BusinessMagazin

Tag: jucatori

  • Câte milioane de euro pierde Bayer România după ce Comisia Europeană a interzis insecticidul care omoară albinele?

    În 2017, Bayer România a avut vânzări totale de circa 200 mil. euro, potrivit reprezentanţilor companiei.

    „Aceste produse (neonicotinoidele din portofoliul Bayer – n. red.) generează în România vânzări de câteva milioane de euro, cifra reprezentând mai puţin de 5% din vânzările Bayer din ţară”, a spus Pascal Cassequellle – şeful Bayer în  România, Bulgaria şi Moldova.

    Decizia luată de CE la sfârşitul săptămânii trecute, de a interzice pesticidele neonicotinoide, vine în urma unui studiu realizat de reprezentanţii Autorităţii Europeane pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA), care susţin că neonicotinoidele reprezintă o ameninţare pentru populaţia de albine. Albinele sunt esenţiale pentru polenizare, proces fără de care mai multe specii de plante nu s-ar putea reproduce, potrivit EFSA.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Ce glume spun europenii despre vecinii lor.„Ce fac mamele belgiene când apa din cadă este prea caldă pentru bebeluşi? Îşi pun o pereche de mânuşi”

    Când spui Europa te gândeşti la bătrânul continent, la crize (imigranţilor, din Grecia, Uniunea Europeană), la fotbal, la cultură, dar şi la contraste.

    În acelaşi timp este şi locul unde trăiesc zeci de culturi care dezvoltă afinităţi una pentru cealălaltă, rivalităţi sau se iau peste picior. De exemplu, este cunoscută frăţia noastră cu moldoveni, dar şi rivalitatea cu maghiarii.

    Romain Seignovert s-a gândit să speculeze aceste lucruri şi a publicat o carte cu glumele şi bancurile spuse de anumite ţări europene despre vecinii lor.

    Câteva glume din carte:

    „Care este diferenţa dintre suedezi şi finlandezi? Suedezii au vecini drăguţi” sau modul în care portughezii care râd de aroganţa spaniolilor „Potrivit unui sondaj recent, 11 din 10 spanioli au declarat că se simt superiori celorlalte culturi”.

    Polonezii râd de jucătorii de fotbal ai Germaniei. „Jucătorii de fotbal germani sunt ca mâncarea germană: dacă nu este importată din Polonia atunci nu sunt este bună”

    Italia

    Afiş pe un autobuz: Nu vorbi cu şoferii. Au nevoie de mâini pentru condus.

    Trei motive pentru care Isus a fost italian: numai un fiu italian trăieşte cu mama lui până la 30 de ani. Numai un fiu italian ar putea crede despre mama lui că este încă virgină. Numai o mamă italiancă ar putea crede despre fiul ei că este Dumnezeu.

    Belgia despre Olanda

    „Cum începe fiecare reţetă de gătit olandeză? Împrumută şase ouă, 200g de făină, jumătate de litru de lapte…”

    „Ce fac mamele belgiene când apa din cadă este prea caldă pentru bebeluşi? Îşi pun o pereche de mânuşi”

    Marea Britanie

    Englezul: „Aduc şase sticle de bitter”
    Irlandezul: Aduc şase sticle de Guiness
    Scoţianul: Aduc şase prieteni

    Danemarca despre Suedia

    „Care este cel mai bun lucru care a venit vreodată din Suedia? Un ferrybot gol”

    Germania despre Polonia

    Când este Crăciunul în Polonia? La două zile după cel din Germania

    Austria despre Germania

    Marea diferenţă dintre austrieci şi germani este că germanii ar vrea să-i înţeleagă pe austrieci, dar nu pot, iar austriecii îi înţeleg pe germani, dar ar prefera să nu-i înţeleagă.

    România despre Ungaria

    Mi-am făcut toate testele, iar doctorul îmi spune că nu este nicio îndoială, sunt xenofob. Încă o boală pe care am luat-o de la unguri.

    Belgia despre Franţa

    De ce au ales francezii cocoşul drept simbol naţional? Pentru că este singurul animal care cântă atunci când este în rahat până la genunchi.

  • Cum se poziţionează retailerii moderni în topul importatorilor: Lidl şi Kaufland la vârf, Selgros spre coada clasamentului, iar Cora lipseşte

    Cel mai bine poziţionat retailer în topul im­por­tatorilor este dis­counterul german Lidl, care ocupă locul şase într-un clasam­ent condus de companii din industrii grele precum auto sau energie. Mai exact clasamentul este condus de Autom­obile Dacia, Rompetrol Rafi­nare, Petrotel – Lukoil, Ford România şi ArcelorMittal Galaţi. Lidl este cel mai sus poziţionat retailer, ceilalţi jucători din comerţul alimentar au poziţii variate de la 22 (Kaufland) la 362 (Selgros Cash & Carry).

    Nemţii de la Lidl au însă şi un model de business diferit, mai exact circa 80% din produsele de la raft sunt marcă privată. Pentru a obţine preţul cel mai mic, aceste produse sunt realizate într-o unitate de producţie pentru mai multe ţări, iar apoi trimise în toată Europa. Nemţii realizează şi local produse pe care le exportă apoi pe alte pieţe din Europa.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Tommy Haas, unul dintre cei mai importanţi jucători nemţi au ultimilor decenii, şi-a anunţat retragerea din tenis

    În vârstă de 39 de ani, sportivul german şi-a anunţat decizia într-un discurs emoţionant la scurt timp după victoria lui Roger Federer asupra lui Chung Hyeon.

    “Mă consider extrem de norocos pentru că am avut şansa de a-mi câştiga existenţa jucând tenis pentru mai bine de două decenii. a consider extrem de norocoasa ca am jucat tenis profesionist pentru o viata mai mult de doua decenii. Sportul mi-a adus prieteni foarte apropiaţi şi şansa de a călători peste tot în lume. Mi-am creat amintiri incredibile şi am învăţat foarte mult despre cum să faci faţă provocărilor, cum să te lupţi cu ele şi cum să le depăşeşti. Pentru părinţii, familia, soţia şi copiii mei: vă mulţumesc pentru toată dragostea şi sprijinul pe care mi le-aţi oferit de-a lungul anilor. Şi, pentru fani, vă mulţumesc că m-aţi încurajat pe tot parcursul carierei mele.”, a declarat Haas în faţa unei mulţimi impreionante în care şi-au făcut loc şi foştii mari sportivi Rod Laver si Pete Sampras.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consolidarea unei pieţe fragmentate

    Liderul pieţei de distribuţie IT din România este Network One Distribution, firmă deţinută de Iulian Stanciu, care în 2016 a avut afaceri de aproape 1 miliard de lei (993 de milioane de lei) şi un profit net de 9,4 milioane de lei.

    Următorii jucători din piaţă sunt Elkotech România – cu venituri de peste 279 de milioane de lei, Enterprise Services – cu o cifră de afaceri de peste 247 milioane de lei, urmate de ABC Data – cu mai mult de 236 de milioane de lei şi de Asbis România – cu 209 milioane de lei. ”|n 2017, nu s-a modificat substanţial cifra de afaceri, însă am îmbunătăţit semnificativ profitabilitatea“, spune Oana Barbu, director general la Asbis România. |mpreună, primii cinci jucători din piaţă au avut afaceri de aproape de 2 miliarde de lei (aproximativ 421 milioane de euro).
    Gabriel Ciucu, director general la Ingram Micro Distribution, consideră că piaţa de distribuţie IT din România este competitivă, ceea ce obligă companiile să opereze cu marje de profit reduse. ”Am remarcat că pentru parteneri sunt foarte importante suportul financiar, activitatea de pre-sales tehnic şi disponibilitatea produselor în stoc“, afirmă Ciucu.

    Ingram Micro Inc. a cumpărat divizia din Europa Centrală şi de Est a RRC Group la începutul anului 2016, iar şase luni mai târziu tranzacţia a fost finalizată, astfel încât din decembrie 2017 RRC Tech Distribution România a devenit Ingram Micro Distribution. ”Activitatea companiei s-a dezvoltat într-un ritm alert, în principal ca urmare a infrastructurii oferite de Ingram Micro şi setării unor noi parteneriate cu furnizori de top din domeniul tehnologiei“, spune Gabriel Ciucu, director general al Ingram Micro Distribution. Compania a avut o cifră de afaceri de peste 121 de milioane de lei în 2016, un plus de 45% faţă de 2015, dar a înregistrat pierderi de puţin peste 2,2 milioane de lei, faţă de un profit de aproape 500.000 de lei în 2015, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. Numărul vânzătorilor din portofoliul companiei a crescut considerabil şi acum există pe platforma Ingram Micro 24 peste 300 de branduri pentru partenerii din România, potrivit lui Ciucu.

    Stocul este un alt aspect care a suferit modificări în ultima perioadă. Pe lângă depozitul din Bucureşti, ”acum putem livra în maximum trei zile din depozitul central Ingram Micro Pan Europe. Depozitul se află în Germania şi aprovizionează în prezent peste 80.000 de clienţi, din 30 de ţări din Europa“, spune el. De asemenea, portofoliul companiei s-a îmbogăţit cu trei noi arii: componenţa de volum, cea de mobility şi cea de cloud, adaugă Ciucu.

    Clienţii Ingram Micro sunt companii care furnizează soluţii IT de tip hardware, software, mobility (telefoane mobile, tablete) şi soluţii cloud. ”Lucrăm cu peste 600 de parteneri activi la nivel naţional şi vedem în ultimii ani o creştere semnificativă de business în segmentul SMB, adopţia soluţiilor de cloud şi un interes din ce în ce mai mare pentru soluţiile de securitate IT“, consideră Ciucu.

    Cele mai vândute produse din portofoliul companiei sunt soluţii de Data Center, precum networking, power computing şi soluţii de stocare. ”De asemenea, o cotă importantă a vânzărilor din portofoliul Ingram Micro Distribution o reprezintă soluţiile de tip Data Capture / Point Of Sales care se adresează clienţilor din retail, producţie, logistică“, adaugă reprezentantul Ingram Micro Distribution. Pentru 2018 se aşteaptă o creştere majoră în vânzarea de laptopuri şi PC-uri.

    Compania Ingram Micro are 46 de angajaţi în România, cu birouri în Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara. Ciucu nu a precizat ce rulaje a avut compania în 2017, menţionând că pentru 2018 ”ne propunem să păstrăm ritmul de creştere a cifrei de afaceri, care pentru noi în ultimii doi ani a însemnat peste 25%“.

    Oana Barbu, directorul general al Asbis România, consideră că distribuţia IT din România îşi continuă procesul de transformare din business pur tranzacţional într-unul relaţional. ”Piaţa de distribuţie înseamnă acum inovaţie, creativitate, specialişti şi curaj să încerci lucruri noi, iar tendinţele din tehnologie impun dezvoltarea unor direcţii noi de business şi abordarea integrată a serviciilor oferite“, spune ea, menţionând că digitalul, big data, stocarea în cloud, securitatea, blockchainul sau inteligenţa artificală sunt tendinţe ce vor avea un impact major în businessul de distribuţie IT.

    De asemenea, Barbu estimează că piaţa de distribuţie IT în anul acesta poate ajunge la 750 de milioane de euro, ”luând în considerare doar produsele IT şi excluzând produsele non-IT, de exemplu telefonia mobilă“. Barbu menţionează la rândul ei fragmentarea puternică a pieţei şi a gradului crescut de competivitate şi estimează că vor avea schimbări în următorii ani, provenite din consolidări, cât şi din extinderea marilor jucători regionali. ”Din perspectiva partenerilor, este vizibilă concentrarea celor specializaţi în zona de retail sau lipsa de capitalizare a celor mai mulţi dintre ei. Aceasta se traduce în provocarea principală a distribuitorilor de a găsi metode de gestionare a businessului în condiţii de risc minim.“

    Asbis a avut peste 1.500 de parteneri anul trecut care se împart pe modelul de business: retail online (parteneri cu produse consumer), reselleri tradiţionali (parteneri cu un model de business mixt) şi parteneri care se concentrează exclusiv pe B2B. Compania are 50 de de angajaţi.

    Cum arată profilul consumatorului de IT din România în comparaţie cu cel din Europa de Vest? Oana Barbu observă două tipuri de clienţi, pe zona de retail şi pe zona de business. Consumatorul final din Europa de Este este mai conservator. ”|n ultima perioadă, observăm un interes tot mai mare pe calitatea produselor şi serviciilor, în detrimentul preţului. Desigur, acesta este, în continuare, un factor important în România pentru volum, însă deja se simte cererea de produse mai scumpe, dar calitative“, consideră Barbu. Pe partea de business, consumatorul are o atitudine mai rezervată în a decide achiziţionarea produselor de ultimă generaţie, ”dar urmăreşte tendinţele tehnologice şi conştientizează necesitatea serviciilor. Se simte nevoia de soluţii integrate, iar tendinţa este de îndreptare spre o maturitate decizională, desigur vorbind de businessul de infrastructură“.

    Componentele PC şi de servere rămân categoria principală de produse pentru Asbis, iar ponderea cea mai mare în cifra de afaceri de anul trecut au avut-o serverele şi produsele software. ”O creştere importantă au avut-o SSD-urile şi plăcile video, în contextul exploziei cererii datorate fenomenului blockchain şi investiţiilor majore care au avut loc în producerea de monedă virtuală“, spune directorul general al Asbis.

  • În ce tranzacţii au fost implicaţi jucătorii din BIG 4 în 2017. PwC a consiliat circa 30 de achiziţii şi fuziuni din care cel puţin cinci de peste 100 mil. euro

    PwC a lucrat anul trecut la circa 30 de achiziţii şi fuziuni din care cel puţin cinci de peste 100 mil. euro, potrivit datelor ZF. Au existat însă şi mutări de zeci de mi­lioane de euro, dar şi altele mai mici, do­me­niile fiind şi ele variate, de la sectorul ban­car, la FMCG şi de la farma la imobiliare.

    Valorile tranzacţiilor nu au fost comu­nicate de compania de audit şi consultanţă PwC, ci au fost estimate de ZF acolo unde nu existau date publice.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Roger Federer explică succesul de la Australian Open şi dezvăluie tactica secretă. Sfatul pe care-l dă jucătorilor mai tineri

    Federer, în vârstă de 36 de ani, a lipsit o perioadă semnificativă din circuit în 2016, după o accidentare la genunchi, iar la revenire a jucat în doar 12 turnee, iar această tactică pare să fi dat roade.

    Federer, care tocmai ce a cucerit cel de-al 20-lea titlu de Grand Slam din carieră a explicat cum de se menţine la un nivel înalt chiar şi după 15 ani de activitate.

    “Poţi juca întotdeauna cât de mult vrei. Dar la fel de bine, îţi poţi alege un program ceva mai lejer. Sper doar ca oamenii să înţeleagă faptul că nu pot începe la 25, ceea ce fac eu la 36. Eu am jucat absolut toate meciurile din 1998 până la accidentarea din 2016. Filosofia mea este simplă: joc doar atunci când sunt pregătit să o fac.”, a declarat Federer pentru The Guardian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românul care deţine cele mai multe mall-uri din ţară. Colectează zeci de milioane de euro din chirii

    Iulian Dascălu a fost unul dintre primii investitori în malluri din România; în 2000, când a deschis Iulius Mall la Iaşi, în România mai funcţiona doar proiectul Bucureşti Mall al companiei turceşti Anchor Grup.

    La un deceniu şi jumătate distanţă, Iulius Group controlează patru centre comerciale sub brandul Iulius, la Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava, precum şi ansamblul multifuncţional Palas Iaşi. Pe segmentul office, compania a dezvoltat la nivel naţional peste 58.000 de metri pătraţi de birouri clasa A, iar alţi 15.000 de metri pătraţi se află în construcţie.

    Iulian Dascălu este licenţiat în finanţe-contabilitate în cadrul Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi, respectiv economie şi administrarea afacerilor în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara.

    Toate proiectele omului de afaceri Iulian Dascălu au înregistrat în 2015 creşteri ale cifrei de afaceri, ajungând la o valoare cumulată de 291 mil. lei (66,1 mil. euro) numai din segmentul de retail.

    Acestui total i se adaugă 27,8 mil. lei (6,3 mil. euro) din exploatarea sectorului office construit în cadrul an­samblului Palas din Iaşi. Faţă de anul 2014, când rezultatul pe retail a fost de 268,1 mil. lei (60,9 mil. euro), creşterea este de 8,5%. Liderul grupului în ceea ce priveşte rezultatele pentru anul trecut este centrul comercial Iulius Mall Timişoara, care a adus în 2015 venituri de 89,7 mil. lei (20,4 mil. euro), în creştere cu 6,5% faţă de anul anterior. Mallul din vestul ţării va fi integrat într-un proiect mai amplu la care compania lucrează în prezent şi în care investeşte peste 220 mil. euro. Acesta va fi al doilea ansamblu de tip mixed-use din portofoliul companiei, după Palas Iaşi.

  • AS Monaco este cel mai profitabil club de fotbal din lume; Real Madrid, pe locul 6

    Campioana Franţei a realizat un profit de 286 de milioane de euro, în urma transferurilor de jucători. AS Monaco a încasat 416 milioane de euro, dintre care a investit 130 de milioane.

    Gruparea franceză este urmată, în acest top, de Borussia Dortmund, Olympique Lyon, AS Roma, ACF Fiorentina şi Real Madrid. Chiar dacă este percepută în continuare ca o echipă care investeşte sume imense în transferuri, campioana en titre a Spaniei şi a Europei este pe plus cu 47 de milioane de euro, după ce a primit 139 de milioane de euro şi a cheltuit 92.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea managerului care a transformat Profi în reţeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România

    Daniel Cîrstea lucrează în retail din 2001, trecându-şi în portofoliu nume locale şi internaţionale precum Artima (actualmente Carrefour), Carrefour şi apoi Profi. La Profi a ajuns în 2010, când retailerul era pe locul 13-14 în piaţă, după cum îşi aminteşte executivul român. Avea 82 de magazine şi afaceri de 600 mil. lei.

    A ocupat mai multe poziţii în companie până când în 2015 a devenit director general. În mandatul său de conducere lanţul de magazine a ajuns la peste 700 de supermarketuri şi magazine de proximitate sub trei branduri, dintre care unul dedicat zonei rurale. Mai mult, businessul a trecut de pragul de 1 mld. euro (4,7 mld. lei) anul trecut, potrivit lui Daniel Cîrstea, valoare ce îi permite retailerului să urce în prima parte a clasamentului celor mai mari jucători din comerţul alimentar.

    Românii cheltuie anual peste 20 mld. euro pe mâncare şi bunuri de larg consum, iar circa 60% din bani merg către comerţul modern, mai exact către cele zece reţele străine de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, cash & carry sau proximitate modernă. Profi este unul dintre cei zece jucători, cel mai extins dintre ei. Acest titlu a fost adjudecat anul trecut, în mandatul lui Daniel Cîrstea, care are 38 de ani. Aproape jumătate din viaţă şi-a petrecut-o în comerţul alimentar, un domeniu despre care spune că ”singura constantă în retail este schimbarea“. Asta l-a şi atras de altfel să rămână. Ce l-a determinat să se angajeze prima dată în domeniu? A fost o conjunctură fericită.

    Era 2001 când s-a angajat prima dată în retail. ”Abia terminasem facultatea şi eram în Timişoara când l-am cunoscut pe Florentin Banu, atunci proprietarul magazinelor Artima“, îşi amintea recent executivul român.

    Florentin Banu este antreprenorul care a dezvoltat în trecut brandul de napolitane Joe, vândut către gigantul elveţian Nestlé, şi supermarketurile Artima, pe care le-a vândut fondului de investiţii Enterprise Investors (şi preluate ulterior de către Carrefour).

    Daniel Cîrstea habar nu avea la momentul acela ce înseamnă retailul. Avea mai multe opţiuni să se angajeze, însă Florentin Banu l-a convins. ”Era încă de atunci un antreprenor autentic, fără frică. Iar pasiunea mea pentru retail de la el o am“, îşi aminteşte executivul. De altfel, antreprenorul a rămas de-a lungul anilor unul dintre modelele sale în viaţă şi în carieră, alături de Pawel Musial (cel care a condus Profi până în 2015) şi de Călin Costinaş (adjunctul său în cadrul Profi în prezent).

    ”L-am întrebat pe Florentin Banu de ce m-a ales pe mine, iar el mi-a spus că nu se bazează pe şcoala făcută, pentru că poţi învăţa la locul de muncă, iar rezultatele vin pe parcurs. Contează să te înconjori de oameni de încredere. Ceea ce am făcut şi eu ulterior şi fac şi astăzi“, afirma Daniel Cîrstea recent.

    Crede că viaţa în general îţi este influenţată de 4-5 persoane, la fel şi cariera. Florentin Banu l-a învăţat despre antreprenoriat şi curaj. Pawel Musial i-a arătat că te poţi bate cu cei mari din retail, iar Călin Costinaş este ca o floare de lotus, ascultă oamenii. ”De la fiecare dintre ei am învăţat ceva ce eu nu aveam. Trebuie să te înconjori de oameni de încredere şi să vii la muncă cu plăcere.“ În cariera sa din retail, Daniel Cîrstea a învăţat multe. Puţini sunt cei care se pot mândri cu o carieră marcată de tranzacţii şi schimbări de acţionariat, expansiuni galopante şi evoluţii demne de un basm cu Feţi-Frumoşi, care cresc într-un an câţi alţii în şapte. Cum reuşeşte toate acestea? Se trezeşte de regulă la 6 dimineaţa pentru a ieşi la plimbare cu cei doi câini ai familiei. Totodată, când nu este în deplasări, încearcă la 7-8 seara să îşi încheie ziua de lucru pentru a se dedica familiei.

    Primul său job a fost în departamentul de contabilitate al lanţului de supermarketuri Artima, pentru că terminase o facultate cu profil economic. Şi-a dat seama însă că ce învăţase în şcoală nu avea legătură cu realitatea.

    ”Florentin Banu mi-a spus încă de la început că nu este pentru mine contabilitatea şi mi-a propus să merg în departamentul de achiziţii.“ I-a mai spus că dacă nu îi place se poate întoarce. Nu a făcut-o niciodată. După trei zile ştia că nu avea să o mai facă. A crescut, spune chiar el, încet, dar sigur. A fost iniţial asistent în departament, după care buyer, iar apoi a ajuns şef de magazin la Bistriţa, Oradea şi altele.

    În 2005, fondul de investiţii Enterprise Investors, cu care avea să se mai întâlnească apoi în carieră, a cumpărat de la Florentin Banu supermarketurile Artima. Atunci, Daniel Cîrstea afirmă că a avut contact cu comerţul modern, structurat şi ordonat. La momentul acela era senior category manager. Trei ani mai târziu ajunsese coordonatorul departamentului de achiziţii, când gigantul francez Carrefour a intrat în scenă. Grupul a preluat supermarketurile Artima şi şi-a făcut astfel intrarea pe acest segment al magazinelor mici după ce anterior fusese activ doar în domeniul hipermarketuri. Provocarea a fost atunci pentru Daniel Cîrstea şi să se mute cu jobul de la Timişoara la Bucureşti.

    Dar nu s-a adaptat în Capitală. ”Am învăţat multe în perioada aceea, dar nu reuşeam să mă simt ca acasă.“ Era vorba de o corporaţie unde spiritul antreprenorial era lăsat pe plan secund, spunea el recent. Aşa a decis să plece la Profi. Era 2010, iar retailerul era la momentul acela locul 13-14 în piaţă. Îşi aminteşte astăzi, uitându-se în urmă, că mulţi i-au spus că e nebun. Nu s-a lăsat influenţat, mai ales că o bună parte din echipă o ştia din Artima, iar alţii li s-au alăturat pe parcurs. Şi astăzi, 80% din top managementul Profi a avut o legătură cu lanţul de magazine Artima.