitatea cu cele mai numeroase ecrane – 12, iar planurile companiei sunt ca până la sfârşitul anului 2021 să le implementeze în toate restaurantele. „Anul acesta vrem să ajungem cu noul sistem de operare în 75% dintre restaurante şi obiectivul este ca la sfârşitul anului viitor toate restaurantele din România să fie convertite la noul mod de a interacţiona cu clienţii”, spune Boaje.
    Implementarea noilor sisteme vine atât pe fondul unei digitalizări din ce în ce mai accentuate a tuturor industriilor, al tendinţei clienţilor de a se îndepărta de mijloacele tradiţionale de achiziţie, cât şi a unei pieţe tot mai dinamice: cu toate că şi-a păstrat în continuare poziţia de lider al pieţei locale de restaurante, pe lângă vechii competitori, printre care se numără nume străine ca Subway sau KFC (Sphera Franchise Group) şi reţele locale precum Salad Box sau Spartan, jucătorul împarte acum harta şi cu nume mai noi, dintre care s-au evidenţiat în ultimii ani Taco Bell şi Burger King.
    „Pentru noi «Experience of the future» este o schimbare semnificativă de strategie a McDonald’s. Este mai uşor pentru clienţi să comande, toate produsele sunt făcute la comandă, folosim foarte multă tehnologie pentru a uşura felul în care informăm clienţii, felul în care aceştia comandă şi plătesc. În urmă cu şapte ani, cam 5-6% din plăţi erau făcute cu cardul. Astăzi, peste 30% din plăţile din restaurantele noastre sunt făcute cu cardul”, spune Daniel Boaje.
    În restaurantele în care nu a fost implementat serviciul complet „Experience of the future”, clienţii care comandă prin intermediul kioskurilor pot ridica singuri comanda când aceasta este finalizată, fără a fi nevoiţi să aştepte la cozi. Timpul efectiv de livrare a comenzii nu s-a micşorat, spune Boaje, şi asta pentru că, în timp ce înainte produsele erau pre-pregătite în aşteptarea fluxului de clienţi pentru a reuşi să le vândă, astăzi pregătirea acestora începe abia după ce clientul apasă pe buton şi finalizează comanda. „Ca să menţii acelaşi timp de servire e o performanţă pentru care ne-am pregătit foarte mult, suntem cei mai rapizi”, susţine el. Pe viitor executivul nu crede că vor exista, la nivel de grup, restaurante care să funcţioneze doar prin intermediul kioskurilor, fără casieri, deoarece facilitatea de case este pentru cei care plătesc cash, sau pentru comenzi speciale. „Probabil că vor rămâne tot timpul şi casele de marcat.”
    În prezent, în restaurantele McDonald’s valoarea bonului mediu depăşeşte 20 de lei. Din volumul total de comenzi, circa 6% sunt înregistrate prin intermediul platformelor de livrare, businessul colaborând în piaţa locală cu doi jucători – Glovo şi FoodPanda, fără a lua în calcul momentan lansarea unei platforme proprii de livrare. „Am ajuns la un volum de peste 100.000 de livrări pe lună şi cred că există foarte mult potenţial – înseamnă că urmăm trendurile în comportamentul clienţilor, care îşi doresc ca masa să fie gata mai repede, mai la îndemână, mai aproape, mai convenabil, şi să reuşeşti să trimiţi produsele proaspete şi fierbinţi. Nu doar că suntem un jucător important în piaţa de restaurante cu servire rapidă, dar avem chiar una dintre cele mai scurte perioade de livrare din momentul în care a comandat clientul până primeşte livrarea. E un efort foarte mare pe care îl depunem împreună cu partenerii în a restrânge zonele de livrare cât mai aproape de restaurante, în a pregăti angajaţii noştri şi pe ai partenerilor să facă lucrurile mai repede”, spune Boaje. La momentul actual 60 dintre cele 84 de restaurante ale grupului includ serviciul McDelivery. „Nu percepem taxe suplimentare, pentru client produsele au acelaşi preţ ca în restaurant”, adaugă executivul. Un rezultat foarte bun, spune el, a avut şi aplicaţia de mobil: „Avem astăzi peste 700.000 de descărcări şi, din estimările noastre, sunt aproape 300.000 de clienţi activi în aplicaţie”.
    În 2019 peste 83 de milioane de vizitatori au trecut pragul restaurantelor grupului, faţă de 80 de milioane de clienţi în 2018, cu o medie de peste 200.000 de oameni în fiecare zi. În prezent echipa businessului numără peste 5.500 de angajaţi, dar pentru următorii trei ani compania intenţionează să angajeze alte 2.000 de persoane. În privinţa cifrei de afaceri Boaje spune că în 2019 s-a păstrat acelaşi ritm de creştere din anul precedent, +10%, în 2018 Premier Restaurants România înregistrând, potrivit datelor publicate pe Ministerul Finanţelor Publice, venituri de peste 765 de milioane de lei. Pentru anul în curs reprezentanţii companiei estimează o evoluţie similară. În paralel cu creşterea veniturilor, anul trecut a adus pentru grupul McDonald’s România şi şapte unităţi noi. „Astăzi avem 84 de restaurante în plan local, în 26 de oraşe, şi 39 de McCafé.” Obiectivele pentru anul acesta includ deschiderea a încă opt unităţi, inclusiv în Bucureşti, unde există deja 37 de restaurante McDonald’s, deschiderile din Capitală urmând să aibă loc în special în sectorul 4, în zona de nord şi la ieşirea spre Militari. Bugetul de investiţii este de 80 de milioane de lei. Deschiderea unui restaurant de tip drive-thru, despre care Boaje spune că este  „cel care reuşeşte să ofere întreaga experienţă McDonald’s, flagshipul companiei”, incluzând achiziţia echipamentelor, fără teren, depăşeşte 9 milioane de lei (aproape 2 mil. euro). Târgu-Mureş, Craiova şi Constanţa sunt, la rândul lor, pe listă. „Deschidem şi în foarte multe oraşe din ţară. Anul trecut am fost foarte bine primiţi la Slatina, Alba Iulia, Satu Mare, în oraşele noi. Ne aşteptăm ca anul ăsta să depăşim 90 de restaurante.” O altă bornă a anului trecut a fost şi implementarea primei staţii de încărcare electrică, în unitatea de la Valea Cascadelor din Bucureşti, cu o investiţie de 4.000-5.000 de euro.
    Pe segmentul inovaţiilor, Boaje spune că cele mai reprezentative sunt cele venite pe liniile de produse, prima gamă nouă de sandvişuri urmând să fie lansată în luna martie. „Probabil că vor fi cel puţin şase-opt sandvişuri noi anul acesta, dar şi deserturi şi băuturi noi. McCafé e un loc care ne permite multe inovaţii – şi aici suntem în plin proces de schimbare.” Potrivit lui, peste 40% din produsele folosite la prepararea meniurilor sunt locale. „Colaborăm cu Titan, Tonelli, Râureni, Albalact, Angst, avem produse proaspete de la Iceberg, majoritatea produselor din pui sunt produse la Transavia. Acesta este exemplul nostru de patriotism sau felul în care ne uităm cu responsabilitate la piaţa românească.”


    CONTEXT:
    Digitalizarea din Revoluţia Industrială 4.0 nu ocoleşte nici domeniul HoReCa, iar o investiţie în această direcţie devine esenţială pentru jucătorii acestuia, în contextul competiţiei tot mai ridicate. 


    DECIZIE:
    Implementarea sistemului „Experience of the future“, care include trei piloni: amplasarea unor staţii digitale de comandă denumite kioskuri în restaurantele McDonald’s, posibilitatea primirii comenzii la masă, precum şi prepararea pe loc a produselor. Implementarea tehnologiei kioskurilor de comandă într-o unitate McDonald’s necesită o investiţie de peste 100.000 de euro. 


    CONSECINŢE:
    Clienţilor le este mai uşor să comande, să se informeze şi să plătească. Spre exemplu, dacă în urmă cu şapte ani cam 5-6% din plăţile erau făcute cu cardul, în prezent peste 30% din plăţile din restaurante sunt realizate astfel.

  • Mobilizare în stil chinezesc: spitalul construit în Wuhan pentru pacienţii cu coronavirus, livrat în 10 zile

    Spitalul, cu o suprafaţă de 60.000 de metri pătraţi, a fost construit de 7.000 de muncitori în doar zece zile. Clădirea are un sistem de ventilaţie specializat, numeroase saloane pentru izolare şi 30 de saloane de terapie intensivă, potrivit cotidianului guvernamental Yangtze Daily. Doctorii de la noua unitate medicală din Wuhan pot comunica prin intermediul unui sistem video cu experţi de la spitalul central al armatei chineze, cu sediul la Beijing. Armata chineză a trimis acolo 1.400 de doctori. 

  • O lume într-o cutie

    „Nouă chiar ne place mâncarea internaţională, în special cea asiatică. Având în vedere că o perioadă mai lungă am locuit în Orientul Mijlociu, am avut contact cu gastronomia mai multor ţări din Asia. Când ne-am mutat acasă, ne-am întâlnit des cu prietenii şi am organizat petreceri tematice, inspirate din cultura arabă, iraniană, coreană, thailandeză”, povesteşte Agota Birtalan.
    Aşa s-a născut ideea Taste of the World, numele primei cutii livrate de Nellibox. Fiecare pachet conţine dulciuri, snackuri, alte produse alimentare, băuturi specifice unei culturi, dar şi albume cu muzică, filme şi un mic dicţionar cu cele mai frecvente cuvinte şi expresii în limba ţării sau a culturii respective.
    „Modelul de abordare Nellibox este simplu: te abonezi o dată pentru o perioadă fixă şi primeşti câte un pachet-surpriză în fiecare lună din perioada abonamentului. La începutul lunii, anunţăm tematica, dar nu spunem exact ce este în pachet.”
    Luna noiembrie, de pildă, a avut ca temă specificul coreean, decembrie a fost dedicată Indiei, iar ianuarie – Japoniei. Nellibox este un business deţinut de Agota Birtalan, cu experienţă în marketing, şi de Csanad Birtalan – care a lucrat în domeniul vânzărilor. Investiţia pentru a pune pe picioare afacerea a fost făcută cu o finanţare prin programul StartUp Plus, în valoare de 50.000 de euro.
    „Conceptul de subscription box sau mystery box pe bază de abonare este nou în România, deci mai întâi planul nostru este brandingul şi educarea pieţei despre produsele şi sistemul tip mystery box. În 2020, vrem să punem mai multe produse şi pachete pe site-ul nostru. Acum suntem în căutarea mai multor furnizori de produse artizanale şi tradiţionale din România”, spune Agota Birtalan.
    Mai mult, ea vrea să facă din Nellibox o platformă pentru promovarea micilor producători artizanali care vor să-şi vândă marfa şi altfel decât prin canalele clasice. Până în acest moment, produsele care şi-au găsit locul în cutia Taste of the World au venit din ţările aferente celor care reprezintă specificul cutiilor – Thailanda, Japonia, Coreea de Sud. România urmează pe listă.
    „Până acum, după cum am observat, clienţii noştri sunt din oraşe mai mici, unde produsele exotice nu se găsesc în retail, în supermarketuri, şi unde nu există nici restaurante de specialitate.”
    Un abonament lunar la o cutie Nellibox costă 150 de lei, unul de trei luni – 450 de lei, iar unul pentru şase luni – 900 de lei.
    „În luna noiembrie, am avut un pachet special pentru iubitorii de mişcare şi de sport şi pentru cei care au sau încearcă să aibă o viaţă activă. Prin pachetul Active Life vrem să oferim produse care ajută sau motivează oamenii pentru o viaţă activă, pentru alergători, ciclişti.”
    Pentru fiecare pofticios, în funcţie de plăcerile sale. Mai mult sau mai puţin vinovate.


    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat poiectul AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de
    70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.


    Danube Footwear – producţie de încălţăminte pentru skateboarding (Râmnicu Vâlcea)
    Fondatori: Lidia Cremenescu şi Mario Georgescu
    Investiţie iniţială: 4.000 de euro
    Prezenţă: România şi în străinătate, online şi în 3 magazine fizice


    Latin Pizza – pizzerie (Bucureşti)
    Fondator: Radu Verdeşi
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 500.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti, la intrarea în Centrul Vechi


    Diminutive Sneakers – brand de tenişi pentru copii (Drăgăşani)
    Fondator: Florentina Văduva
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 50.000 de euro
    Prezenţă: online


    CuPisici.ro – personalizare de produse pentru iubitorii de pisici (Bucureşti)
    Fondator: Iuliana şi Mirela Grosu
    Investiţie iniţială: 1.000 de euro
    Cifră de afaceri în primele 11 luni din 2019: 21.000 de euro
    Prezenţă: online


    Experienţe japoneze – ateliere de artă, turism şi gastronomie japoneză (Bucureşti)
    Fondator: Alexandra Nicoleta Stere
    Cifră de afaceri lunară: 500 – 1.500 de euro
    Prezenţă: Bucureşti