BusinessMagazin

Tag: Lidl

  • Lidl inaugurează un magazin în Huşi

    Noua unitate din Huşi are o suprafaţă de vânzare de peste 1.300 mp, iar echipa va număra în jur de 26 de angajaţi. Orarul de funcţionare va fi de luni până sâmbătă, între 07:30 şi 21:00, iar duminică între 8:00 şi 19:00. 

    În prezent, Lidl are aproximativ 260.000 de angajaţi, dintre care peste 5.500 în România, unde retailer-ul german are deschise peste 220 de magazine şi 4 centre logistice.

  • Lidl recheamă preventiv produsul „Belbake Fulgi nucă cocos, 200g”, din cauza dioxidului de sulf

    „S-a constatat că produsul afectat conţine conservantul dioxid de sulf nedeclarat pe etichetă. Din cauza posibilelor reacţii alergice la ingerare, clienţii cu alergie la sulfiţi ar trebui să ţină cont, neapărat, de retragere şi să nu consume în niciun caz produsul. Având în vedere posibilele reacţii alergice în urmă consumului, clienţii alergici la sulfiţi trebuie să acorde o atenţie absolută acestei rechemări. Pentru acele persoane care nu sunt alergice la sulfiţi, produsul este apt pentru consum”, susţin reprezentanţii Lidl România.

    Lidl România susţine că, în momentul în care a aflat pe această situaţie, a scos produsul de la vânzare.

    Produsul poate fi returnat în toate magazinele Lidl, iar contravaloarea produsului va fi restituită, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SURPRIZE uriaşe: Ce salarii plătesc lanţurile de supermarketuri şi hipermarketuri. Lidl este campion, în timp ce Profi plăteşte la jumătate

    Dintre cei zece jucători străini din industrie, şase se încadrează în această medie. Profi şi Cora plătesc cele mai mici salarii, de sub 2.000 de lei net lunar, pe când Lidl şi Metro sunt cei doi jucători care au salarii peste piaţă. Mai exact, Lidl plăteşte cu 50% peste piaţă. Reţelele străine de magazine plătesc salarii ce pornesc de la 1.650 de lei şi ajung la 3.200 de lei.

    Calculele ZF privind salariul mediu net au fost realizate pornind de la cheltuielile cu personalul declarate de retaileri şi de la numărul mediu de salariaţi din 2017.
     
    Calculele ZF nu ţin cont de poziţiile deţinute de angajaţii din retail, fiind un simplu exerciţiu jurnalistic.
     
    Totuşi, o particularitate în comerţul local cu dominantă ali­mentară este faptul că cea mai mare parte a salariaţilor din aceste companii lucrează în magazine, majoritatea în poziţii de lucrător comercial sau casier.
     

  • Soluţie la criza forţei de muncă? Discounterul german Lidl lansează o campanie de recrutare a românilor din diaspora

    Discounterul german Lidl, care deţine pe piaţa locală o reţea de peste 200 de magazine şi circa 5.000 de salariaţi, lansează începând cu luna decembrie a acestui an o campanie de recrutare dedicată românilor care muncesc în străinătate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marco Hössl, CEO / Kaufland România: “Ca la fotbal, un golgheter poate da goluri pentru că acesta este rolul lui, însă dacă ar şi pasa din când în când, echipa per ansamblu ar înscrie chiar mai multe goluri. Noi, la Kaufland, vrem să luăm campionatul în fiecare an”

    Carte de vizită
    ¶ Conduce operaţiunile locale ale Kaufland din 2015
    ¶ Lucrează pentru grupul Schwarz, proprietarul Kaufland, de peste zece ani
    ¶ Şi-a început cariera la o filială Lidl din Berlin şi a avansat treptat în carieră lucrând în Germania şi Austria
    ¶ Este căsătorit, are doi copii şi s-a mutat cu familia în România, unde spune că se simte ca acasă
    ¶ Kaufland este liderul comerţului local, cu afaceri ce au ajuns anul trecut la
    10,09 miliarde de lei 

  • Schimbare la vârful Lidl: românul Daniel Ştefănescu devine director de achiziţii şi marketing, înlocuindu-l pe italianul Marco Giudici

    Românul se întoarce astfel pe piaţa locală după ce în ultimul an şi jumătate a fost director de achiziţii în cadrul echipei internaţionale a Lidl Stiftung. El lucrează pentru companie din 2010, iar în 2017 a plecat la nivel internaţional într-un program de pregătire mana­gerială, conform datelor ZF. Absol­vent al Academiei de Studii Eco­no­mice din Bucureşti, el şi-a început cariera în cadrul discounterului german ca junior buyer în toamna lui 2010, devenind apoi buyer, senior buyer şi apoi purchasing director înainte de a pleca în Germania. Practic, Daniel Ştefănescu s-a angajat în companie înainte ca discounterul german să îşi anunţe intrarea oficială pe piaţa din România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce salarii plătesc marile reţele de super şi hipermarketuri: Discounterul german Lidl plăteşte cele mai mari salarii, cu 50% peste piaţă şi cu o treime peste media pe economie

    Cu excepţia dis­coun­terului ger­man Lidl, sa­lariile se si­tu­ează în ju­rul va­lorii de 2.100 de lei net lunar, în con­textul în care în in­dustrie – în co­mer­ţul cu ri­di­ca­ta şi cu amă­nuntul – media este apro­pia­tă de acest nivel. Totuşi, în industrie media este posibil să fie trasă în sus de jucătorii din distribuţia far­ma sau de traderii agricoli care sunt incluşi în do­meniul comerţul cu ridicata. Prin comparaţie, salariul mediu net pe economie a fost de 2.400 de lei în 2017.

    „Lidl are o politică salarială deliberată şi comunicată. Compania plăteşte pentru toate categoriile de personal peste piaţă din dorinţa de a stabiliza fluctuaţia foarte mare de personal din domeniu“, spune Raluca Pârvu, business manager în cadrul BPI Group, companie de consultanţă în management şi resurse umane.

    Comerţul alimentar este domeniul cu cea mai mare fluctuaţie de personal, anual 4 din 10 oameni părăsindu-şi angajatorul. Această situaţie este accentuată de criza de personal care se resimte în toate domeniile. În acest context, şi ceilalţi retaileri au crescut constant sa­la­riile, dar mai accelerat în ultimii doi ani. Astfel, în 2008 salariul mediu net plătit de Mega Image era de 850 de lei, faţă de circa 2.100 de lei în pre­zent. Situaţia este similară şi în cazul Kaufland, arată calculele ZF pe baza datelor existente.

    „Există creşteri salariale în retail, însă acestea trebuie ponderate cu creşterile sala­riilor medii şi minime pe economie. Retailerii s-au adaptat, dar mulţi şi-au menţi­nut pla­ta în me­dia in­dus­triei“, mai spu­ne Raluca Pârvu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce salarii mai dau Kaufland, Carrefour, Lidl, Mega Image şi Auchan angajaţilor din România

    Prin comparaţie, salariul mediu net la nivel de economie a fost de 2.383 de lei în 2017 potrivit datelor publicate de la Institutul Naţional de Statistică. Salariiile în economie au crescut în 2017, pe medie, cu 16,4%, cel mai înalt ritm de creştere din 2008 încoace, iar tensiunile de pe piaţa muncii arată că ele vor continua să crească. Una dintre cele mai clare dovezi este chiar pe piaţa de comerţ alimentar modern unde există zece jucători, fiecare cu mii de salariaţi, sau chiar peste 10.000 de angajaţi în unele cazuri.
     
    Salariile plătite de lanţurile de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount sau cash & carry se află pe un trend puternic ascendent, iar creşterea este cu atât mai accelerată în ultimii ani pe fondul unei concurenţe tot mai acerbe pentru salariaţi. Retailerii se luptă atât între ei cât şi cu alte companii din producţie sau chiar cu angajatori de afară. Pentru a face faţă competiţiei, retailerii au majorat salariul mediu net până aproape de media pe economie după ce mulţi ani casierii şi lucrătorii comerciali erau plătiţi cu minimul pe economie. Astfel, în 2008 salariul mediu net plătit de Mega Image era de 850 de lei, faţă de circa 2.100 de lei în prezent. Situaţia este similară şi în cazul Kaufland. Pentru francezii de la Auchan şi Carrefour diferenţele sunt mai mici, iar Lidl nu era prezent la momentul acela pe piaţă, nemţii venind oficial în 2011 prin preluarea Plus Discount.
     
    În funcţie de oraş şi de angajator, salariile pot varia pentru aceeaşi poziţie cu 30-35%, potrivit informaţiilor din piaţă. Salariul diferă de asemenea în funcţie de experienţa angajatului şi în funcţie de raportul cerere-ofertă de muncă din oraş.
     
    Reţele de magazine Kaufland, Carrefour, Lidl, Mega Image şi Auchan aveau la finalul anului trecut circa 50.000 de salariaţi în total şi un buget de salarii şi indemnizaţii de aproape 1,8 mld. lei. Lanţurile de astfel de magazine au devenit unii dintre cei mai mari angajatori din economie după ce an de an au angajat sute sau chiar 1.000 de noi oameni ca urmare a expansiunii. An de an în comerţul modern se deschid 250-300 de magazine noi, în special pe format mic, dar nu numai, scrie www.bizbrasov.ro
     

  • Mutare SURPRIZĂ: Decizia discounterilor de pe piaţa locală, Lidl, Penny Market şi Kaufland, dupa ce au cucerit comerţul alimentar

     În ultima perioadă două branduri noi din sector – Kik şi Miniso – şi-au anunţat planurile pentru România: câteva zeci de unităţi fiecare. Şi în comerţul alimentar sunt nume noi care tatonează o intrare pe segmentul de discou

     
    Retailerii de tip discount, cu­nos­cuţi pentru preţurile cu până la 20-30% mai mici decât ale concu­renţilor, au intrat pentru prima dată pe piaţa locală acum mai bine de un deceniu. Primul sector vizat a fost comerţul alimentar, cu nume precum Kaufland sau Penny Market care au deschis iniţial magazine cu focus pe preţ. În 2011 a venit şi Lidl, compania soră a Kaufland şi unul dintre cei mai mari discounteri de la nivel mondial.
     

  • Planurile Lidl pentru 2018: 15 magazine, un depozit nou şi creşterea businessului în ritmul anului trecut

    La finalul lui 2017 compania avea peste 4.800 de salariaţi, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.
     
    „În prezent, reţeaua noastră de magazine numără un total de 227 de unităţi, deschise în toată ţara. Anul acesta, planul de extindere vizează deschiderea a peste 15 magazine, urmând ca în a doua parte a acestui an să deschidem cel puţin şapte unităţi. Ne dorim să creştem reţeaua de magazine Lidl, astfel că următorul pas este să ajungem la 300 de magazine de tip discount“, spun oficialii companiei.
     
    Compania şi-a majorat anul trecut cifra de afaceri cu 17%, la 6,51 mld. lei. Dacă îşi menţine ritmul de creştere, businessul Lidl ar putea sări de 7,5 mld. lei în 2018, potrivit estimărilor ZF.