BusinessMagazin

Tag: Klaus Iohannis

  • Preşedintele Iohannis: România va furniza până la 200.000 de doze de vaccin Republicii Moldova

    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, la Chişinău, că România va sprijini vaccinarea anti-Covid a cetăţenilor din Republica Moldova, prin furnizarea a până la 200.000 de doze de vaccin.

    „Susţinerea procesului de vaccinare anti-Covid-19 a cetăţenilor Republicii Moldova prin furnizarea a până la 200.000 de doze de vaccin şi trimiterea la Chişinău în etapa imediat următoare a unei echipe de experţi români care să împărtăşească din experienţa României şi să ajute la pregătirea strategiei de vaccinare. Este însă necesară o cooperare strânsă cu autorităţile de specialitate ale Republicii Moldova şi implicarea acestora”, a declarat Klaus Iohannis în cadrul vizitei pe care o face marţi la Chişinău.

    Şeful statului a spus că România va furniza, aşa cum a mai făcut-o până acum, şi medicamente, echipamente medicale şi de protecţie pentru îngrijirea pacienţilor de Covid-19 din republica Moldova.

    La rândul său, Maia Sandu, preşedintele Republicii Moldova, a spus că dozele de vaccin vor fi destinate lucrărilor medicali.

    „Ne buurăm de deschiderea României de a oferi vaccinuri în Republica Moldova cât mai curând. Aceste vaccinuri, destinate în special lucrătorilor din prima linie, lucrătorilor medicali, vor salva vieţi şi ne vor ajuta să oprim răspândirea infecţiei”, a spus Maia Sandu.

  • Câţi bani primeşte România, de fapt, din pachetul de 1.800 de MILIARDE al UE? Adevărul despre declaraţiile din campania electorală

    Liderii UE s-au înţeles, la finalul săptămânii trecute, asupra pachetului financiar de 1.800 mld. euro, din care România ar putea primi 80 mld. euro.

    „Acord important astăzi (joi – n. red.)  prin deblocarea viitorului buget al Uniunii Europene şi a pachetului de relansare economică. România este pregătită să folosească aceste fonduri pentru reforme şi investiţii în sectoare cheie, în beneficiul tuturor românilor“, a arătat preşedintele Klaus Iohannis, prezent săptămâna trecută la Bruxelles, la summitul şefilor de stat şi de guvern din UE, unde a fost definitiv adoptat bugetul Uniunii pentru 2021-2027 şi planul de relansare de după criză.

    „Acord în privinţa bugetului multianual şi a planului de relansare «Viitoarea generaţie UE». Acum putem începe implementarea şi reconstruirea economiilor noastre. Planul de relansare crucial va stimula tranziţia ecologică şi digitală“, a anunţat, prin Twitter, şi Charles Michel, preşedintele Consiliului European.

    Aprobat în vară şi prezentat cu pompă, planul este compus, practic, din două elemente centrale: bugetul multianual al UE, de puţin peste 1.000 mld. euro, şi planul postpandemie, de 750 mld. euro.

    Bugetul multianual al UE este alimentat din contribuţia statelor membre ale Uniunii, în special din acel 1% din Produsul Naţional Brut care consolidează sus-numitul buget. România ar putea beneficia aici de 49 mld. euro, dar nu trebuie uitată nici contribuţia ei la bugetul UE care va diminua suma netă primită cu 15-16 mld. euro.

    Cel de-al doilea pachet, inclus în marele plan „Viitoare generaţie a UE“, care urmăreşte reducerea poluării în UE spre zero, este împărţit în două părţi aproape egale. O primă parte ar urma să vină din împrumuturi pe care UE la va face în numele ţărilor membre (şi se speră că împrumuturile vor şi avantajoase, având în vedere suma imensă, dar şi garanţia supersolidă din spatele lor) şi o a doua parte din sume ce vor fi colectate prin impunerea unor taxe noi.

    Din acest pachet, România ar putea avea parte de 15 – 16 miliarde de euro împrumuturi şi 15 miliarde de euro veniţi din noile taxe la care şi România ar trebui să contribuie.

    Prin urmare, banii nu sunt chiar atât de mulţi pe cât au fost ei umflaţi în campania electorală când s-a repetat, până la obsesie, că „România va primi 80 de miliarde de euro de la UE“.

    Pentru că România primeşte fonduri importante de la UE, echivalent a 2-3% din PIB, anual, dar plăteşte înapoi peste 1% din PIB. În plus, vorbind de planul de relansare postcriză, trebuie observat că jumătate din bani sunt împrumuturi, pe care România trebuie să le returneze. Dar, doar în anul aceasa şi doar până în octombrie, România s-a împrumutat de 15-16 miliarde de euro, adică cât tot împrumutul pe care ar urma să-l primească în baza planului „Next Generation EU“, întins pe ani de zile. Partea bună este că aceşti bani nu pot fi trimişi în consum, cum procedează Ministerului Finanţelor cu împrumuturile curente. Un lucru pe care mediul de afaceri român îl aplaudă, pentru că banii înseamnă comenzi pentru economie, în zone în care economia va fi modernizată. Partea proastă este că România va trebui să-şi închidă unele capacităţi industriale poluante. Iar România a mai trecut prin asta, în urmă cu peste două decenii, când minerilor disponibilizaţi din Valea Jiului li s-a spus că au o oportunitate rară de a se reprofila, culegând ciuperci prin pădure, mure şi zmeură, întrucât Munţii Parâng sunt bogaţi în zmeură şi ciuperci.

    Preşedintele Iohannis este însă optimist: „Mă voi implica direct pentru a sprijini măsurile şi politicile publice care conduc la un mediu curat, şi aici mă refer în special la reducerea poluării aerului, solului şi apelor ţării noastre, precum şi la reducerea schimbărilor climatice şi la protejarea biodiversităţii. Toate acestea vor avea un efect benefic asupra calităţii vieţii oamenilor. Am spus deja că România îşi asumă o ţintă europeană de atingere a neutralităţii din punctul de vedere al carbonului până în 2050 şi susţine – şi asta voi sublinia astăzi – o ţintă ambiţioasă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030“.

  • Iohannis: Primele teste rapide vin în mai puţin de o săptămână

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că, deşi atenţia s-a mutat în ultimele zile pe alegeri, panbdemia nu a dispărut.

    „Chiar dacă am avut alegeri, chiar dacă atenţia s-a mutat pentru puţine zile pe altceva, pandemia nu a dispărut şi chiar dacă avem în continuare un număr relativ limitat de infectări noi putem să observăm că de exemplu astăzi am avut peste 200 de decese, secţiile de terapie intensivă sunt sub o mare presiune, spitalele în general şi suntem hotărâţi ca toate aceste chestiuni să fie gestionate în continuare bine până când sigur se va forma un nou guvern şi va prelua şi va duce mai departe această gestiune”, a spus şeful statului.

    Acesta a anunţat că primele teste rapide pentru Covid vor ajunge în ţară în câteva zile.

    „Sunt câteva veşti bune în această zonă. Bunăoară, sunt aproximativ 300 de ventilatoare care se livrează în următoarele zile şi prin asta se va extinde de capacitatea secţiilor de terapie intensivă. În mai puţin de o săptămână va veni prima tranşă din 3 milioane de teste rapide care sunt deja comandate şi, pentru a veni în sprijinul pacienţilor cu forme mai grave, sunt deja în curs de instalare aproximativ 500 de concentratoare de oxigen”, a precizat Iohannis.

  • Cine este Nicolae Ciucă, generalul numit prim-ministru interimar de preşedintele Iohannis

    Preşledintele Klaus Iohannis a semnat demisia lui Ludovic Orban, după ce PNL a pierdut alegerile parlamentare din 6 decembrie, scrie Mediafax.ro. 

    Iohannis l-a desemnat pe actualul ministru al Apărării, Nicolae Cică, pentru a prelua interimar funcţia de premier.

    Nicolae Ciucă este un militar de carieră şi a fost prezent la numeroase misiuni militare în afara ţării, precum Irak, Afganistan sau Bosnia. 

    Ciucă a fost comandantul Batalionului 26 Infanterie (sau Scorpionii Roşii) pe care l-a condus în Afganistan şi apoi în Irak. Bătălia de la Nassiria (Irak, mai 2004), în care trupele româneşti au fost conduse de Nicolae Ciucă, este prima batalie la care soldaţii români au fost combatanţi activi după al doilea război mondial.
     
    Nicolae Ciucă s-a născut pe 7 februarie 1967 în localitatea Pleniţa, judeţul Dolj. A terminat Liceul Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova, în 1985 şi apoi a absolvit Şcoala Militară de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu” de la Sibiu, în 1988. A fost comandant de pluton de lansare, apoi comandant de pluton de cercetare şi instrucţie, pentru ca în 1993 să ajungă ofiţer de stat major în biroul operaţii.
     
    În anul 2003 a obţinut titlul de doctor în ştiinţe militare, iar pe 25 octombrie 2010 a fost înaintat la gradul de general de brigadă.
     
    Nicolae Ciucă a fost distins cu Ordinul National „Pentru Merit”, în Grad de Ofiţer, Ordinul Naţional „Pentru Merit” în Grad de Cavaler, Semnul Onorific în Serviciul Patriei, XV, XX, Medalia ONU pentru misiunea UNAVEM III, Emblema de Onoare a Armatei României şi Emblema de Onoare a Statului Major al Forţelor Terestre.

    Nicolae Ciucă a fost implicat într-un scandal iscat la sfârşitul anului trecut între Ministerul Apărării şi Klaus Iohannis.

    Iohannis a semnat pe 28 decembrie 2018 decretul de prelungire cu un an a mandatului gemeralului Nicolae Ciucă ca şef al Statului Major al Apărării, după ce a respins în şedinta CSAT propunerea făcută de MApN pentru această funcţie.

    Ulterior, premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Apărării Gabriel Leş au acuzat că preşedintele nu a avut bază legală, deoarece propunerea de prelungire a mandatului nu a venit din partea MApN. 

    Situaţia a fost dezbătută în instanţă, care a dat câştig de cauză Administraţiei Prezidenţiale.  

     

     

  • România are cea mai redusă rată de recuperare economică din UE. De ce? Unde sunt banii de salvare, de ce nu se văd rezultatele

    După aproape cinci luni de la prezentarea planului de relan­sa­re economică anunţat la da­ta de 1 iulie 2020 de către pre­şedintele Klaus Iohannis, prin care IMM-urile urma să primească granturi pen­tru capital de lucru în valoare de 2.000 de euro, niciun cent nu a ajuns la firme, acum, la jumătatea lui noiembrie. Companiile occi­den­tale au primit ajutoare de supravieţuire de zeci de miliarde de euro, la o simplă cerere. Cifrele nu aveau cum să nu fie reflectate de statistici.

    „Cei 2.000 de euro nu au ajuns încă la oa­meni, înţelegem că vor intra la finalul acestei săp­tămâni aceşti bani. Au fost circa 29.000 de microîntreprinderi înscrise, care urmează să pri­mească 2.000 de euro. Programul a fost lan­sat în vară, dar sperăm să vină şi ne dorim o agilizare a acestor proiecte, mai ales în contextul actual“, spune Roxana Mircea, owner al REI Finance Advisors.

    Sute de miliarde de euro au aruncat gu­ver­nele Uniunii Europene în arenă pentru a-şi sal­va economiile. România, în această aven­tură a salvării, şi-a majorat deficitul bugetar la 10% din PIB, şi-a crescut datoria publică cu 75 mld. lei, în doar opt luni din an, şi este dispusă să împru­mute, în 2020, până la 150 de mld. lei, o sumă in­credibilă. Şi încă pe atât, în anul ce vine. Unde sunt banii de salvare, de ce nu se văd în rezultate? Sau banii nu au ajuns unde trebuia să ajungă, pentru susţinerea economiei?

    Nicio declaraţie oficială nu poate ascunde rea­litatea că economia României este cel mai slab performantă economie din UE în această criză. Datele Eurostat arată că România a avut una dintre cele mai mari scăderi din UE şi are cea mai înceată revenire, de la izbucnirea crizei medicale încoace.

    Privită comparativ, creşterea de 5,6% în T3 la T2 nu înseamnă deloc o revenire puternică, cum susţin preşedintele Klaus Iohannis şi miniştrii săi.

    În T2, faţă de T1, Europa a scăzut, pe medie, cu 11,4%. România a scăzut cu 12,2%.

    În T3, faţă de T2, media de revenire a Uniunii Europene a însemnat un plus în PIB de 11,6%. Pentru România, plusul este de doar 5,6%. Cu alte cuvinte, UE a recuperate (pe medie), în al treilea trimestru, întreaga cădere din trimestrul al doilea faţă de trimestrul întâi. Dar România a recuperate doar 46% din această scădere.

    Şi, totuşi, România s-a împrumutat, în această vreme, de 75 mld. lei şi se va mai împrumuta cu încă 50 de miliarde de lei până la final de an. Pe ce s-au dus banii, dacă ei în economie nu se văd?

     

  • Preşedintele Klaus Iohannis anunţă noi restricţii

    Preşedintle României Klaus Iohannis a spus joi în deschiderea şedinţei de guvern că sunt necesare măsuri „mai ferme” de restricţie pentru prevenirea răspândirii virusului.

    „Sunt necesare măsuri ferme pentru a controla extinderea pandemiei. Măsurilea luate până acum nu mai sunt suficiente şi sunt necesare măsuri în plan naţional, precum toate şcoliel să treacă în online”, a spus preşedintele.

    De asemenea, angajaţii din sectorul public şi cei din sectorul privat trebuie să treacă la munca de acasă, acolo unde se poate, iar pieţele şi târgurile se vor închide.

    „Angajaţii şi din public şi din privat să treaca la telemuncă pete tot unde este posibil. Magazinele trebuie să fie închise seara cel târziu la ora 9, circulaţia trebuie restricţionată. Târgurile şi pieşele trebuie închise, iar portul măştii trebuie să devină obligatoriu peste tot în ţară.”

     

  • Iohannis explică de ce testarea de masă nu este recomandată

    Întrebat în cadrul unei conferinţe de presă dacă în România se ia în calcul un scenariu care presupune testarea în masă, aşa cum face Slovacia, preşedintele a explicat de ce rezultatele acesteia ar putea deveni irelevante.

    „Slovacia este singura ţară care şi-a propus un astfel de demers, premierul slovac ne-a informat. Experţii nu sunt convinşi că o testare în masă aduce un rezultat palpabil. Dintr-un motiv foarte simplu: noi doi dacă ne testăm acum şi rezultatul este negativ, oricare dintre noi dacă nu are mare grijă este posibil să ia boala mâine şi atunci rezultatul testului a devenit irelevant”, a afirmat Klau Iohannis.

    Acesta spune că autorităţile aşteaptă să vadă rezultatele din Slovacia şi concluziile care pot fi trase.

    „OMS nu recomandă testarea în masă, ci recomandă testarea în baza unor anchete epidemiologice, aşa cum se întâmpla la noi. Dar aşteptăm să vedem ce aduce această testare în masă din Slovacia şi dacă pot fi trase concluzii de acolo, atunci putem să ne facem o gândire”, a mai spus preşedintele.

  • Klaus Iohannis, la vot: Este important să mergem la vot, să nu lăsăm pe alţii să decidă

    Preşedintele Klaus Iohannis a spus, duminică, după ce a votat că este important ca tooţi românii să meargă la vot „să nu lăsăm pe alţii să decidă în locul nostru”.

    „Este foarte important să mergem la vot, să nu lăsăm pe alţii să decidă în locul nostru, astăzi îi alegem pe cei care conduc comunităţile în care trăim. Este foarte important să ne uităm bine la candidaţi şi să îi alegem pe cei care pot face ceva pentru comunitate, fiindcă până la urmă de ei depinde cum arată spitalul, cum arată şcoala, dacă drumurile sunt întreţinute, dacă parcurile sunt bine întreţinute, dacă traficul este dirijat aşa cum trebuie”, a declarat Klaus Iohannis după ce şi-a exercitat dreptul la vot.

    Şeful statului i-a invitat pe toţi românii să meargă la vot.

  • Iohannis: Am promulgat legea prin care se deblochează posturile din şcoli

    „Fac un apel la directori să se adreseze atât autorităţilor locale, cât şi inspectoratelor şcolare, cerând toate resursele de care au nevoie. Mă refer la suplimentarea cu personal, inclusiv medical, acces la resurse tehnologice pentru predarea online şi materiale sanitare. În sprijinul şcolilor am promulgat astăzi legea prin care se deblochează concursurile pentru posturile nedidactice vacante sau temporar vacante, pentru posturile didactice auxiliare, precum şi pentru asistenţi medicali sau medici din unităţile de învăţământ”, a declarat Klaus Iohannis.

    Acesta a spus că pandemia este departe de a se fi încheiat şi avertizează că sistemul sanitar nu trebuie să ajungă în situaţia de a gestiona pe lângă epidemia de Covid, şi pe cea de gripă.

    „Pandemia este încă departe de a se fi încheiat. (…) Nu ne putem permite ca sistemul sanitar să gestioneze o dublă epidemie, de gripă şi de Covid-19. Să nu uităm că aceleaşi măsuri, masca, distanţarea, igiena mâinilor, care ne feresc de Covid, ne pot feri şi de virusul gripal, precum şi de alte viroze, deci ele devin cu atât mai importante în săptămânile şi lunile care urmează”, a spus preşedintele.

    Şeful statului a spus că a cerut Guvernului ca după primele două săptămâni de şcoală să facă o evaluare completă şi să stabilească vulnerabilităţile şi soluţiile necesare.

  • Iohannis: Am promulgat legea prin care se deblochează posturile din şcoli

    „Fac un apel la directori să se adreseze atât autorităţilor locale, cât şi inspectoratelor şcolare, cerând toate resursele de care au nevoie. Mă refer la suplimentarea cu personal, inclusiv medical, acces la resurse tehnologice pentru predarea online şi materiale sanitare. În sprijinul şcolilor am promulgat astăzi legea prin care se deblochează concursurile pentru posturile nedidactice vacante sau temporar vacante, pentru posturile didactice auxiliare, precum şi pentru asistenţi medicali sau medici din unităţile de învăţământ”, a declarat Klaus Iohannis.

    Acesta a spus că pandemia este departe de a se fi încheiat şi avertizează că sistemul sanitar nu trebuie să ajungă în situaţia de a gestiona pe lângă epidemia de Covid, şi pe cea de gripă.

    „Pandemia este încă departe de a se fi încheiat. (…) Nu ne putem permite ca sistemul sanitar să gestioneze o dublă epidemie, de gripă şi de Covid-19. Să nu uităm că aceleaşi măsuri, masca, distanţarea, igiena mâinilor, care ne feresc de Covid, ne pot feri şi de virusul gripal, precum şi de alte viroze, deci ele devin cu atât mai importante în săptămânile şi lunile care urmează”, a spus preşedintele.

    Şeful statului a spus că a cerut Guvernului ca după primele două săptămâni de şcoală să facă o evaluare completă şi să stabilească vulnerabilităţile şi soluţiile necesare.