BusinessMagazin

Tag: Lituania

  • Guvernul lituanian confirmă planul SUA de a staţiona armament greu în estul Europei

    “Lituania acţionează pentru a facilita mobilizarea şi staţionarea (de armament greu american). Mai mult, vrem să punem la dispoziţie infrastructura noastră pentru echipamentul militar”, a declarat ministrul lituanian al Apărării Juozas Olekas pentru televiziunea naţională LRT, citată de portalul Delfi.lt.

    “Ne aşteptăm ca deciziile să fie adoptate încă din acest an, astfel încât echipamentul militar, inclusiv vehicule de luptă şi tancuri, să fie staţionat în Lituania”, a adăugat el.

    Premierul Algirdas Butkevicius a salutat, la rândul său aceste planuri ale Pentagonului. “Regiunea noastră riscă cel mai mult, iar de aceea cred că un asemenea indiciu că NATO şi conducerea sa acordă multă atenţie (…) şi planifică pentru viitorul apropiat este un lucru pozitiv în opinia mea”, a declarat Butkevicius pentru LRT.

    Aceste propuneri fac parte dintr-un program aprobat de către Congresul Statelor Unite al cărui scop este consolidarea securităţii în Europa Centrală şi de Est, iar aceste echipamente ar schimba substanţial situaţia securităţii în Lituania şi în regiune, a declarat duminică Linas Linkevicius, ministrul lituanian de Externe.

    “S-a discutat de ceva timp, deoarece Congresul american a aprobat un program de susţinere a ţărilor central şi est-europene în valoare de un miliard de dolari”, a declarat Linkevicius pentru postul de radio LRT. “O anumită sumă a fost alocată Lituaniei”, a adăugat el, precizând că este vorba despre o companie care va fi staţionată în Lituania pentru “formare permanentă”. “Vor fi staţionate, de asemenea, echipamente secundare şi armament”, a mai spus ministrul.

    El a confirmat că se analizează staţionarea de armament în toate cele trei state baltice şi în “toate statele central şi est-europene”, inclusiv Ungaria, Bulgaria, România.

    “Armamentul care va fi staţionat este pentru un număr mai mare de trupe. Operarea şi mentenanţa acestui tip de armament necesită capabilităţi, dar acestea sunt lucruri ce vor fi dezvăluite după ce planificatorii capabilităţilor în domeniul Apărării şi în special comandamentele militare vor face publice informaţii mai detaliate. Nu vreau să dau cifre, dar acest lucru va schimba substanţial situaţia în comparaţie cu cea de acum”, a declarat el.

    Linkevicius a apreciat că nu este vorba despre o “dovadă de agresivitate” faţă de Rusia sau alte ţări, ci “pur şi simplu (despre) elemente de consolidare a securităţii”.

    “Este un mesaj foarte important pentru poporul lituanian şi, de fapt, pentru întreaga lume”, a apreciat şeful diplomaţiei.

    Potrivit ziarului The New York Times (NYT), în cazul în care propunerea va fi adoptată, va fi pentru prima dată de la sfârşitul Războiului Rece când Statele Unite ar staţiona echipament militar greu, inclusiv tancuri de luptă, într-o fostă ţară sovietică. Însă acest pas, care încă nu a primit undă verde de la Casa Albă şi secretarul Apărării ar trimite un semnal puternic Rusiei cu privire la hotărârea Washingtonului de a apăra statele NATO de Moscova.

  • Ţările baltice vor începe negocieri privind crearea unui sistem unic de apărare antirachetă

    Potrivit Ministerului leton al Apărării, Letonia vrea ca negocierile în acest sens să se deschidă chiar la începutul anului viitor.

    Găsirea unui “acord asupra achiziţionării de sisteme de apărare aeriană ar fi, pe termen lung, un pas foarte important şi practic în consolidarea protecţiei ţărilor baltice”, a dat asigurări ministrul leton al Apărării Raimonds Vējonis

    Cele trei părţi au evocat, de asemenea, probleme de cooperare trilaterală şi au subliniat necesitatea continuării eforturilor în vederea creării unui batalion comun cu Polonia şi ţările din Nord.

  • Un avion An-2 cu doi piloţi la bord a dispărut deasupra Mării Baltice

    Viktoras Sisniauskas, directorul companiei Klaipedos Avialinijos care deţine avionul cu un singur motor de fabricaţie sovietică, a declarat că la bordul acestuia se aflau doi piloţi experimentaţi.

    Avionul An-2 plecase sâmbătă din oraşul Gothenburg şi urma să aterizeze în Lituania la ora 17.20. Sisniauskas a declarat că nu au fost înregistrate probleme tehnice înaintea zborului. “Avionul era în stare bună de funcţionare”, a declarat el.

    Potrivit lui Sisniauskas, cu aproximativ o oră şi jumătate înainte, în timpul zborului anterior din Danemarca spre Gothenburg, piloţii Adolfas Maciulis şi Alvydas Selmistraitis, ambii având peste 60 de ani şi cu peste 15.000 de ore zbor, auUn avion An-2 a dispărut deasupra Mării Baltice declarat că nu există probleme.

    “Acesta este primul astfel de caz în care un avion civil a dispărut deasupra Mării Baltice”, a declarat el. Klaipedos Avialinijos a cumpărat avionul, fabricat în Polonia, în urmă cu un an.

    Potrivit Ministerului lituanian al Apărării, Centrul aeronautic de coordonare a operaţiunilor de salvare a anunţat sâmbătă în jurul orei 18.00 că a pierdut contactul cu avionul An-2.

    Un elicopter MI-8 al forţelor aeriene a fost trimis imediat din Nemirseta pentru a survola zona, în timp ce un alt elicopter a decolat de la Kaunas pentru a sprijini operaţiunile de salvare în caz de nevoie. Două nave au fost, de asemenea, mobilizate, în timp ce avioanele suedeze s-au alăturat eforturilor de căutare.

  • Rusia ar putea să anexeze Arctica. 76.000 de militari au făcut o demonstraţie de forţă în “zona de interes strategic”

    Demonstraţia de putere, care a inclus exerciţii militare în întreaga Rusie, din KaliningRAd până la Pacific, a avut loc într-o perioadă în care Rusia a marcat prima aniversare a anexării Crimeei, care a declanşat cea mai gravă criză cu Occidentul de după Războiul Rece.

    În cadrul aplicaţiilor, trupe paramilitare de la baze de pe întreg teritoriul Rusiei au fost transportate în regiuni îndepărtate, au aterizat pe o coastă arctică, în timp ce avioane de luptă au survolat regiunea Kaliningrad, aflată între Polonia şi Lituania, ambele state membre ale NATO. Ministrul Apărării Serghei Şoigu a declarat după o întâl-nire cu militari de rang înalt că armata a efectuat cu succes desfăşurarea de capacităţi de luptă în Arctica, regiunea baltică şi Crimeea.

    Exerciţiile militare au fost ordonate de Vladimir Putin, inclusiv desfăşurarea de rachete Iskander la Kaliningrad şi rachete nucleare cu rază lungă de acţiune în Crimeea.

    Într-o documentar difuzat de televiziunea de stat din Rusia, Putin a spus că i-a informat pe liderii occidentali, în timpul crizei din Crimeea, că va face tot ceea ce va fi necesar pentru a apăra interesele vitale ale Rusiei. El a arătat că Rusia a fost pregătită să aducă armamentul nuclear în stare de alertă în timpul tensiunilor din Crimeea.  ”Am fost pregătiţi pentru o evoluţie negativă a evenimentelor„,  a spus Putin.

    În perioada 9-18 martie, armata norvegiană a organizat exerciţii militare comune în apropiere de graniţa cu Ru-sia, la care au participat 5.000 de militari, iar desfăşurarea de forţe a Rusiei pare a fi o reaţie la acestea.

    Aleksandr Hrolenko, un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, care a deţinut posturi-cheie în Cecenia şi Osetia de Sud, a argumentat, în declaraţii pentru Ria Novosti, că NATO, prin intermediul Norvegiei, a provocat în mod deliberat Rusia.

    ”Având în vedere tensiunile dintre Rusia şi NATO, alegerea zonei de antrenament arată ca o provocare. Prin aducerea fregatei norvegiene Thor Heyerdahl la Kirkenes, un oraş norvegian la graniţa cu Rusia, Norvegia amen-inţă Flota Nordică a Rusiei„, a scris Hrolenko. El a arătat că exerciţiile NATO încalcă vechile principii ale bunei vecinătăţi în zona arctică, adăugând că Norvegia nu a invitat militarii ruşi ca observatori la exerciţii, punând capăt unor decenii de practici comune. Hrolenko susţine şi că NATO se foloseşte de exerciţiile arctice pentru a afla cum să dezvolte operaţiunile de spionaj împotriva Rusiei în nord, precum şi pentru a spori presiunile militare asupra Rusiei, în zona arctică.

    Rusia îşi reafirmă influenţa geopolitică în Europa redesenând graniţele naţionale, dar frontierele arctice nu au fost stabilite niciodată cu precizie. De-a lungul istoriei a fost mult mai dificil pentru state să îşi afirme suveranitatea pe oceane decât pe uscat, chiar şi în cazurile în care apele sunt acoperite de gheaţă cea mai mare parte a timpu-lui.
    Timp de secole, mărimea apelor teritoriale ale unei ţări s-a bazat pe aşa-numita regulă a bătăii unei lovituri de tun de pe uscat, respectiv o limită de trei mile marine. Acest sistem de calcul a fost schimbat după Al Doilea Război Mondial, când a fost introdusă Legea ONU a Convenţiei Marine (UNCLOS), în 1982. Potrivit UNCLOS, fiecare semnatar are dreptul să declare ape teritoriale de până la 12 mile marine şi o zonă economică exclusivă de până la 200 de mile pentru activităţi comerciale, precum pescuitul şi explorări petroliere. Semnatarii pot să îşi extindă suveranitatea dincolo de limitele zonei economice speciale cu până la 150 de mile marine dacă pot dovedi că pla-toul lor continental depăşeşte cele 200 de mile de la ţărm.

  • Lituania reintroduce serviciul militar obligatoriu: Forţele armate trebuie să fie pregătite pentru apărarea ţării

    “Constituţia ne obligă să evaluăm ameninţările cu care se confruntă ţara noastră şi să organizăm apărarea naţională astfel încât să asigure apărarea statului. Aceasta este datoria şefilor de stat. În condiţiile în care situaţia geopolitică se schimbă, forţele armate trebuie să fie pregătite pentru apărarea armată a ţării, chiar şi în vremuri de pace. Actualul mediu geopolitic cere consolidarea şi accelerarea dotării armatei, iar acest lucru trebuie făcut în următorii ani”, a declarat preşedintele Dalia Grybauskaite, relatează Baltic Times în ediţia electronică.

    Consiliul pentru Apărarea Statului a decis să reintroducă serviciul militar obligatoriu pentru o perioadă de cinci ani, urmând ca 3.500 de bărbaţi cu vârste între 19 şi 26 de ani să fie convocaţi pentru o perioadă de nouă luni. Dacă Parlamentul aprobă decizia Consiliului, primii soldaţi ar putea fi recrutaţi încă din septembrie.

    Forţele armate lituaniene vor fi compuse atât din militari profesionişti, cât şi din recruţi, aşa cum au şi alte ţări din regiune, ca Finlanda, Estonia, Norvegia şi Danemarca. Acest lucru ar permite Lituaniei să completeze personalul armatei în 2015-2016 şi să formeze o rezervă militară suficientă în următoarele 18 luni. În prezent, armata lituaniană are aproximativ 13.000 de militari.

    Aproximativ 3.000 de soldaţi vor fi recrutaţi în 2015 şi alţi 16.000 în următorii cinci ani, pentru a deveni rezerva armatei lituaniene. Conform şefului Statului Major lituanian, general maiorul Jonas Vytautas Zukas, în prezent doar două batalioane au peste 50 la sută din necesarul de trupe.

    Generalul Zukas a precizat că recruţii vor fi selectaţi la întâmplare, aşa cum au făcut Statele Unite în timpul războiului din Vietnam. Tinerii cu vârste între 19 şi 27 de ani, sănătoşi, educaţi şi fără condamnări vor fi eligibili pentru serviciul militar. Neprezentarea la forţele de recrutare atrage responsabilitatea penală.

  • Lituania acuză Rusia că blochează traficul auto la frontiere

    Potrivit grănicelor, restricţiile au fost impuse vineri seara, la o zi după ce preşedinta Dalia Grybauskaite a catalogat Rusia drept “stat terorist” din cauza rolului pe care-l joacă în Ucraina.

    Ministerul rus de Externe a ripostat că aceste declaraţii “depăşesc chiar şi declaraţiie cele mai extremiste ale naţionaliştilor radicali de la Kiev”.

    “Maşinile şi camioanele au practic intedicţia de a intra (pe teritoriul) Rusiei”, a declarat luni ministrul lituanian de Interne Saulius Skvernelis, după o şedinţă de Guvern.

    Potrivit Asociaţiei lituaniene a transportatorilor rutieri, Rusia a întrerupt operaţiunile vamale pentru camioanele lituaniene, care rămân blocate la frontieră şi în posturile vamale de pe teritoriul rus.

    “Instrucţiuni verbale au fost transmise în vederea încetării procedurilor pentru mărfurile care provin din Lituania şi mărfurile transportate de vehicule lituaniene”, a declarat pentru AFP preşedintele Asociaţiei Algimantas Kondrusevicius.

    Ministerul lituanian de Externe l-a convocat luni pe ambasadorul Rusiei, pentru a-i cere “încetarea imediată a acestor practici discriminatorii”. Ministerul a anunţat că va informa Uniunea Europeană (UE) în legătură cu această situaţie.

    Lituania, care a ieşit la începutul anilor ’90 de sub dominaţia sovietică, după o jumătate de secol, şi a aderat în 2004 la UE şi NATO, a susţinut cu fermitate o apropiere între Kiev şi UE.

    Vilniusul a acuzat Rusia, anul trecut, că a impus măsuri vamale similare timp de o lună, înaintea summitului din Lituania în timpul căruia Ucraina urma să semneze Acordul de Asociere cu UE. Preşedintele ucrainean de atunci Viktor Inaukovici a renunţat să semneze documentul în ultimul moment.

    Occidentul acuză Moscova că-i susţine militar pe separatiştii înarmaţi din estul Ucrainei, ceea ce Rusia dezminte, furnizându-le totodată o susţinere politică şi materială.

    Transportorii lituanieni au fost deja afectaţi de un embargo asupra produselor europene impus de Rusia ca răspuns la sancţiuni UE. Citând aceste circumstanţe, Banca centrală lituaniană a redus luni previziunile cu privire la creşterea economică din 2014 de la 3,3 la 2,9%.

  • Liderii în afaceri din Europa Centrală şi de Est anticipează creşteri salariale în 2015, pentru păstrarea personalului calificat

    Dintre cei 456 de lideri în afaceri intervievaţi în cadrul sondajului efectuat în opt ţări, în septembrie 2014, respectiv Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovacia (denumite in continuare”ECE8”), 69% intenţionează să crească salariile angajaţilor in 2015, 50% dintre aceştia anticipând creşteri de până la 5%.

    Cea mai probabilă majorare, după cum indică 37% din ECE8, va fi cuprinsă între 2% şi 4,9%. Pentru 41% dintre cei intervievaţi, deficitul de personal calificat şi presiunea din partea angajaţilor reprezintă factorii principali care vor conduce la creşteri salariale, în timp ce 28% sunt de părere că acestea ar trebui să se bazeze pe o productivitate crescută, iar 25% menţionează performanţe financiare îmbunătăţite. In medie, 50% dintre respondenţi nu intenţionează să aducă modificări notabile în structura personalului, dar 17% previzionează creşteri de 5 până la 10 procente a numărului de angajaţi.

    Îngrijorările legate de forţa de muncă vin pe fondul unor prognoze economice mai degrabă optimiste în ECE8 pentru anul 2015. În medie, la nivelul regiunii, 52% dintre respondenţi anticipează o creştere a PIB-ul ţării lor cuprinsă între 1,0 şi 2,9%, în timp ce doar 9 % prognozează o scădere. Din acelaşi eşantion, 52% sunt de părere că inflaţia va rămâne sub 2,0%.

    „Conform rezultatelor studiului, economiile ECE8 înregistrează o creştere constantă a PIB-ului şi o inflaţie ţinută sub control, dar având în vedere că personalul calificat şi capacitatea de export sunt principalii factori dinamizatori ai competitivităţii economice, aceste societăţi se concentrează tot mai mult asupra factorului uman, spune Şerban Toader, Senior Partner KPMG în România. „Liderii în afaceri susţin în acelaşi timp impunerea unui plafon asupra asigurărilor sociale impuse forţei de muncă, a adăugat Ramona Jurubiţă, Partener Coordonator al Departamentului de Asistenţă Fiscală la KPMG în România, „ceea ce va consolida şi mai mult competitivitatea companiilor. Totodată, aceştia sunt partizanii unui proces mai simplu de încasare şi administrare a taxelor, preferând o cotă unică în locul sistemului progresiv de impozitare.”

    În medie, la nivelul ECE8, 75% dintre respondenţi consideră că economia subterană reprezintă o problemă, iar evaziunea fiscală prin nedeclararea venitului real constituite chestiunea cea mai presantă. Conform studiului KPMG, competiţia acerbă şi cererea scăzută pe piaţă locală sunt factorii care cel mai adesea restricţionează creşterea cifrei de afaceri in ţările ECE8. Cu toate acestea, exceptând un procent de 21% dintre cei intervievaţi, liderii în afaceri din regiune anticipează o creştere a cifrei de afaceri în 2015, în principal generată de o productivitate crescută a angajaţilor şi de intensificarea eforturilor de marketing. 69%  dintre liderii de afaceri care au participat la studiu intenţionează să facă investiţii în perioada 2015-2017, activităţile fiind concentrate pe piaţa locală şi în ţările vecine.

    Realizat de KPMG în anii precedenţi doar pentru ţările baltice, sondajul „Pulsul Economiei” acoperă pentru prima dată opt ţări din regiune. Chestionarul online a colectat răspunsurile oferite de 456 de directori executivi, manageri şi proprietari de companii din ţările incluse în studiu. Ca sector de activitate, cel industrial a reprezentat 29% din răspunsuri, urmat de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (14%). Patruzeci şi patru de procente dintre respondenţi lucrează la companii cu mai puţin de 50% din acţiuni deţinute de rezidenţi, numărul cel mai ridicat fiind în Ungaria (67%). Optzeci şi nouă de procente dintre respondenţi fac parte din conducerea superioară a companiilor şi 11% sunt proprietarii acestora, în timp ce 30 % sunt femei. 50% din respondenţi lucrează în companii cu cifre de afaceri de peste 25 de milioane de Euro, iar 65% dintre companii sunt active pe pieţele de export.

  • Rus condamnat în SUA pentru că voia să exporte în Rusia material clasat drept armament

    Condamnarea acestuia intervine în contextul în care relaţiile dintre Rusia şi Statele Unite se află la cel mai scăzut nivel, din cauza crizei din Ucraina şi războoiului din Siria.

    Dmitri Ustinov a fost arestat în Lituania, la solicitarea Statelor Unite, în aprilie 2013, şi extrădat către statul american Delaware (est), în pofida protestelor Moscovei. El a pledat vinovat de acuzaţia că a vrut să exporte în mod ilegal acest echipament în iulie 2013.

    Este vorba despre 17 dispozitive de vedere pe timpul nopţii, obiective şi camere pentru imagerie termică, în general montate pe căşti, vehicule, armament sau avioane fără pilot. Acest material este, potrivit legii americane, clasat ca armament, iar exportarea lui este interzisă.

    Ustinov a petrecut deja 18 luni în detenţie şi va fi expulzat de pe teritoriul Statelor Unite după ce va fi eliberat, au precizat autorităţile judiciare americane.

  • ACUZAŢII grave la adresa lui Vladimir Putin: Îşi terorizează vecinii şi foloseşte metode teroriste. Ucraina nu este ultimul teritoriu unde îşi va demonstra puterile

    “Situaţia (din Ucraina) se deteriorează. Trupele ruseşti sunt în continuare pe teritoriul Ucrainei. Aceasta înseamnă că Europa şi lumea întreagă permit Rusiei să fie o ţară care nu numai că îşi ameninţă vecinii, ci organizează şi un război împotriva vecinilor săi. Este acelaşi lucru cu terorismul internaţional pe care îl avem în Irak şi Siria”, a declarat Dalia Grybauskaite, potrivit ediţiei electronice a Washington Post.

    Preşedintele lituanian a mers şi mai departe, comparând comportamentul Rusiei cu cel al grupării Stat Islamic în Irak şi Siria. “Cred că Rusia îşi terorizează vecinii şi foloseşte metode teroriste”, a precizat ea.

    “În Ucraina este un război real. Uniunea Europeană şi majoritatea liderilor lumii încearcă să vorbească despre aceasta ca şi cum nu ar fi un război, ci un fel de sprijin acordat unor elemente teroriste. Am văzut Crimeea. La început au fost oamenii verzi după care armata rusă. Acum este acelaşi lucru în estul Ucrainei. Şi sunt sigură că acesta nu este ultimul teritoriu unde Putin îşi va demonstra puterile”, a adăugat ea.

    Preşedintele lituanian consideră că în cazul în care sancţiunile vor fi slabe sau nu vor fi implementate, Putin va încerca să unească estul cu sudul Ucrainei şi cu Crimeea. “A spus recent că în două zile este capabil să ajungă la Varşovia, Statele Baltice şi Bucureşti. Aşa că este o ameninţare deschisă la adresa vecinilor săi”, a explicat ea, adăugând că “Rusia de astăzi a lui Putin este pregătită şi vrea să meargă la război”, spre deosebire de Europa şi Occident, care nu vor acest lucru.

    Grybauskaite consideră, de asemenea, că ţara sa este în pericol deşi este membră NATO. Ea susţine că Articolul 5 al Alianţei Nord-Atlantice privind apărarea colectivă “nu îl va opri pe Putin de la planurile sale dacă acesta nu vede acţiuni reale din partea liderilor europeni şi internaţionali”. “Ei doar vorbesc. Trebuie să îl oprim (pe Putin) în Ucraina. Şi până acum, acest lucru nu a fost înţeles. De aceea spun că în Europa de astăzi, conducerea este preluată de Putin, nu de Occident”, afirmă ea.

    Grybauskaite a reiterat criticile sale la adresa ţărilor occidentale pentru că au acceptat condiţiile impuse de Putin la negocierile de la Minsk, ceea ce a însemnat practic “împărţirea Ucrainei”. “De ce suntem atât de preocupaţi să nu îl ofensăm pe Putin, care în prezent trimite trupe pentru a ucide şi pentru a ocupa teritoriul ucrainean? De ce nu suntem sensibili la ce simt ucrainenii? Mai devreme sau mai târziu îl vom numi terorist şi criminal …”, a adăugat ea.

  • NATO va instala cinci baze în Europa de Est, între care una în România

     Bazele vor fi folosite pentru logistică, pentru misiuni de recunoaştere şi planificare şi vor avea personal multinaţional permanent cuprins între 300 şi 600 de angajaţi în fiecare bază, potrivit cotidianului german.

    Acest personal exclude trupele actuale, a căror mobilizare în Europa de Est este limitată de tratatul din 1997 dintre Rusia şi NATO. “Contingente mici” de trupe NATO vor fi prezente la aceste baze tot timpul, susţine cotidianul, citând informaţii secrete despre acest plan.

    În plus, NATO va avea o forţă de reacţie rapidă de 4.000 de persoane, pregătită să se mobilizeze în est în decurs de două până la şapte zile.

    Planul va fi discutat la summitul NATO din această săptămână, adaugă cotidianul.

    Documentul clasifică explicit Rusia ca o ameninţare şi susţine că suplimentarea prezenţei NATO în est este justificată de protejarea noilor membri ai alianţei faţă de Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro