BusinessMagazin

Tag: Italia

  • Italia, lovită puternic de pandemie. Numărul celor care trăiesc în sărăcie absolută s-a triplat

    Piaţa muncii din Italia a fost afectată mai puternic decât cele ale majorităţii statelor din Uniunea Europeană în timpul crizei COVID din 2020 şi 2021, crescând decalajul de ocupare a forţei de muncă în comparaţie cu media UE, a declarat vineri biroul naţional de statistică ISTAT, citat de Reuters.

    În 2020, anul în care a lovit pandemia, Italia a pierdut aproximativ 724.000 de locuri de muncă, marea majoritate în rândul sezonierilor şi al lucrătorilor independenţi, doar 90.000 fiind pierdute în rândul persoanelor cu contracte permanente, a precizat ISTAT.

    Acest lucru a marcat o scădere a ocupării forţei de muncă de aproximativ 3%, aproximativ în linie cu Spania şi Irlanda. Singurele ţări din UE care au înregistrat o scădere mai mare au fost Grecia (-5,1%) şi Bulgaria (-3,6%).

    Când economiile UE şi-au revenit în 2021, ocuparea forţei de muncă în Italia a crescut cu doar 0,6%, o treime din creşterea înregistrată în întreaga UE.

    Rata de ocupare a forţei de muncă din Italia la sfârşitul anului 2021 se situa la 58,2%, cu 10,2 puncte sub media UE, diferenţa crescând de la 9,1 puncte în 2019.

    Până în luna mai, rata a urcat la 59,8%, potrivit ISTAT, iar numărul persoanelor care lucrează era aproape la fel de mare ca înainte de pandemie.

    Criza demografică de lungă durată din Italia s-a agravat şi ea în timpul pandemiei COVID şi, spre deosebire de Franţa şi Germania, nu dă semne de îmbunătăţire, a precizat ISTAT.

    Datele preliminare pentru luna martie au arătat că naşterile au scăzut cu un record de 11,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, potrivit raportului.

    Produsul intern brut italian a revenit aproximativ la nivelul de dinaintea pandemiei la sfârşitul primului trimestru al acestui an, după o scădere de 9,0% în 2020 şi o revenire de 6,6% anul trecut.

    În ciuda revenirii de anul trecut, numărul persoanelor care trăiesc în ceea ce ISTAT numeşte “sărăcie absolută”, adică nu îşi pot permite bunuri şi servicii esenţiale, s-a ridicat la 5,5 milioane, triplându-se din 2005.

  • Ţara europeană un guvernul a decretat stare de urgenţă în nordul ţării. Seceta puternică face ravagii printre culturile agricole

    Italia a decretat stare de urgenţă în nordul ţării, după ce mai multe regiuni au fost lovite de cea mai gravă secetă din ultimii 70 de ani. Cele mai afectate zone sunt cele din jurul râului Po, care reprezintă aproximativ o treime din producţia agricolă a ţării.

    Po este cel mai lung râu din Italia şi străbate mai bine de 650 km din nordul bogat al ţării. Cu toate acestea, multe porţiuni ale căii navigabile sunt uscate. Fermierii susţin că debitul este atât de slab încât apa mării a reuşit să se infiltreze, distrugând recoltele.

    Decretul guvernamental va permite autorităţilor să reducă birocraţia şi să ia măsuri de urgenţă în acest caz.

    „Starea de urgenţă are ca scop gestionarea situaţiei actuale cu mijloace şi puteri extraordinare, cu ajutor şi asistenţă pentru populaţia afectată”, a declarat guvernul italian.

    Pentru următoarele cinci regiuni: Emilia-Romagna, Friuli Venezia Giulia, Lombardia, Piemont şi Veneto s-au alocat fonduri în valoare de 36.5 milioane de euro pentru a le ajuta să facă faţă penuriei de apă.

  • BREAKING NEWS. Mai mulţi români, printre persoanele dispărute în urma avalanşei din Italia. Ce ştim până în acest moment

    Printre turiştii daţi dispăruţi în urma prăbuşirii gheţarului Marmolada din Italia s-ar afla români, italieni, germani şi cehi, potrivit agenţiei ANSA. În urma prăbuşirii, şase persoane au murit, nouă sunt rănite şi 16 sunt date dispărute.

    Bilanţul provizoriu al prăbuşirii gheţarului Marmolada din Italia este de şase morţi, nouă răniţi şi 16 persoane date dispărute, a confirmat pentru agenţia italiană de presă Gianpaolo Bottacin, consilier regional pentru protecţie civilă din Veneto.

    „Situaţia evoluează şi este dificil, în acest moment, să dăm o explicaţie precisă a ceea ce s-a întâmplat”, a spus el.

    Patru dintre cele şase victime au fost identificate. Trei dintre acestea sunt cetăţeni italieni, iar a patra este de naţionalitate cehă. Un bărbat şi o femeie urmează să fie identificaţi.

    Printre cei dispăruţi se numără italieni, germani, cehi şi români, notează ANSA.

    Potrivit datelor de până acum, prăbuşirea a „măturat” mai multe echipe de turişti.

    Desprinderea, potrivit primelor informaţii ale Salvării Alpiniste, s-a produs în apropiere de Punta Rocca, de-a lungul traseului de ascensiune al rutei normale spre vârf. Chiar sâmbătă, pe Marmolada, a fost atins un record de temperatură, cu aproximativ 10 grade pe vârf.

    Parchetul din Trento a deschis un dosar penal în acest caz.

  • Italia se îndreaptă către o situaţie dramatică de mediu. Stare de urgenţă în mai multe regiuni

    Mai multe regiuni italiene au declarat deja stare de urgenţă, încercând să elibereze fonduri pentru a contracara criza tot mai mare de apă, în timp ce asociaţiile agricole spun că producţia va scădea în acest an în zonele cheie de cultură.

    “O combinaţie între cea mai gravă secetă din ultimii ani şi temperaturile care au atins 40 de grade Celsius la sfârşitul lunii iunie conduc Italia spre o situaţie economică şi de mediu dramatică”, a declarat organismul de irigaţii ANBI, conform Reuters.

    Cel mai lung râu din Italia, Po, care traversează marile regiuni nordice şi care asigură aproximativ o treime din producţia agricolă a ţării, se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimii 70 de ani.

    “Po continuă să înregistreze un nivel scăzut de-a lungul întregului său curs”, a declarat ANBI: “Debitul s-a înjumătăţit în două săptămâni, scăzând la puţin peste 170 de metri cubi pe secundă”, adăugând că debitul trebuie să fie de 450 cm/s pentru a preveni intrarea apei sărate dinspre mare şi distrugerea terenurilor agricole.

    Marile lacuri din nordul ţării se află deja sub sau aproape de minime record, iar nivelul rezervoarelor naturale din centrul Italiei a scăzut, de asemenea, vertiginos. Râul Tibru se află la minime multianuale, în timp ce debitul râului Aniene s-a înjumătăţit.

    Regiunea Lazio, centrată pe Roma, a declarat starea de urgenţă în această săptămână, impunând restricţii în unele comunităţi, inclusiv interdicţii privind utilizarea furtunurilor de apă şi umplerea piscinelor.

    Un proiect finanţat de Agenţia Spaţială Europeană a declarat joi că săptămânile de vreme caldă au crescut temperatura la suprafaţa Mediteranei cu aproximativ 4C peste media din perioada 1985-2005.

    “Înţelegerea a ceea ce se întâmplă cu exactitate cu clima actuală este din ce în ce mai importantă, deoarece schimbările încep să aibă un impact concret asupra vieţii de zi cu zi”, a declarat Gianmaria Sannino, şeful ENEA Climate Modelling.

    Prognoza meteo pentru restul lunii sporeşte îngrijorarea, cu temperaturi care se aşteaptă să fie cu 10-12C peste normal săptămâna viitoare, cu vârfuri de până la 44C în insulele Sardinia şi Sicilia.

  • Italia este aproape de o criză politică. Cel mai mare partid din parlament se destramă

    Până la 60 de foşti parlamentari ai partidului Cinci Stele s-au înscris deja în noul grup al lui Di Maio, “Împreună pentru viitor”, potrivit presei. “Astăzi, eu şi mulţi alţii… părăsim Mişcarea Cinci Stele”, a anunţat ministrul de externe în cadrul unei conferinţe de presă. “Părăsim ceea ce mâine nu va mai fi prima forţă politică din parlament”.

    Di Maio a susţinut sprijinul ferm al premierului pentru Ucraina după invazia Rusiei, inclusiv prin trimiterea de arme pentru ca Kievul să se apere. În acest sens, el a intrat în conflict cu şeful partidului Cinci Stele, fostul premier Giuseppe Conte, care a susţinut că Italia ar trebui să se concentreze pe o soluţie diplomatică, notează France 24.

    În ciuda legăturilor tradiţionale ale Italiei cu Rusia, guvernul lui Draghi a trimis arme şi bani pentru a ajuta Ucraina, susţinând în acelaşi timp cu fermitate sancţiunile UE împotriva Rusiei.

    Conte a avertizat împotriva implicării Italiei într-o cursă a înarmării. “Am contribuit prin trimiterea a trei loturi de arme. Acum ni se pare că contribuţia noastră ar fi mai preţioasă pe frontul diplomatic”, a declarat el la începutul acestei luni.

    Dar Di Maio a avut cuvinte dure la adresa partidului său şi a liderului acestuia. “În aceste luni, principala forţă politică din parlament avea datoria de a susţine diplomaţia guvernului şi de a evita ambiguităţile”, a spus el. “În acest moment istoric, susţinerea valorilor europene şi atlantiste nu poate fi o greşeală”, a adăugat el.

    Mişcarea Cinci Stele, a spus el, a riscat stabilitatea guvernului “doar pentru a încerca să recâştige câteva puncte procentuale fără a reuşi măcar”.

    Draghi, fost şef al Băncii Centrale Europene, care a vizitat Kievul săptămâna trecută împreună cu liderii Franţei, Germaniei şi României, a precizat marţi anterior că direcţia sa este stabilită.

    “Italia va continua să colaboreze cu Uniunea Europeană şi cu partenerii noştri din G7 pentru a sprijini Ucraina, pentru a căuta pacea, pentru a depăşi această criză”, a declarat el în faţa Senatului, cu Di Maio alături de el.

  • Gazprom diminuează livrările de gaze către Italia

    Gazprom diminuează livrările de gaze către Italia începând de miercuri. Ruşii au informat compania italiană Eni despre o reducere cu 15% a fluxurilor, anunţă publicaţia Open care citează agenţia Ansa.

    Gigantul rus de stat a anunţat că reducerea de miercuri este de aproximativ 15%, a declarat pentru Ansa un purtător de cuvânt al Eni. Motivele nu au fost încă dezvăluite, dar compania Eni „va continua să monitorizeze evoluţia situaţiei şi va comunica orice actualizare”.

    Marţi, Gazprom îşi anunţase intenţia de a reduce cu 40% cantităţile de gaze trimise către UE prin gazoductul dintre Rusia şi Germania, Nord Stream 1. Ruşii dau vina pe sancţiunile impuse de occident care i-ar fi împiedicat să facă mai multe revizii ale instalaţiilor. Liderii europeni susţin că este vorba despre „răzbunare” pentru sprijinul acordat Ucrainei.

    Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vizitat Israelul pentru a „consolida cooperarea energetică” cu această ţară, cu scopul de a reduce dependenţa energetică faţă de Rusia. Uniunea se concentrează pe furnizarea de gaze naturale lichefiate prin Egipt, în viitorul imediat, şi pe construirea gazoductului EastMed în estul Mediteranei. Ministerul israelian al Energiei a anunţat că Israelul şi UE vor semna miercuri un acord pentru exportul de gaze naturale către UE.

  • Tara europeana care nu va aplica eventuala directivă UE privind salariul minim

    “Decizia Uniunii Europene lasă spaţii mari statelor membre pentru a declina acest principiu pe baza realităţilor şi caracteristicilor fiecărui stat. Spre exemplu, noi avem contracte colective foarte avansate inclusiv la nivelul doi, astfel că acest instrument nu trebuie să penalizeze în niciun fel formele pe care noi le-am experimentat cu succes”, a declarat Giancarlo Girgetti, ministrul italian al Dezvoltării Economice.

    Comisia pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale a Parlamentului European a anunţat marţi un proiect de acord privind instituirea unui salariu minim la nivelul Uniunii Europene. Acordul va trebui aprobat formal de Parlamentul European şi de Consiliul Uniunii Europene.

  • Variola maimuţei a ajuns şi în Italia

    Bărbatul revenit în Italia din vacanţa petrecută în Insulele Canare s-a prezentat la urgenţe, la spitalul Spallanzani din Roma.

    „Tabloul clinic a fost caracteristic, iar virusul variolei maimuţei a fost identificat rapid prin tehnici moleculare şi secvenţiere genetică din probe de leziuni cutanate”, a informat spitalul, conform ANSA.

    Bărbatul este în izolare, în stare generală bună, iar investigaţiile epidemiologice şi depistarea contacţilor sunt în curs de desfăşurare.

    Alte două cazuri suspecte sunt investigate de medicii de la spitalul Spallanzani din Roma. Suspecţii nu au, conform spitalului, semne clinice grave.

    Spallanzani susţine că virusul se transmite prin picături de salivă şi prin contactul cu răni infectate sau fluide biologice.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii monitorizează evoluţia rapidă a situaţiei, după ce primele cazurile au fost raportate de la începutul lunii mai în Marea Britanie, Spania şi Statele Unite.

    OMS nu recomandă nicio restricţie de călătorie sau de schimburile comerciale cu Regatul Unit, pe baza informaţiilor disponibile în acest moment.

    Autorităţile sanitare din Massachusetts au confirmat, de asemenea, un caz de variolă la un bărbat care a călătorit recent în Canada.

    23 de cazuri suspecte de variola maimuţei au fost analizate la Madrid.

    Variola maimuţei este o boală „foarte rară” care se prezintă în general cu “febră, mialgie, limfadenopatie (ganglioni umflaţi) şi o erupţie pe mâini şi pe faţă, asemănătoare cu varicela”.

    Starea de sănătate a pacienţilor suspecţi evoluează „favorabil”, deşi trebuie ţinuţi sub observaţie.

    În general, spun cei de la Spallanzani, „transmiterea sa se face pe cale respiratorie”, dar, având în vedere caracteristicile celor 23 de cazuri analizate, se bănuieşte că posibila contagiune ar fi putut avea loc prin contact sexual.

  • Războiul din Ucraina continuă. Vladimir Putin refuză radical ideea de a pune capăt ofensivei sau de a organiza o întâlnire cu Zelenski. Prim ministrul Italiei: Orice formă de dialog cu liderul rus pare o pierdere de vreme

    Premierul italian Mario Draghi a declarat duminică, în urma unui dialog telefonic cu Vladimir Putin, că preşedintele rus a respins radical ideea de a pune capăt ofensivei din Ucraina, scrie Business Insider.

    Discuţia de pe 30 martie dintre Draghi şi Putin a avut ca subiect central pacea dintre Kiev şi Moscova, a raportat publicaţia The Local, citând un interviu publicat de Il Corriere della Sera.

    „L-am întrebat pe Putin: „Când îl vei întâlni pe Zelenski? Numai voi doi puteţi dezlega nodurile”, a declarat Draghi, pentru The Local. „El a răspuns: „Nu este timpul”. Am insistat: „Decideţi asupra unei încetări a focului”. Din nou, Putin a subliniat: „Nu, momentul nu este acum”.

    Draghi a declarat pentru Il Corriere della Sera: „Până acum, scopul lui Putin nu a fost căutarea păcii, ci încercarea de a anihila rezistenţa ucraineană, de a ocupa ţara şi de a o încredinţa unui guvern prieten”.

    Comentariile liderului italian vin pe măsură ce discuţiile de pace dintre Rusia şi Ucraina au stagnat în lumina descoperirii unui genocid comis în suburbia Bucha din Kiev.

    Se pare că oligarhul rus Roman Abramovici a încercat să reaprindă negocierile dintre cele două naţiuni, a informat Bloomberg sâmbătă, în timp ce sancţiunile occidentale continuă să fie concentrate asupra activelor miliardarului.

    Draghi a apărat şi decizia Italiei de a furniza Ucrainei echipamente şi arme militare.

    „Care este cel mai bun mod de a ajuta oamenii atacaţi?” a declarat premierul, pentru Il Corriere della Sera. “Sancţiunile sunt esenţiale pentru a slăbi agresorul, dar nu reuşesc să oprească trupele pe termen scurt. Pentru a săvârşi acest lucru, trebuie să îi ajutăm direct pe ucraineni, lucru pe care deja facem”.

    În acelaşi interviu, Draghi şi-a exprimat şi frustrarea faţă de Putin, spunând că încercările de negociere cu liderul rus încep să pară o „pierdere de timp”.

    Draghi, care a fost numit prim-ministru în februarie anul trecut, încearcă să reducă dependenţa Italiei faţă de Rusia, diversificând importurile de gaze ale ţării – din care se spune că 40% provin din Rusia – printr-un acord cu Algeria.

    În timpul interviului oferit publicaţiei Il Corriere, premierul a cerut, de asemenea, Europei să găsească surse alternative de gaz şi petrol, astfel încât să poată limita preţul mărfurilor energetice ale Rusiei.

    „Europa continuă să finanţeze Rusia prin achiziţionarea de petrol şi gaze, printre altele, la un preţ care nu are nicio legătură cu valorile istorice şi cu costurile de producţie”, a declarat Draghi pentru presă. „Impunerea unui plafon pentru preţul gazului rusesc, aşa cum a propus Italia, este o modalitate de a întări sancţiunile şi, în acelaşi timp, de a minimiza cheltuielile”.

  • Italia caută alternative la gazele ruseşti. Premierul Mario Draghi va merge în Algeria

    Premierul Italiei, Mario Draghi, va vizita luni Algeria pentru a semna un acord de creştere a importurilor de gaze naturale, potrivit unor surse, în timp ce Roma îşi intensifică eforturile de a exploata fluxuri alternative în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

    Draghi va călători împreună cu o delegaţie din care se aşteaptă să facă parte şeful grupului energetic italian Eni, ministrul de externe Luigi Di Maio şi ministrul tranziţiei energetice Roberto Cingolani, a declarat o sursă guvernamentală.

    Italia, care obţine aproximativ 40% din importurile de gaze din Rusia, a făcut eforturi pentru a-şi diversifica aprovizionarea cu energie pe măsură ce conflictul din Ucraina se intensifică.

    La începutul acestei săptămâni, Cingolani a declarat că Italia discută cu şapte ţări pentru a obţine mai mult gaz, unele discuţii fiind „într-un stadiu foarte avansat”, scrie Reuters.

    Di Maio şi directorul executiv al Eni, Claudio Descalzi, au vizitat amândoi Algeria în ultimele săptămâni pentru a discuta despre consolidarea legăturilor energetice.

    Algeria este al doilea mare furnizor de gaze al Italiei, iar conducta Transmed transportă gazul algerian către ţărmurile italiene din 1983. Aceasta are o capacitate zilnică de peste 110 milioane de metri cubi, dar în prezent transportă mai puţin de 60 de milioane de metri cubi.

    Consumul intern în creştere, investiţiile insuficiente şi instabilitatea politică, inclusiv închiderea unei conducte către Spania din cauza unei dispute cu Marocul, au limitat exporturile algeriene.

    Însă anul trecut, importurile italiene au crescut cu 76%, ajungând la 21,2 miliarde de metri cubi, 29% din fluxurile totale. Roma a declarat că doreşte să obţină încă 9 miliarde de metri cubi din ţara nord-africană.

    „Draghi va semna acordul instituţional între ţări, iar apoi Eni şi Sonatrach vor finaliza aspectele tehnice”, a menţionat sursa citată.