BusinessMagazin

Tag: it

  • Povestea unui tânăr care, inspirat de dorinţa de fi „şofer de tren” când era mic, a ajuns să lucreze cu tatăl său într-o afacere de milioane de euro în ţara noastră

    Găzduiesc infrastructura IT pe care rulează aplicaţiile utilizate deopotrivă de oameni şi companii, de la site-uri web, social media şi video streaming la e-mail şi platforme de videocolaborare. Sunt clădiri proiectate şi construite special în acest scop şi integrează sisteme complexe de alimentare şi răcire a echipamentelor IT – servere, unităţi de stocare, echipamente de reţea –, precum şi de protecţie împotriva incidentelor, de la incendii şi cutremure la furt şi nu numai. Se numesc data centere, iar în România formează o piaţă în valoare de 50 mil. euro, potrivit estimărilor constructorului de profil Tema Energy. Şi se anunţă un an cu noi proiecte.

    Este un an foarte bun pentru pieţele de data centere şi respectiv infrastructuri critice, atât în mediul privat, cât şi pentru autorităţile publice. Proiectele aflate în curs de implementare reflectă, de altfel, activităţile principale ale companiei noastre: proiectarea şi construcţia de data centere la cheie, precum şi integrarea de sisteme şi infrastructuri critice (Power Systems, Railway, Power Back-up). Beneficiem de pe urma unui 2022 foarte încărcat, în care pieţele principale pe care activăm au crescut foarte mult – de altfel, pentru majoritatea companiilor din domeniu a fost un an excelent, în pofida inflaţiei mari”, a spus într-un interviu pentru BUSINESS Magazin Mihai Manole, managing partner al Tema Energy, companie românească înfiinţată în 2002, specializată în construcţia de centre de date pe care le execută cu personal propriu, de la design şi proiectare până la livrare, instalare, start-up şi servicii de întreţinere şi suport.

    Piaţa de data centere din România a evoluat constant în ultimii ani, a punctat Mihai Manole, având în 2022 o valoare estimată de Tema Energy de peste 50 milioane euro, în urma investiţiilor semnificative care au fost realizate în ultimii ani. „Spre exemplu, anii trecuţi am avut proiecte dezvoltate de Cluster Power, Telekom, Orange, M247, GTS, NX Data, Kyndryl (fostul IBM), iar anul acesta au fost deja anunţate mai multe proiecte noi de dimensiuni mari şi medii.”

    Similar, spune că şi în mediul public autorităţile au investit în mai multe centre de date pentru susţinerea proceselor de digitalizare. „De pildă, cele patru centre de date asociate cloudului guvernamental, plasate în Bucureşti, Braşov, Sibiu şi Timiş, au un buget total de aproximativ 2,2 miliarde de lei, care va fi însă alocat pe mai mulţi ani. Astfel de investiţii contribuie la dezvoltare pieţei pe toate palierele: experţi, certificări profesionale, instalarea unor tehnologii de ultimă generaţie etc. Asistăm şi la o distribuire geografică mai diversă, multe dintre proiectele noi fiind plasate acum în afara Capitalei.”

    Potrivit estimărilor din Data Center Construction Central & Eastern Europe Market Report, piaţa de data centere din regiune va înregistra o creştere liniară de 10,64% în intervalul 2022-2028, în timp ce piaţa de profil din România va creşte peste această cifră, consideră reprezentantul Tema Energy, bazându-şi estimările atât pe existenţa unor proiecte noi deja anunţate cât şi pe finanţările prin PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă).

     

    O paralelă între energie şi IT

    Mihai Manole, care are o experienţă de peste 12 ani în cadrul Tema Energy, spune despre data centere că reprezintă esenţa economiei şi societăţii digitale, iar obiectivul acestora este să asigure o disponibilitate cât mai mare a serviciilor IT oferite, dar cu precădere a celor critice, precum procesarea tranzacţiilor financiare, telecomunicaţii, acces la date medicale şi aşa mai departe. „Centrele de date pot fi deţinute şi utilizate intern de o companie sau organizaţie (o bancă sau un minister, spre exemplu) sau operate de un furnizor de servicii (o companie de telecomunicaţii) şi disponibile mai multor clienţi. Ele reprezintă fundaţia a ceea ce numim cloud computing. Aşa cum electricitatea este produsă într-o centrală (termo, hidro, solară) şi ulterior distribuită consumatorilor, similar serviciile digitale sunt generate într-un centru de date şi ulterior distribuite prin internet către milioane de utilizatori. Societatea şi economia digitală nu se pot dezvolta fără existenţa unor centre de date performante, atât în mediul privat cât şi în cel public”, a explicat Mihai Manole. Potrivit lui, proiectarea, construcţia şi punerea în funcţiune a unui centru de date reprezintă un proces care durează, de regulă, între şase luni şi doi ani, în funcţie de dimensiune, complexitate şi alţi factori. Practic, explică executivul, centrele de date sunt proiecte complexe care includ: lucrări de construcţii şi amenajare; instalaţii de electroalimentare; instalaţii hidraulice; echipamente de power back-up şi climatizare; sisteme de protecţie împotriva incendiilor; sisteme de securitate fizică; sisteme seismice; rack-uri IT, precum şi softuri de management şi control.

    „Cele mai mari provocări ale construcţiei unui centru de date sunt, de regulă, în primul rând, proiectarea corectă a instalaţiilor şi sistemelor acestuia, astfel încât să funcţioneze armonios, iar centrul de date să fie rezilient şi protejat în toate scenariile; iar în al doilea rând, este vorba despre integrarea corectă a tuturor sistemelor şi echipamentelor de infrastructură, astfel încât acestea să funcţioneze în condiţii optime, în mod unitar şi fără întreruperi.”

    Carte de vizită

    Mihai Manole, managing partner, Tema Energy

    1. A urmat Facultatea de Drept şi Limbi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti, în timpul căreia s-a înscris ca voluntar la ASLS – Asociaţia Studenţilor de la Facultatea de Limbi Străine, unde a avut iniţiativa de a organiza evenimente de carieră pentru studenţi – Career Days, târguri de joburi, prezentări de companii şi a colaborat cu multinaţionale şi agenţii de HR în vederea recrutării de studenţi şi proaspăt absolvenţi;

    2. Ulterior, alături de un prieten şi o specialistă în resurse umane, a înfiinţat o agenţie de recrutare şi a organizat târgurile de carieră JOBfest (2006-2008), Târgul de Cariere Bucureşti (2007) şi evenimentul de stagii de practică şi conferinţe inspiraţionale „Internship”;

    3. O altă experienţă antreprenorială a fost activitatea la o firmă de publicitate şi marketing online, în perioada 2009-2010;

    4. În 2010, la propunerea fondatorilor Tema Energy – respectiv tatăl lui Mihai Manole şi prietenul lui de familie, Papadopoulos – Mihai Manole s-a alăturat echipei din cadrul companiei înfiinţate în 2002, în calitate de director general şi acţionar;

    5. Printre hobby-urile sale se numără călătoriile, kartingul, sporturile cu motor, fotbalul şi tenisul.

     

    Tehnologie românească pentru europeni

    Compania are în prezent birouri în mai saşe oraşe din ţară – la Bucureşti, Sibiu, Sebeş, Craiova, Cluj şi Timişoara, însă, chiar dacă activitatea businessului a început la nivel local, în timp, serviciile şi produsele Tema Energy au depăşit graniţele României, intrând în Republica Moldova, Ungaria şi Grecia, iar mai nou fiind căutată şi de actori de pe alte pieţe internaţionale, ca Germania şi Franţa. Pe fondul interesului crescut al vesticilor pentru produsele Tema Energy, în special pentru data centere mobile sau sisteme de monitorizare, compania investeşte în produse şi aplicaţii software de management de data centere, dar şi în produse „în care considerăm că suntem competitivi şi pe care le putem exporta şi instala în Europa de Vest, în principal data centere modulare containerizate”, produse la cheie în fabrica din Bucureşti.

    În prezent, portofoliul de clienţi al Tema Energy numără peste 600 de companii şi peste 100 de proiecte de centre de date dezvoltate.

     

    Afacere de familie

    Când era mic, Mihai Manole şi-a dorit, pe rând, să fie „şofer de tren” – mecanic de locomotivă, apoi jucător de tenis, om de afaceri (fiind inspirat de tatăl său), avocat şi apoi ambasador. Însă, după ce a terminat Facultatea de Drept şi pe cea de Limbi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti şi după ce şi-a „satisfăcut pofta” de a fi antreprenor, a dat curs invitaţiei tatălui său – în 2010 – de a se alătura acestora în Tema Energy, pe care tatăl o fondase în 2002 alături de un prieten de familie. „Aş putea să spun că acest domeniu m-a ales pe mine, într-un fel.

    Fondatorii companiei – tatăl meu şi prietenul lui – mi-au făcut propunerea de a mă alătura acestei afaceri de familie, într-un moment în care firma atinsese deja o oarecare maturitate, implementase primele proiecte de centre de date şi telecomunicaţii, dar avea nevoie de un suflu şi o viziune noi. Deşi nu am o educaţie tehnică, totuşi am fost pasionat de matematică, şi în şcoala generală, şi în liceu, pe de o parte, dar şi de logică, psihologie, filosofie şi economie. Fiind înconjurat de o echipă de ingineri talentaţi, pornind de la tatăl meu şi domnul Papadopoulos şi continuând cu zeci de ingineri din companie, dar totodată eu însumi fiind pasionat de tot ce înseamnă tehnologie, comunicaţii şi IT, am avut norocul să formăm un mix care s-a dovedit a fi productiv. La acestea s-au adăugat şi experienţele mele antreprenoriale, dar şi backgroundul solid pe care îl aveam deja în vânzări, marketing, resurse umane şi evenimente”, a povestit Mihai Manole.

    În 2010, când a preluat rolul de director general şi acţionar al companiei, Tema Energy însemna o echipă de 23 de persoane şi un business de 3 milioane de lei. În timp compania s-a dezvoltat, iar în prezent echipa a ajuns la 65 de ingineri, proiectanţi, specialişti de service şi electricieni, iar cifra de afaceri se situează în jurul a 12,7 mil. euro la finalul lui 2022. „Am reuşit să creştem de la o companie mică la una medie şi să fim cunoscuţi şi bine reputaţi pentru tot ceea ce am dezvoltat în aceşti ani de la înfiinţare. Am reuşit să contribuim la creşterea pieţei de data centere din România, construind unele dintre cele mai mari şi mai performante centre de date locale, dar şi prin prezentări, întâlniri cu investitori români şi străini, certificări internaţionale şi, începând cu anul 2017, prin organizarea evenimentului dedicat acestei industrii: DataCenter Forum România, ajuns anul acesta la a cincea ediţie – cu doi ani de pauză în pandemie şi care este un eveniment care se desfăşoară atât fizic, cât şi online. Pentru anul 2023 ne-am propus o cifră de afaceri de 13 milioane de euro, în uşoară creştere faţă de 2022, având în vedere proiectele ample pe care le derulăm, dar şi faptul că suntem în diferite etape de ofertare sau licitaţii şi pentru alte contracte”, spune executivul.

    „Este un an foarte bun pentru pieţele de data centere şi respectiv infrastructuri critice, atât în mediul privat, cât şi pentru autorităţile publice. (…) Beneficiem de pe urma unui 2022 foarte încărcat, în care pieţele principale pe care activăm au crescut foarte mult – de altfel, pentru majoritatea companiilor din domeniu a fost un an excelent, în pofida inflaţiei mari.”

    Mihai Manole, managing partner, Tema Energy

    În paralel cu activitatea şi dimensiunea Tema Energy a crescut şi Mihai Manole, care în prezent are o agendă încărcată. De-a lungul zilei petrece destul de mult timp întâlnindu-se cu clienţi şi parteneri – la o cafea, la prânz. Încearcă, de asemenea, să se vadă şi să discute măcar câteva minute pe zi cu asociaţii şi directorii companiei şi, constant, cu angajaţii de la birou, comunicările telefonice şi prin e-mail consumându-i destul de mult timp. „O dată la câteva săptămâni vizitez cele mai importante lucrări şi şantiere în execuţie. Mă implic, în paralel, şi în activităţile de marketing, în organizarea evenimentului DataCenter Forum, în strategia şi analiza vânzărilor. Săptămânal avem o şedinţă de management de 2-3 ore. După program, merg acasă şi petrecem timp în familie (jocuri, lecţii, ne plimbăm pe jos, vorbim cu copiii ce au făcut la şcoală/grădiniţă etc). Pregătim copiii pentru culcare, apoi citesc câteva pagini de carte (de regulă de dezvoltare personală, psihologie sau beletristică) sau văd un film, un meci. De regulă dorm între 7 şi 8 ore pe noapte”, a mai povestit Mihai Manole, adăugând că printre hobbyurile lui se numără călătoriile şi city-breakurile, kartingul, sporturile cu motor, fotbalul şi tenisul.

    În opinia lui, unui lider nu ar trebui să îi lipsească autenticitatea, căci consideră că un lider care se manifestă şi comunică doar după tipare şi care nu reuşeşte să fie dezinvolt, deschis şi sincer cu echipa sa nu poate fi un lider până la capăt şi nu îi va inspira pe colegii săi să îşi atingă potenţialul maxim şi să se dezvolte cu adevărat ca indivizi şi ca echipă. „Când avem interviuri pentru angajări noi, căutăm în oameni valori precum onestitatea, proactivitatea, deschiderea spre dezvoltare şi inovare, perseverenţa, inteligenţa emoţională şi cognitivă”, este de părere reprezentantul companiei româneşti.

     

    Nevoia de un mindset diferit

    În continuare, planurile Tema Energy vizează dezvoltarea şi extinderea atât a echipei, cât şi a portofoliului de clienţi şi proiecte. „Dintre planurile Tema Energy pentru anii următori, menţionăm să continuăm să creştem echipa de specialişti, ingineri şi tehnicieni şi să obţinem certificări internaţionale în domeniu, astfel încât să putem acoperi dezvoltările tot mai mari şi mai complexe. Vrem să ajungem la 70 de angajaţi în 2023. Vom continua să facem investiţii în cercetare şi dezvoltare de produse şi soluţii noi, precum şi în eficientizarea si optimizarea produselor şi soluţiilor existente. Diversificarea portofoliului de produse şi servicii al Tema Energy este un alt obiectiv important, pentru că ne asigură rezilienţa businessului în momente de instabilitate economică. Ieşirea pe pieţele externe în anii următori este un obiectiv îndrăzneţ, dar realizabil. Iar digitalizarea companiei noastre este de asemenea un obiectiv important, deoarece ne va ajuta să alocăm mai eficient resursele şi să creştem în mod mai accelerat”, a punctat Mihai Manole.

    Întrebat ce ar schimba la industria în care activează, reprezentantul Tema Energy a răspuns că, la întregul mediu de business din România, ar schimba mindsetul, dintr-unul orientat spre competiţie şi critică, înspre cooperare şi competitivitate. „Acestea sunt două concepte care nu se exclud şi cred că avem mare nevoie să dialogăm, să cooperăm între noi, atât ca oameni cât şi la nivel de organizaţii şi companii, pentru a evolua în mod real şi accelerat.”  

     

    Un an bun pentru piaţa „imobiliară” tehnologică (cele mai importante proiecte ale Tema Energy în 2023)

     
    1. HUB Servicii M.A.I.” – Data Center la cheie, Shelter comunicaţii şi instalaţii clădire; Beneficiar: Ministerul de Interne; Locaţie: Bucureşti; Status: în curs de finalizare

    2. Reproiectare Data Center; Beneficiar: Bancă (nume confidenţial); Locaţie: Bucureşti; Status: în implementare

    3. Centru de Comandă şi Data Center CFR; Beneficiar: Alstom; Locaţie: Braşov; Status: în curs de proiectare şi execuţie

    4. Extindere Data Center; Beneficiar: IT (confidenţial); Locaţie: Bucureşti; Status: în curs de proiectare

    5. Parc fotovoltaic 1 MW; Beneficiar: Industrie (confidenţial); Locaţie: Sibiu; Status: în curs de finalizare

    6. Data Centere la cheie; Beneficiar: ONRC; Locaţie: Bucureşti şi Constanţa; Status: finalizate recent

    7.  Data Center Mobil la cheie; Beneficiar: IGI (Inspectoratul General pentru Imigrări); Locaţie: Braşov; Status: în implementare

    8. Sisteme de infrastructură critică – Reabilitare cale ferată; Beneficiar: Alstom, respectiv Thales; Locaţie: Braşov – Sighişoara respectiv Feteşti – Ciulniţa; Status: în implementare

    9. Server Room la cheie; Beneficiar: Administraţia Prezidenţială; Locaţie: Bucureşti; Status: în implementare

    10. Server Room şi instalaţii clădire; Beneficiar: CERT (Centrul de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică); Locaţie: Bucureşti; Status: în curs de finalizare.

  • Povestea tânărului care a renunţat la cea mai căutată meserie din România şi care a ales să îşi urmeze visul. Ce a ajuns acum să facă

    Modelul mamei sale, care conduce propriul business de peste 25 de ani, a fost primul imbold pentru Liviu Tudoran în a-şi construi, la rândul său, o afacere a lui, de la zero. Cum pasiunea pentru gătit l-a însoţit dintotdeauna, n-a fost greu să aleagă domeniul în care să-şi croiască drum către statutul de antreprenor. Aşa că, încet, dar sigur, a creat o firmă şi un brand – NIB, crackers artizanali – care îi ocupă astăzi tot timpul.

    La începutul boomului food truckurilor în România, Liviu a fost foarte aproape de a-şi deschide şi el unul. Nu s-au legat însă lucrurile, dar ideea unei afaceri n-a fost dată la o parte. „Câţiva ani mai târziu, după câteva joburi în corporaţie, a dat pandemia peste noi şi am descoperit pâinea cu maia. Am început să fac acasă nonstop şi mi-a plăcut enorm tot procesul din spate. Ajunsesem să fac atât de des, că nu o puteam mânca noi pe toată şi aşa am ajuns să le fac şi prietenilor apropiaţi, care au fost foarte încântaţi de produs. Şi atunci am început să mă gândesc serios că this might be it.”

    A făcut un studiu de piaţă şi a ajuns la concluzia că şi-ar putea găsi locul pe piaţa pâinii şi a produselor artizanale din Bucureşti, a profitat de un spaţiu liber pe care îl aveau părinţii lui la demisolul casei şi a început aventura obţinerii avizelor şi a autorizaţiilor. Investiţia iniţială a fost de aproximativ 25.000 de euro, bani care au mers în principal către utilaje, amenajarea spaţiului şi dezvoltarea site-ului prin care se preiau comenzile şi se procesează plăţile, www.alveola.ro, aşa cum se numeşte, de altfel, şi brutăria de la care a plecat totul. Brandul este însă NIB.

    Punga de 100 de grame de crackers cu maia este 11,9 lei.

    „Microbrutăria Alveola a început livrările de produse artizanale cu maia în iunie 2022. Am încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 10.000 de euro. Am lucrat la un portofoliu de produse, s-a modificat pe parcursul anului, dar acum am găsit o formă finală şi o direcţie.” Toate produsele sunt fabricate în Bucureşti, într-un spaţiu de 50 de metri pătraţi, în care Liviu produce, coace, ambalează, etichetează şi împachetează manual crackerşii artizanali cu maia. De vândut, vinde peste tot în România, în principal online, dar şi în câteva localuri din HoReCa.

    O pungă de 100 de grame de crackers cu maia este 11,9 lei, dar, după scumpirile din ultima vreme, Liviu Tudoran se gândeşte la o majorare a preţului după jumătatea anului 2023. „În anul 2023, microbrutăria Alveola se concentrează în continuare pe producţia de crackers artizanali cu maia. Obiectivul principal este să cresc vânzările prin intermediul website-ului cu 50%, să cresc prezenţa în mediul online şi să fim mai activi pe reţelele de socializare.” Cu formare în domeniul IT, Liviu a lucrat timp de zece ani în mai multe corporaţii specializate în tehnologia comunicaţiilor. Microbul anteprenoriatului nu l-a lăsat să trăiască liniştit, deşi joburile pe care le-a avut nu erau rele. A avut de învăţat şi din experienţa de angajat, însă nimic nu putea să-l pregătească pentru şocul trecerii de la o companie cu o echipă mare la a fi complet pe cont propriu, singurul responsabil în toate. „Cred că cea mai mare provocare este să ai capacitatea să show up, day after day, chiar şi atunci când simţi că nu merge aşa cum ţi-ai imaginat sau dorit. Să nu te descurajezi uşor.”

    A învăţat să fie flexibil ca antreprenor, a învăţat că nimic nu este bătut în cuie şi că trebuie să se adapteze constant la tot ce se întâmplă. „Mi-a fost destul de greu să accept că modelul iniţial de business pe care îl gândisem pentru pâine nu a fost cel mai potrivit, dar am reuşit să trec peste şi să-mi găsesc curajul să merg mai departe cu un alt produs – crackerşii cu maia.” O altă lecţie valoroasă pe care a învăţat-o a fost să-şi dea seama când trebuie să ceară ajutorul celor din jur şi să accepte sprijinul lor. Acum familia îl ajută la ambalare şi la pregătirea comenzilor pentru livrări, iar prietenii dau şi ei o mână de ajutor la partea de content writing, marketing şi îi deschid uşi pentru a intra în contact cu potenţiali clienţi. Pentru că orice afacere de la zero este rezultatul muncii unei mici echipe în spate.  

    „Mi-a fost destul de greu să accept că modelul iniţial de business pe care îl gândisem pentru pâine nu a fost cel mai potrivit, dar am reuşit să trec peste şi să-mi găsesc curajul să merg mai departe cu un alt produs – crackerşii cu maia.”

    Liviu Tudoran, fondator NIB Crackers

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    My secret land – poveşti personalizate pentru copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Cristina Clima

    Investiţie iniţială: peste 50.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 50.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională şi internaţională

    Boem Atelier – laborator de ciocolată (Bucureşti)

    Fondator: Vlad Niculescu

    Investiţii: 80.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Mellow Garden – spaţiu pentru evenimente (Bucureşti)

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 88.000 de lei (17.600 de euro)

    Fondatori: familia Ioniţă

    Prezenţă: Bucureşti

    Airsoft by the Lake – club de airsoft (jud. Ilfov)

    Fondatoare: Adriana Mihai

    Investiţii: 15.000 de euro

    Prezenţă: comuna Frumuşani, judeţul Ilfov

    Păstrăvăria Bolloga – păstrăvărie şi două băcănii (jud. Cluj)

    Fondatori: familia Oltean

    Investiţii: peste 200.000 de euro

    Prezenţă: satul Bologa,vjudeţul Cluj (păstrăvăria),vCluj-Napoca (băcăniile)

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • O nouă revoluţie în tehnologie: CEO-ul Nvidia, Jensenm Huang, avertizează că inteligenţa artificială reduce barierele de intrare pe piaţa IT. „Toată lumea ar putea fi un programator acum”

    Inteligenţa artificială înseamnă că oricine poate fi acum un IT-ist, deoarece tot ce trebuie să facă este să vorbească cu computerul, a declarat luni CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, titrează Reuters.

    Vorbind în faţa a mii de oameni prezenţi la forumul Computex din Taipei, Huang, a explicat că inteligenţa artificială conduce o nouă revoluţie în domeniul calculatoarelor.

    „Nu există nicio îndoială că suntem într-o nouă eră”, „În fiecare nouă epocă puteai face lucruri care nu erau posibile înainte, iar inteligenţa artificială se califică cu siguranţă”, a adăugat acesta.

    „Bariera de intrare în programare este incredibil de jos. Am închis acest decalaj. Toată lumea ar putea fi un programator acum”

    Progonoza de venituri a companiei Nvidia pentru al doilea trimestru este cu 50% mai mare decât estimările realizate de Wall Street, iar gigantul tehnologic vrea să mărească producţia pentru a satisface cererea suplimentară de cipuri, folosite printre altele pentru softuri precum ChatGPT.

     

  • Tehnologiile old-school, the new cool: de ce e nevoie ca tinerii programatori să înveţe şi limbaje de programare vechi?

    Pe o piaţă a muncii în care programatorii tineri se concentrează aproape exclusiv pe tehnologiile moderne, să cunoşti vechile limbaje de programare a devenit nu doar un element esenţial pentru a învăţa dedesubturile celor noi, ci şi un factor diferenţiator, care îţi poate asigura continuitate şi siguranţă în carieră, este de părere Mihai Badea, directorul diviziei IT din cadrul companiei Alten România. Ce sfaturi are el pentru cei care vor să pornească o carieră în tech?

     

    „Tehnologiile software mai vechi sunt destul de specializate şi au aplicabilitate limitată în anumite domenii, ceea ce poate fi un avantaj. Spre exemplu, limbajele de programare AS400, Cobol şi nu numai, fiind considerate «old-school», nu sunt la fel de populare şi nu sunt la fel de multe persoane dispuse să le înveţe. Dar acestea, dacă sunt cunoscute bine, pot oferi unui profesionist în domeniu o siguranţă în privinţa locului de muncă, deoarece nu există mulţi specialişti în aceste tehnologii. În plus, aceste limbaje de programare au o construcţie complexă, ceea ce îi poate ajuta pe tineri să dezvolte o gândire analitică şi să facă conexiuni mai uşor. Mai mult, consider că este foarte uşor pentru un tânăr să se adapteze la un limbaj de programare modern după ce a studiat un limbaj mai vechi”, a spus pentru BUSINESS Magazin Mihai Badea, directorul diviziei de IT în cadrul Alten România, subsidiara locală a companiei franceze cu acelaşi nume, ce desfăşoară activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică.

    Astfel, în contextul în care programatorii tineri se axează acum aproape exclusiv pe tehnologiile moderne, unul dintre obiectivele Alten România, companie cu afaceri de peste 27,6 milioane de euro (134,6 milioane de lei) în 2021, ultimul an pentru care există date publice disponibile, este să includă în strategia de pregătire a programatorilor tineri tehnologie software veche – cunoscută sub termenul „legacy”, utilizate încă des în domeniile bancar şi comunicaţii, de pildă. „Şi eu, la rândul meu, am trecut prin vechile tehnologii, atât la liceu, cât şi la facultate şi pot spune că a fost o bază solidă pentru mine şi mi-a permis să mă adaptez uşor tehnologiilor moderne”, a spus Mihai Badea, adăugând că în prezent în facultăţile cu profil tehnic tinerii se întâlnesc cu tehnologii vechi de tipul C/CĂĂ.

    De asemenea, directorul diviziei de IT a Alten România a punctat faptul că tinerii cu adevărat pasionaţi de industria de IT&C sunt atraşi şi interesaţi să înveţe vechile limbaje de programare. „Am întâlnit tineri absolvenţi de facultăţi de profil care şi-au început cariera în Alten prin înrolarea la academia de AS400 pe care o desfăşurăm intern. Din discuţiile cu colegii mei, sunt foarte mulţumiţi de decizia luată, pentru că se adaptează foarte uşor noilor tendinţe din piaţă, cu atât mai mult cu cât vechea tehnologie le-a dezvoltat considerabil abordarea în curba de învăţare.”

    Nici zona de limbaje de programare şi tehnologii noi nu rămâne neglijată de reprezentanţii Alten România. Astfel, subsidiara locală a companiei franceze urmează să organizeze în vara anului 2023 o academie care va acoperi tehnologiile moderne, precum Java şi .Net, cu condiţia ca participanţii să rămână în cadrul companiei la finalul programului. „Academia se va întinde pe durata a două luni, timp în care colegii tineri vor putea dezvolta împreună cu seniorii noştri diverse aplicaţii ce vor deservi compania.”

    În cadrul Alten România lucrează în prezent un număr de 740 de persoane, după ce pe parcursul anului trecut compania a recrutat 40 de noi specialişti. La nivel naţional, compania are birouri în Bucureşti, Piteşti, Craiova, Sibiu şi Timişoara şi are planuri de extindere în noi oraşe importante din ţară. „Suntem mereu în căutare de noi talente care să ne completeze echipa şi, de asemenea, ne propunem să investim tot mai mult în angajaţii noştri actuali şi viitori, să ne ocupăm de dezvoltarea personală şi profesională a acestora”, a mai spus Mihai Badea.

    Carte de vizită

    Mihai Badea, directorul diviziei IT A Alten România

    1. Este absolvent al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul UPG Ploieşti;

    2. Şi-a început cariera în cadrul IBM, în 2007, când a preluat rolul de consultant în implementare de soluţii de business în mediul large enterprise customers, şi a continuat către zona de leadership, urmată de zona de cybersecurity;

    3. În aprilie 2022, s-a alăturat echipei Alten România, ocupând funcţia de director al diviziei de IT în cadrul subsidiara locale a companiei franceze care desfăşoară activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică;

    4. Pe plan personal, Mihai Badea este tată a doi copii şi printre pasiunile sale se numără călătoriile cu familia şi achiziţia de maşini vintage.

    Soluţii necesare în vremuri incerte

    Alte obiective important pentru subsidiara locală a Alten sunt reprezentate de intrarea pe piaţa de securitate IT cu servicii dezvoltate în cadrul companiei şi dezvoltarea unui security operation centers (SOC) as a service, care să ofere şi să asigure clienţilor servicii complete de securitate cibernetică. „Security operation centers as a service oferă aceleaşi capabilităţi ca un SOC intern, cum ar fi monitorizarea reţelei, log management, detectarea ameninţărilor şi indicatorilor de compromitere, investigarea incidentelor şi remedierea acestora, identificarea riscurilor cibernetice şi abaterilor de la politicile de securitate sau raportarea, diferenţa fiind că furnizorul extern asigură şi gestionează tehnologiile, procesele şi procedurile de lucru specifice, precum şi personalul specializat pentru asigurarea acestor servicii, cu suport 24/7. O arie importantă pe termen mediu şi lung mai este pătrunderea în piaţa de securitate IT cu o serie de servicii dezvoltate în acest sens, precum Cloud Security, Network Management, Endpoint Security sau Vulnerability Management.”

    Mihai Badea a explicat că organizarea unui SOC intern poate necesita investiţii substanţiale în echipamente, aplicaţii, personal şi training. De asemenea, implementarea şi adopţia celor mai bune practici poate dura destul de mult timp, astfel, o soluţie SOCaaS vine să răspundă unor cerinţe imediate, fiind necesară în contextul incert în care ne aflăm la nivel global.

    „Ameninţările cibernetice nu aşteaptă să fim pregătiţi, ci sunt într-o continuă creştere atât în ceea ce priveşte numărul, cât şi complexitatea. O soluţie SOCaaS ajută companiile să reducă din costurile asociate implementării şi gestionării unui SOC «tradiţional», dar şi timpii de implementare, îmbunătăţind astfel capabilităţile de detecţie şi răspuns şi reducând riscurile de atac şi compromitere a sistemelor IT şi pierderea de date critice. De asemenea, ajută la «maturizarea» rapidă a proceselor, optimizează costul resurselor şi poate scala în funcţie de cerinţele organizaţiei”, a spus directorul diviziei de IT al Alten România, care are în portofoliul de clienţi peste 80 de jucători activi în industrii diverse, precum cea bancară, automotive, IT, retail sau telecom.

    Despre potenţialul industriei şi pieţei naţionale de IT&C, reprezentantul Alten spune că România poate schimba percepţia că ar fi doar o piaţă de suport pentru alte regiuni, având în vedere că, în ultimii ani, România s-a dezvoltat semnificativ din punct de vedere tehnologic, având mulţi specialişti în piaţă cu viziune asupra soluţiilor cerute. „Sunt convins că putem deveni o piaţă strategică la rândul nostru şi chiar să atragem înapoi în ţară o bună parte din specialiştii care au emigrat în ultimii ani. Este o oportunitate minunată de a creşte şi de a ne afirma pe plan internaţional şi sunt încrezător că putem realiza acest lucru prin valorificarea resurselor noastre umane şi tehnologice pentru a transforma România într-un hub tehnologic de top, recunoscut pe plan global”, a mai spus Mihai Badea.

     

    Pasiunea pentru IT, cultivată din copilărie

    Încă de la o vârstă fragedă, mai exact de la şapte ani, Mihai Badea „iubea să se joace” pe PC-ul tatălui lui – chiar dacă pe vremea aceea trebuia să se mulţumească cu a doua versiune de Windows.  „Visul meu din copilărie a fost să lucrez în acest domeniu. Primul contact cu lumea IT l-am avut la şapte ani, când cea mai mare bucurie a mea era să merg la biroul tatălui meu vinerea, când îmi terminam programul la şcoală, şi să îl aştept să îşi termine şi el programul, ca să mă joc pe calculatorul lui. Pentru mine totul a fost fascinant şi suficient de incitant încât să îmi deschidă ochii către un viitor în acest domeniu”, a povestit Mihai Badea.

    Astfel, atras de dinamismul domeniului IT&C, a absolvit un liceu informatic şi a continuat cu Facultatea de Automatică şi Calculatoare din cadrul UPG Ploieşti. „Pot spune că sunt cu adevărat devotat acestui domeniu. Astăzi când spui IT, spui aplicabilitate în orice industrie. Este un domeniu aflat în continuă evoluţie, în care şi dintr-o poziţie de leadership ruptura de lumea tehnică este în realitate imposibilă.”

    Mihai Badea şi-a început cariera în cadrul companiei americane IBM, unde a ocupat mai multe poziţii şi a „migrat” în mai multe zone ale industriei de IT&C, de la rolul de consultant în implementare de soluţii de business în mediul large enterprise customers; a continuat cu zona de leadership şi apoi a fost atras de securitatea cibernetică.

    „Din dorinţa de a învăţa cât mai multe, am luat decizia de a merge către zona de cybersecurity, şi, având referinţe foarte bune în ceea ce priveşte Secure Works, am acceptat o poziţie de senior manager în cadrul acelei companii. A fost o perioadă benefică, în care alături de colegii mei am reuşit să livrăm servicii complexe cyber-related către clienţii large enterprise.” Iar în echipa Alten România a venit în aprilie 2022.

    „Sunt convins că putem deveni o piaţă strategică la rândul nostru şi chiar să atragem înapoi în ţară o bună parte din specialiştii care au emigrat în ultimii ani. Este o oportunitate minunată de a creşte şi de a ne afirma pe plan internaţional şi sunt încrezător că putem realiza acest lucru prin valorificarea resurselor noastre umane şi tehnologice, pentru a transforma România într-un hub tehnologic de top, recunoscut pe plan global.”

    Mihai Badea, director divizia de IT, Alten România

    „Am construit un mediu de lucru nu de competiţie între echipe, ci bazat pe munca în echipă”

    Agenda de lucru a lui Mihai Badea a tot evoluat odată cu parcursul lui în industrie, iar în prezent şedinţele cu diverşi stakeholderi îi ocupă o mare parte din timpul unei zile de lucru. „De asemenea, subiectele ce ţin de strategie sunt nelipsite din agenda zilnică. Dat fiind dinamismul contextului actual, este foarte important să te adaptezi pe loc. Totodată, personal, pun mult accent pe discuţiile cu colegii din companie, aşa că îmi dedic zilnic timp pentru a mă întâlni cu colegi atât din echipa mea, cât şi din alte echipe, pentru a le oferi sfaturi de viitor.”

    El consideră că o calitate care nu ar trebui să îi lipsească unui lider bun este cea de a da putere şi energie echipei pe care o conduce. „Principala calitate al unui lider ar fi «Empower the team!». Este foarte important să ai o echipă în spate pe care să o susţii în iniţiativele sale, să discuţi transparent despre ideile comune şi să ajungi într-un timp scurt la un ţel comun.” În ceea ce-l priveşte, principala aşteptare pe care o are din partea celor nou-veniţi în echipă este aceea de a fi transparent atât cu el, cât şi cu colegii. „Mediul de lucru pe care l-am construit atât în Alten, cât şi în companiile în care am lucrat în trecut nu este unul de competiţie între echipe, ci unul bazat pe muncă în echipă.”

  • Care este oraşul ce este considerat polul de business şi de talente al României, care lasă în urmă la acest capitol oraşe precum Bucureşti, Cluj sau Oradea

    Palas Campus a fost inaugurat în aprilie 2023, după nici trei ani de la demararea lucrărilor, şi bifează mai multe premiere: este cea mai mare clădire de birouri de clasa A din ţară; cea mai mare investiţie privată din Iaşi în ultimii 10 ani; proiectul care a primit primul credit verde acordat unei companii româneşti de International Finance Corporation (IFC), parte a Băncii Mondiale; singurul proiect care se află în dublu proces de certificare verde. Mai mult decât atât însă, el consolidează poziţia Iaşiului ca pol de business al ţării, cât şi ca pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi doar în proiectele IULIUS din centrul oraşului.

    „Este un pol creativ şi de inovaţie în care şi-au stabilit sediul 13 companii multinaţionale foarte puternice din industriile IT & Automotive, inaugurarea proiectului realizându-se în prezenţa autorităţilor centrale, inclusiv a celor dedicate dezvoltării tehnologiei în România”, descrie, în câteva cuvinte, proiectul recent lansat Ionuţ Pavel, Office Buildings Manager la Palas Iaşi şi Palas Campus. Şase dintre cele 13 companii multinaţionale care au sedii în noul proiect au deschis primul lor birou din regiunea de nord-est – astfel că dincolo de premierele marcate de investiţia de 120 de milioane de euro putem spune că acesta este un nou hub de inovaţie al ţării. În plus, jumătate dintre companiile din Palas Campus sunt americane, importanţa proiectului fiind susţinută şi de participarea la lansare a Excelenţelor Lor, Kathleen Kavalec, Ambasadorul SUA în România, şi Andrei Muraru, Ambasadorul României în Statele Unite.

    Palas Campus este o continuare a ansamblului multifuncţional Palas Iaşi, inaugurat acum un deceniu şi care a reprezentat o investiţie de peste 320 milioane de euro, realizată tot de IULIUS. Ambele sunt proiecte ample de regenerare urbană, care au redesenat centrul Iaşiului şi au devenit prima destinaţie în ceea ce priveşte timpul liber, dar şi un „vibrant hub de business regional”, după cum îl descriu reprezentanţii companiei. „Ca să avem o imagine completă, prin cele două investiţii, în centrul Iaşiului s-a format poate cea mai mare comunitate de IT&C, outsourcing şi automotive din România, cele opt clădiri pe care le operăm însumând 130.000 mp de spaţii office clasa A, în care îşi au sediul nu mai puţin de 70 de companii. Este cel mai mare pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi, cu impact în retenţia tinerilor absolvenţi, care au acum oportunităţi să se dezvolte şi, astfel, motive în plus să rămână în ţară, în Iaşi”, explică Ionuţ Pavel.

    Palas Campus este un proiect care a demarat în pandemie şi care s-a finalizat în mai puţin de trei ani, ceea ce a fost o provocare, dat fiind întregul context: „Cred că oricine îşi poate imagina cum se traduce acest lucru la nivel de efort investiţional, logistic, resursă umană şi implicare a industriilor din domeniul construcţiilor”. Nu în ultimul rând, este un proiect verde, proiectat şi construit astfel, cu materiale sustenabile, sisteme de optimizare a consumului şi eficientizare, inclusiv prin montarea panourilor fotovoltaice pe întreaga suprafaţă a acoperişului, facilităţi care susţin mobilitatea pietonală şi transportul alternativ şi exemplele pot continua. „Este prima clădire din România aflată într-un proces de dublă certificare, EDGE şi LEED, o particularitate importantă în contextul preocupării accentuate pentru sustenabilitate, nu doar a companiei noastre, ci a tuturor chiriaşilor. Un element diferenţiator sunt şi terasele verzi la înălţime, amenajate la etajul 4, utilizate drept zone de coworking în aer liber şi relaxare”, adaugă  reprezentantul IULIUS.

    Un proiect pentru comunitate. „Investiţia IULIUS nu înseamnă doar dezvoltarea propriu-zisă a clădirii Palas Campus, ci şi integrarea proiectului şi a zonei în ţesătura urbană. Practic, o zonă insuficient dezvoltată şi neatractivă, contrar poziţionării sale centrale, a fost revitalizată şi transformată într-un hub inovativ, care a creat noi locuri de muncă, dar care aduce ceva în plus comunităţii, prin serviciile, magazinele şi dotările de care beneficiază atât angajaţii din clădire, cât şi vecinii”, descrie Ionuţ Pavel una dintre principalele caracteristici ale proiectului, respectiv felul în care se integrează în comunitate. Palas Campus s-a dezvoltat într-o zonă centrală – Sf. Andrei – din imediata vecinătate a Palas Iaşi, care nu a beneficiat de investiţii până acum, dar care, din perspectiva reprezentanţilor companiei, are un potenţial semnificativ pentru modernizarea oraşului, urbanistică şi economică. Palas Campus se află în punctul zero al Iaşiului, foarte aproape de reperele principale de atracţie ale oraşului, ceea ce îl face foarte uşor accesibil, pietonal, cu automobilul personal sau transportul public. „Localizarea este unul dintre principalele atuuri pentru companii, care îşi doresc pentru angajaţii lor acces la o varietate de facilităţi, pentru eficientizarea timpului şi un grad ridicat de satisfacţie. Iar când vorbim de integrarea componentei office în proiecte mixte, atractivitatea este cu atât mai mare”, descrie Ionuţ Pavel poziţionarea proiectului. Gândit ca o continuare a primului proiect mixed-use de regenerare urbană din România – Palas Iaşi – şi aflându-se în imediata sa vecinătate, Palas Campus, beneficiază astfel de multiplele funcţiuni ale ansamblului, care reprezintă principala destinaţie de shopping şi entertainment din nord-estul ţării (63.000 mp – 270 de branduri, servicii, restaurante şi cafenele concept), având şi o grădină urbană de 5 hectare, care găzduieşte zeci de evenimente anual şi facilităţi de petrecere a timpului liber. „În plus, este parte din cel mai mare pol de business din România, o comunitate de 70 de companii, care şi-a dovedit în ultimul deceniu capacitatea de dezvoltare, rezilienţă şi viziune pe termen lung”, subliniază reprezentantul IULIUS.

    De altfel, campusul a fost încă de la început conceput ca un proiect mixt integrat, menit să completeze ansamblul Palas. Faptul că acesta adaugă 60.000 mp ansamblului Palas, ajungând astfel la 130.000 mp de birouri clasa A şi peste 70 de companii găzduite, din domenii precum IT, automotive, banking etc., consolidează Palas Iaşi ca pol regional de business. „Dincolo de intenţia strategică, Palas Campus şi ansamblul Palas au nenumărate puncte de întâlnire, pornind de la similarităţi arhitecturale, până la faptul că ambele dezvoltări au un mix de funcţiuni care se completează. Palas şi Palas Campus sunt feţele aceleiaşi monede şi soluţia IULIUS pentru regenerarea urbană a unei zone centrale a Iaşiului, care a devenit destinaţie magnet pentru localnici şi vizitatori, precum şi un nucleu regional de business care aduce inovaţie şi plusvaloare”, mai spune Ionuţ Pavel. „De altfel, acesta este un aspect pe care IULIUS îl are în vedere la toate proiectele sale, astfel încât acestea să fie cu adevărat relevante şi utile comunităţilor”, punctează reprezentantul IULIUS. În acest caz, vorbim şi despre realizarea unei noi artere, cu sens unic, care va lega două bulevarde importante. Lucrările sunt în derulare şi se adaugă unui proiect finalizat deja de modernizare sau lărgire a cinci străzi adiacente, astfel încât să poată absorbi şi fluidiza traficul din zonă. În total, este vorba despre o investiţie de 4,5 milioane de euro: „Regenerarea urbană este un demers de durată şi inclusiv compania noastră mai are planuri de dezvoltare în zonă, însă, dincolo de asta, e un start care poate da avânt altor numeroase investiţii care să aibă cu adevărat un impact în modernizarea oraşului”.

     

     

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Proiectul care redeseneaza harta de business a României

    Palas Campus a fost inaugurat în aprilie 2023, după nici trei ani de la demararea lucrărilor, şi bifează mai multe premiere: este cea mai mare clădire de birouri de clasa A din ţară; cea mai mare investiţie privată din Iaşi în ultimii 10 ani; proiectul care a primit primul credit verde acordat unei companii româneşti de International Finance Corporation (IFC), parte a Băncii Mondiale; singurul proiect care se află în dublu proces de certificare verde. Mai mult decât atât însă, el consolidează poziţia Iaşiului ca pol de business al ţării, cât şi ca pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi doar în proiectele IULIUS din centrul oraşului.

    „Este un pol creativ şi de inovaţie în care şi-au stabilit sediul 13 companii multinaţionale foarte puternice din industriile IT & Automotive, inaugurarea proiectului realizându-se în prezenţa autorităţilor centrale, inclusiv a celor dedicate dezvoltării tehnologiei în România”, descrie, în câteva cuvinte, proiectul recent lansat Ionuţ Pavel, Office Buildings Manager la Palas Iaşi şi Palas Campus. Şase dintre cele 13 companii multinaţionale care au sedii în noul proiect au deschis primul lor birou din regiunea de nord-est – astfel că dincolo de premierele marcate de investiţia de 120 de milioane de euro putem spune că acesta este un nou hub de inovaţie al ţării. În plus, jumătate dintre companiile din Palas Campus sunt americane, importanţa proiectului fiind susţinută şi de participarea la lansare a Excelenţelor Lor, Kathleen Kavalec, Ambasadorul SUA în România, şi Andrei Muraru, Ambasadorul României în Statele Unite.

    Palas Campus este o continuare a ansamblului multifuncţional Palas Iaşi, inaugurat acum un deceniu şi care a reprezentat o investiţie de peste 320 milioane de euro, realizată tot de IULIUS. Ambele sunt proiecte ample de regenerare urbană, care au redesenat centrul Iaşiului şi au devenit prima destinaţie în ceea ce priveşte timpul liber, dar şi un „vibrant hub de business regional”, după cum îl descriu reprezentanţii companiei. „Ca să avem o imagine completă, prin cele două investiţii, în centrul Iaşiului s-a format poate cea mai mare comunitate de IT&C, outsourcing şi automotive din România, cele opt clădiri pe care le operăm însumând 130.000 mp de spaţii office clasa A, în care îşi au sediul nu mai puţin de 70 de companii. Este cel mai mare pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi, cu impact în retenţia tinerilor absolvenţi, care au acum oportunităţi să se dezvolte şi, astfel, motive în plus să rămână în ţară, în Iaşi”, explică Ionuţ Pavel.

    Palas Campus este un proiect care a demarat în pandemie şi care s-a finalizat în mai puţin de trei ani, ceea ce a fost o provocare, dat fiind întregul context: „Cred că oricine îşi poate imagina cum se traduce acest lucru la nivel de efort investiţional, logistic, resursă umană şi implicare a industriilor din domeniul construcţiilor”. Nu în ultimul rând, este un proiect verde, proiectat şi construit astfel, cu materiale sustenabile, sisteme de optimizare a consumului şi eficientizare, inclusiv prin montarea panourilor fotovoltaice pe întreaga suprafaţă a acoperişului, facilităţi care susţin mobilitatea pietonală şi transportul alternativ şi exemplele pot continua. „Este prima clădire din România aflată într-un proces de dublă certificare, EDGE şi LEED, o particularitate importantă în contextul preocupării accentuate pentru sustenabilitate, nu doar a companiei noastre, ci a tuturor chiriaşilor. Un element diferenţiator sunt şi terasele verzi la înălţime, amenajate la etajul 4, utilizate drept zone de coworking în aer liber şi relaxare”, adaugă  reprezentantul IULIUS.

    Un proiect pentru comunitate. „Investiţia IULIUS nu înseamnă doar dezvoltarea propriu-zisă a clădirii Palas Campus, ci şi integrarea proiectului şi a zonei în ţesătura urbană. Practic, o zonă insuficient dezvoltată şi neatractivă, contrar poziţionării sale centrale, a fost revitalizată şi transformată într-un hub inovativ, care a creat noi locuri de muncă, dar care aduce ceva în plus comunităţii, prin serviciile, magazinele şi dotările de care beneficiază atât angajaţii din clădire, cât şi vecinii”, descrie Ionuţ Pavel una dintre principalele caracteristici ale proiectului, respectiv felul în care se integrează în comunitate. Palas Campus s-a dezvoltat într-o zonă centrală – Sf. Andrei – din imediata vecinătate a Palas Iaşi, care nu a beneficiat de investiţii până acum, dar care, din perspectiva reprezentanţilor companiei, are un potenţial semnificativ pentru modernizarea oraşului, urbanistică şi economică. Palas Campus se află în punctul zero al Iaşiului, foarte aproape de reperele principale de atracţie ale oraşului, ceea ce îl face foarte uşor accesibil, pietonal, cu automobilul personal sau transportul public. „Localizarea este unul dintre principalele atuuri pentru companii, care îşi doresc pentru angajaţii lor acces la o varietate de facilităţi, pentru eficientizarea timpului şi un grad ridicat de satisfacţie. Iar când vorbim de integrarea componentei office în proiecte mixte, atractivitatea este cu atât mai mare”, descrie Ionuţ Pavel poziţionarea proiectului. Gândit ca o continuare a primului proiect mixed-use de regenerare urbană din România – Palas Iaşi – şi aflându-se în imediata sa vecinătate, Palas Campus, beneficiază astfel de multiplele funcţiuni ale ansamblului, care reprezintă principala destinaţie de shopping şi entertainment din nord-estul ţării (63.000 mp – 270 de branduri, servicii, restaurante şi cafenele concept), având şi o grădină urbană de 5 hectare, care găzduieşte zeci de evenimente anual şi facilităţi de petrecere a timpului liber. „În plus, este parte din cel mai mare pol de business din România, o comunitate de 70 de companii, care şi-a dovedit în ultimul deceniu capacitatea de dezvoltare, rezilienţă şi viziune pe termen lung”, subliniază reprezentantul IULIUS.

    De altfel, campusul a fost încă de la început conceput ca un proiect mixt integrat, menit să completeze ansamblul Palas. Faptul că acesta adaugă 60.000 mp ansamblului Palas, ajungând astfel la 130.000 mp de birouri clasa A şi peste 70 de companii găzduite, din domenii precum IT, automotive, banking etc., consolidează Palas Iaşi ca pol regional de business. „Dincolo de intenţia strategică, Palas Campus şi ansamblul Palas au nenumărate puncte de întâlnire, pornind de la similarităţi arhitecturale, până la faptul că ambele dezvoltări au un mix de funcţiuni care se completează. Palas şi Palas Campus sunt feţele aceleiaşi monede şi soluţia IULIUS pentru regenerarea urbană a unei zone centrale a Iaşiului, care a devenit destinaţie magnet pentru localnici şi vizitatori, precum şi un nucleu regional de business care aduce inovaţie şi plusvaloare”, mai spune Ionuţ Pavel. „De altfel, acesta este un aspect pe care IULIUS îl are în vedere la toate proiectele sale, astfel încât acestea să fie cu adevărat relevante şi utile comunităţilor”, punctează reprezentantul IULIUS. În acest caz, vorbim şi despre realizarea unei noi artere, cu sens unic, care va lega două bulevarde importante. Lucrările sunt în derulare şi se adaugă unui proiect finalizat deja de modernizare sau lărgire a cinci străzi adiacente, astfel încât să poată absorbi şi fluidiza traficul din zonă. În total, este vorba despre o investiţie de 4,5 milioane de euro: „Regenerarea urbană este un demers de durată şi inclusiv compania noastră mai are planuri de dezvoltare în zonă, însă, dincolo de asta, e un start care poate da avânt altor numeroase investiţii care să aibă cu adevărat un impact în modernizarea oraşului”.

     

     

     

    Cum arată cea mai mare clădire de birouri din România?

    Palas Campus reprezintă cea mai mare clădire de birouri din România, având o suprafaţă închiriabilă de 60.000 mp (54.000 mp office şi 6.000 mp retail), care a presupus o infuzie de capital de peste 120 milioane de euro. Este un proiect mixt de regenerare urbană, care a revitalizat o zonă centrală din Iaşi, insuficient valorificată – Sf. Andrei – şi a transformat-o într-un hub creativ şi de inovaţie. Este singurul proiect din România care se află în proces de dublă certificare green – EDGE (Excellence in Design for Greater Efficiencies) al International Finance Corporation (IFC) şi LEED (Leadership in Energy and Environmental Design) al US Green Building Council.

    Durată dezvoltare: iulie 2020 – aprilie 2023

    120 mil. euro, investiţia în Palas Campus

    13 companii IT&C şi automotive cu 5.000 de angajaţi vor lucra în clădire

    29 locaţii de retail va deţine compania: restaurante, cafenele, hub medical, sală fitness, supermarket, servicii

    2,8 mil. euro, valoarea investiţiilor în cei 4.500 de metri pătraţi din cadrul proiectului (care includ o piaţetă interioară cu terase în aer liber, terase verzi amenajate la înălţime, la etajul patru, 200 de arbori maturi,  7.000 de arbuşti).

    33,3 mil.  euro, valoarea investiţiei în parcarea proiectului (care va include 625 de locuri dispuse pe două niveluri)

    4,5 mil. euro, valoarea investiţiilor direcţionate în mobilitate şi conectivitate (proiectul include o nouă arteră, care conectează două mari bulevarde, cinci străzi adiacente, lărgite şi modernizate, amenajare staţie de transport public, conexiuni pietonale, 16 staţii de încărcare pentru maşini electrice, aproximativ 650 metri piste de biciclete, 500 spaţii de parcare biciclete, 6 vestiare dotate cu duşuri)

    > 1.200 de panouri fotovoltaice vor fi montate pe acoperişul proiectului (cu o putere de 500 kwp)

    275 de companii naţionale şi internaţionale sunt implicate în construcţie

    3.100 de persoane lucrează la realizarea proiectului (arhitecţi, ingineri, peisagişti, muncitori din varii domenii)

    Cine sunt chiriaşii Palas Campus?

    În Palas Campus sunt acum prezente 13 companii din SUA, Germania, Franţa, Norvegia, Elveţia şi România, din domeniile IT&C, automotive şi asigurări:

    Amazon Development Center Romania
    Centrul de cercetare şi dezvoltare al companiei Amazon;

    AMD – Advanced Micro Devices
    Companie americană producătoare de semiconductori, care proiectează soluţii de calcul adaptive şi de înaltă performanţă;

    Allianz-Ţiriac
    Parte din grupul german Allianz, cea mai valoroasă marcă de asigurări din lume;

    Cognizant Softvision
    Unul dintre cei mai mari angajatori din domeniul ingineriei software din România şi parte din Cognizant, companie globală de servicii profesionale şi de IT;

    Expleo
    Companie globală din domeniul ingineriei, al tehnologiei şi consultanţei, cu sediul în Franţa;

    HELLA România
    Furnizor internaţional din domeniul automotivelor, sub umbrela brandului FORVIA;

    HEITS.digital
    Startup tech din Cluj, specializat în soluţii AI şi machine learning;

    HTEC Group
    Companie globală de consultanţă, inginerie software şi dezvoltare de produse digitale;

    Microsoft
    Companie americană, cel mai mare producător de software din lume;

    Profidata Dev
    Companie elveţiană care livrează soluţii software şi servicii pentru industria financiară;

    Safeguard Global
    Companie americană specializată în servicii de HR şi payroll;

    Visma Software România
    (Companie originară din Norvegia) Furnizor de produse software pentru automatizarea şi gestionarea proceselor de management în afaceri;

    Bandwidth  Companie globală de comunicaţii.

    „HELLA a găsit în Iaşi o comunitate puternică de specialişti calificaţi, formaţi în universităţile din oraş. Vom lucra cu tehnologii avansate, la proiecte inovatoare pentru produse radar, care contribuie la dezvoltarea megatrendului de conducere autonomă. Astfel, dorim să oferim echipei noastre condiţii de muncă la cel mai înalt standard. În Palas Campus, beneficiem de infrastructură modernă, de nivelul celei existente în alte oraşe occidentale unde suntem prezenţi, şi le putem oferi, astfel, angajaţilor un mediu de lucru atractiv şi inspiraţional, în care să poată concepe proiecte inovatoare.”

    Marius Adam, director al HELLA Technical Center Iaşi

    „Deschiderea Palas Campus repune Moldova pe harta zonelor cu potenţial investiţional din România şi, de ce nu, din Europa, contribuind la afirmarea identităţii României ca pol de dezvoltare în domeniul IT&C. Palas Campus înseamnă convergenţa a două dimensiuni importante: asigurarea unor spaţii de lucru la cele mai ridicate standarde şi existenţa unei generaţii tinere, înalt calificate, care nu caută numai un loc de muncă, ci caută un loc în care să-şi valorifice cunoştinţele şi să-şi valorizeze potenţialul. Ca efect imediat, consider că cel mai important pas este retenţia generaţiilor tinere şi înalt calificate în oraşul Iaşi, iar ca efect subsecvent, dorinţa altor companii de a investi într-un loc unde există potenţial atât din punctul de vedere al spaţiilor, cât şi din punctul de vedere al ofertei de forţă de muncă. Dincolo de aceste elemente evidente, trebuie să avem în vedere şi efectele pe celelalte planuri: nevoia de locuinţe noi, de grădiniţe şi şcoli, de magazine de proximitate în noi cartiere etc.”

    Prof. dr. Cristina-Teodora Roman, Decanul Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

    Universul work-life de la birou. Iar când vine vorba de spaţiile office, dedicate angajaţilor care ocupă clădirea, acestea integrează tot ce este mai nou pe acest segment:

    „Mult verde şi spaţii aerisite, cu multă lumină şi pe o perioadă îndelungată din zi, zone comune pentru relaxare, socializare, care stimulează creativitatea şi eficienţa. Companiile şi-au amenajat cu ingeniozitate spaţiile, acordând atenţie cerinţelor şi aşteptărilor angajaţilor”. Sediile sunt în general amenajate pe modelul centrelor de business europene, cu accent pe confort, interacţiune, natură şi servicii indispensabile, astfel timpul de muncă şi cel liber să coexiste în mod firesc: „Nu o spunem noi, ci managerii internaţionali care au venit la inaugurarea birourilor din Palas Campus şi care le-au considerat chiar şi peste nivelul amenajărilor celor din marile oraşe în care au sediul”. Palas Campus este însă o clădire cu funcţiuni multiple – office, retail, petrecerea timpului liber  –, compusă din şase corpuri interconectate la parter şi la primele etaje. „Am gândit-o ca pe un univers care să ofere chiriaşilor tot ceea ce au nevoie pentru a atinge echilibrul work – life atât de necesar în ziua de azi. Restaurantele, cafenelele, supermarketul, sala de fitness, centrul medical şi zona de servicii sunt elemente care conferă şi companiilor un avantaj în raport cu alţi angajatori atunci când recrutează”. Mai mult, deoarece proiectul este o continuare a Palas Iaşi, ansamblul mixed-use care se află la cinci minute de mers pe jos, acesta oferă acces la toate facilităţile acestuia: grădină urbană de 5 hectare, cea mai ofertantă agendă de evenimente, peste 270 de magazine şi servicii, cea mai mare varietate de restaurante şi cafenele într-un singur loc: „Practic, e un proiect parte din centrul vieţii din Iaşi”. La fel ca în toate proiectele lor, au integrat şi soluţii de mobilitate alternativă, amenajând piste de ciclism de aproape 650 de metri, 500 de spaţii de parcare pentru biciclete şi şase vestiare cu duşuri pentru cei care aleg să se deplaseze la birou cu bicicleta. De asemenea, sunt disponibile 16 staţii de încărcare pentru vehicule electrice şi o parcare subterană cu două niveluri şi capacitatea de 625 de locuri, rezultatul unei investiţii de peste 33 de milioane de euro.

    Cel mai mare pariu imobiliar postpandemie. Per total, Palas Campus este rezultatul unei investiţii private de 120 de milioane de euro, ceea ce se traduce în cea mai mare investiţie din România demarată în pandemie şi cea mai mare din ultimul deceniu în Iaşi, de după inaugurarea din 2012 a primului proiect mixed-use din România – ansamblul Palas. De altfel, este proiectul care a dus investiţiile IULIUS realizate în Iaşi, prin cele cinci proiecte de real estate (Palas Iaşi, Palas Campus, Iulius Mall Iaşi, Family Market Miroslava şi Family Market Bucium – totalizează 130.000 mp de spaţii office şi 105.000 mp retail), la jumătate de miliard de euro.

    „Important este că proiectul a primit primul credit verde acordat unei companii româneşti de către IFC (International Finance Corporation, membră a Grupului Băncii Mondiale), în valoare de 72 milioane de euro, o garanţie şi, totodată, o responsabilitate privind construirea cu respectarea principiilor celor mai ridicate standarde de sustenabilitate”, adaugă Ionuţ Pavel. Palas Campus este astfel o etapă a unui proces amplu de regenerare urbană pe care IULIUS l-a proiectat cu scopul de a stimula dezvoltarea oraşului. „Prezenţa unui centru de business puternic, relevant la nivel internaţional, în Palas şi Palas Campus va deschide noi orizonturi pentru Iaşi, pentru comunitate şi va atrage noi investitori. Oraşul se schimbă, câştigă vizibilitate şi valoare şi, cel mai important, îşi consolidează relaţia cu locuitorii. Acesta este sensul regenerării urbane, nu construim clădiri, ci proiecte complexe care lucrează pentru comunitate”, crede Ionuţ Pavel. Dincolo de infuzia în sine de capital, impactul economic este direct şi indirect, subliniază el. Potrivit calculelor reprezentanţilor companiei, în termeni pur financiari, Palas Campus va aduce anual la bugetul local peste 780.000 de euro, sumă provenită din impozitul pe clădire şi terenuri. În timpul lucrărilor, contribuţiile directe la bugetul statului au fost de circa 1,3 milioane de euro din taxe, avize, autorizaţii. „Impactul este însă augmentat de activitatea companiilor prezente în Campus şi care plasează Iaşiul în clubul select al metropolelor de la nivel mondial care au reuşit să coaguleze astfel de huburi de creativitate şi tehnologie”, crede Pavel. Un calcul estimativ al IULIUS arată că taxele plătite de companiile din clădirile de birouri (50 de companii şi 9.000 de angajaţi până în această primăvară şi, din aprilie 2023, odată cu inaugurarea Palas Campus – 70 de companii şi 14.000 angajaţi), din 2012 şi până la finalul anului 2023, va depăşi 1 miliard de euro. „La nivel local se vor crea cu siguranţă sinergii între multinaţionale şi industriile prezente în Palas şi Palas Campus, care pentru comunitate înseamnă oportunitatea tinerilor din regiune de a evolua şi a se dezvolta personal în companii care le valorifică la maximum potenţialul. De altfel, fiecare companie se implică în comunitate dincolo de activitatea în sine şi chiar prin programe dezvoltate alături de mediul universitar. Nu în ultimul rând, vedem aportul la creşterea nivelului de trai şi asupra calităţii vieţii”, subliniază reprezentantul Palas.

    Carte de vizită Ionuţ Pavel, Office Buildings Manager Palas Iaşi şi Palas Campus:

    1.Œ Ionuţ Pavel lucrează în cadrul IULIUS de peste 15 ani şi a acumulat o experienţă notabilă în domeniul închirierilor pe segmentul office, implicându-se în toate etapele de dezvoltare şi management. A negociat şi a semnat contracte cu peste 100 de companii, dintre cele mai mari de pe piaţa românească: Amazon, Microsoft, Endava, Conduent, Capgemini, Accenture, UniCredit, Bitdefender, AMD, Cognizant etc;

    2. Printre realizările sale majore se numără finalizarea unora dintre cele mai mari tranzacţii de spaţii de birouri înregistrate în ultimii ani, cu suprafeţe care ajung la peste
    30.000 mp, şi atragerea de companii noi în piaţa din regiunea de nord-est şi chiar din România;

    3. El a avut o contribuţie importantă şi la dezvoltarea brandului United Business Center, care, în decurs de aproximativ un deceniu, a ajuns până la o suprafaţă de operare de 130.000 mp, doar în Iaşi. Aceste noi spaţii create găzduiesc 14.000 de locuri de muncă;

    4. Este licenţiat în ştiinţe economice, ca urmare a absolvirii, în anul 2007, a Facultăţii de Economie şi de Administrare a Afacerilor din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, specializarea Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor.

     

    Ce urmează? Rezidenţialul de lângă hub. Planurile pe termen mediu ale IULIUS au în vedere continuarea conturării polului imobiliar din centrul Iaşiului – de data aceasta cu un proiect rezidenţial. Clădirea rezidenţială pe care o gândeşte dezvoltatorul – Tatami Seven – este un proiect premium, cu dotări, finisaje, echipamente de înaltă calitate şi un design personalizat bazat pe eleganţă simplificată. „Livrarea este prevăzută pentru primele luni din 2024, însă, ţinând cont de ritmul în care evoluează lucrările acum, credem că am putea fi gata până la sfârşitul acestui an. Proiectul se adresează celor care vor să investească sau să se bucure de o locuinţă ultramodernă în centrul oraşului, cu întreaga plajă de experienţe pe care aceasta o aduce cu sine”, detaliază reprezentanţii companiei. Potrivit lor, viitorii rezidenţi ai Tatami Seven vor avea parte de o ofertă bogată de servicii în proximitate – medicale, educaţionale, retail, business, parc şi entertainment – de spaţii verzi, spaţii de parcare dedicate, dar şi de o întreagă infrastructură pietonală şi de transport, atât eco-friendly, cât şi public.  „Există interes pentru acest proiect, în primul rând pentru că propune o locaţie ultracentrală, chiar în punctul zero al oraşului. Apoi, este un proiect IULIUS, iar asta reprezintă o garanţie că este o investiţie premium şi sigură, ştiind experienţa şi notorietatea dezvoltatorului. Ca atare, primele apartamente s-au vândut încă de la finele anului trecut, când au demarat lucrările. În prezent, structura este finalizată pentru toate cele opt niveluri ale clădirii şi se lucrează la compartimentări”, afirmă reprezentanţii companiei.

    „Prezenţa unui centru de business puternic, relevant la nivel internaŢional, în Palas Şi Palas Campus va deschide noi orizonturi pentru Iaşi, pentru comunitate şi va atrage noi investitori.  Oraşul se schimbă, câştigă vizibilitate şi valoare şi, cel mai important, îşi consolidează relaţia cu locuitorii. Acesta este sensul regenerării urbane, nu construim clădiri, ci proiecte complexe care lucrează pentru comunitate.”
    Ionuţ Pavel, Office Buildings Manager Palas Ia“şi şi Palas Campus

    O viziune pentru renaşterea oraşului. Per ansamblu, viziunea IULIUS este de a dezvolta proiecte integrate de regenerare urbană, mixte, sustenabile, în zone mai centrale ale oraşelor, pentru a contribui la eficientizarea acestora şi la diminuarea unei expansiuni haotice în zonele limitrofe, care generează, de cele mai multe ori, probleme administrative şi de trafic. „IULIUS este un investitor strategic, nespeculativ, care vine cu proiecte îndelung documentate, cu potenţial de a genera dezvoltare pe termen lung”, descrie  Sebastian Mahu, Head of Asset Management, IULIUS, proiectele companiei. Cele mai importante dintre acestea – ansamblul Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara – au devenit poli de business regionali, cu o mare putere de atracţie a capitalului economic şi uman, iar acesta este obiectivul şi pentru viitor.  „Ne dorim ca proiectele noastre să accelereze schimbarea şi să transforme oraşele în care operează în oraşe magnet pentru investiţii, educaţie şi cultură. Pentru a se întâmpla asta, ne parteneriem cu societatea civilă şi administraţia publică, pentru că doar prin colaborare şi transparenţă putem construi oraşe pentru oameni.”

    În susţinerea acestor obiective, toate proiectele au în ADN-ul lor principiul de guvernanţă socială şi de mediu. „Strategia noastră de sustenabilitate se concentrează pe creşterea calităţii vieţii comunităţilor prin construcţia de proiecte integrate, cu o amplă componentă verde, care aduce comunitatea împreună şi le facilitează oamenilor contactul cu natura acolo unde muncesc, trăiesc sau îşi fac cumpărăturile”, explică Sebastian Mahu. Proiectele IULIUS sunt recunoscute prin grădinile generoase pe care le amenajează, adevărate parcuri urbane, care reprezintă şi viziunea grupului despre ceea ce înseamnă angajamentul unui dezvoltator faţă de generarea de spaţii verzi. De asemenea, spune că în permanenţă au programe menite să reducă presiunea asupra mediului din partea zonei operaţionale şi îşi concentrează eforturile, mai ales în contextul dat, asupra soluţiilor de eficientizare a consumurilor. IULIUS este singura companie de pe piaţa de real estate din România care a montat în întregul său portofoliu panouri fotovoltaice, care produc 5.500 MWh anual.

    La capitolul zero waste au implementat un program de reducere şi valorificare a deşeurilor generate de proiectele grupului, preconizând o creştere cu peste 50% a cantităţilor de reciclabile şi o reducere cu până la 40% a deşeurilor menajere. De asemenea, încurajează mobilitatea eco-fiendly prin infrastructura dedicată bicicletelor, dar şi prin campanii de încurajare a propriilor angajaţi de a se deplasa cât mai des cu transportul în comun sau cu mijloace alternative proprii.

    „Obiectivul rămâne unul clar, asumat şi pus în valoare de toată experienţa pe care am acumulat-o în cei peste 25 de ani de activitatepe piaţa de real estate şi anume dezvoltarea de proiecte de regenerare urbană care să aducă un plus major în viaţa comunităţilor şi a oraşelor.”

    Sebastian Mahu, Head of Asset management, IULIUS

    „Întregul nostru portofoliu este certificat conform standardelor internaţionale de sustenabilitate, iar anul acesta am încheiat şi parteneriatul cu IFC, membră a Grupului Băncii Mondiale, pentru elaborarea unei strategii de decarbonizare şi de atingere a ţintei de net-zero emisii, primul angajament de acest tip din România. În condiţiile în care sustenabilitatea este în centrul tuturor dezbaterilor despre construcţiile şi arhitectura viitorului, proiectele care nu o vor adresa vor deveni necompetitive.” Dincolo de realizările ce ţin de mediu, IULIUS are, de asemenea, şi o colaborare îndelungată cu mediul academic din principalele oraşe în care operează, de-a lungul anilor creându-se mai multe programe de mentorat şi internship pentru studenţii facultăţilor partenere. Din acest punct de vedere Iulius a creat deja un model public – privat de susţinere a noilor talente. Spre exemplu, cursul de  Real Estate Business Management, organizat de compania IULIUS în parteneriat cu Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în 2021, dar şi programe anuale de internship.  Companiile se implică de asemenea pe acest palier, de la amenajarea unor laboratoare de specialitate până la programe de integrare a studenţilor în activitatea lor: „Dezvoltarea proiectului Palas Campus a fost o oportunitate în sine, în cei trei ani desfăşurându-se numeroase seminarii, vizite de lucru, workshopuri pe şantier ale studenţilor de la specialităţi conexe arhitecturii, urbanismului şi construcţiilor”, punctează Ionuţ Pavel.

    Îndrăzneală într-o piaţă incertă. În ceea ce priveşte contextul în care se găseşte piaţa imobiliară acum, Sebastian Mahu observă că şi aceasta, asemenea altor sectoare şi industrii, se confruntă cu o serie de factori disruptivi – inflaţia, creşterea dobânzilor, preţurile utilităţilor, scumpirile în cascadă, discontinuităţi în lanţurile de aprovizionare: „Toate acestea ne vor testa capacitatea de reacţie şi rezilienţa pe tot parcusul anului 2023”. Iar legat de evoluţia preţurilor, el observă că pentru segmentele de office şi retail putem vorbi de o inflaţie în privinţa chiriilor, care au înregistrat creşteri; cu toate acestea, proiectele operate de ei şi-au menţinut atractivitatea, confirmând încă o dată puterea de ancorare a formatului mixed-use.  „Cu siguranţă, perioada pe care o traversăm acum are multe provocări, însă este mai degrabă una de optimism moderat, nu de criză. Piaţa imobiliară, ca orice altă industrie, este expusă riscului în cazul unei recesiuni globale, însă în acest moment evoluează sub semnul prudenţei şi al adaptabilităţii”, răspunde Sebastian Mahu referindu-se la posibilitatea unei crize. În ceea ce priveşte evoluţia segmentelor, el spune că pe piaţa de office se remarcă o cerere în revenire pentru spaţiile de birouri, aşa cum o confirmă mai multe studii locale şi regionale: „De asemenea, există mult apetit pe piaţa de leasing pentru spaţiile de retail, unde putem vorbi despre o normalizare a tranzacţiilor. Aşa cum au dovedit-o şi perioadele dificile anterioare, proiectele mature, cu un grad ridicat de apartenenţă la comunitate, care se adaptează nevoilor şi cerinţelor pot depăşi cu un impact mai redus pragurile de dificultate.” Răspunzând din perspectiva IULIUS, Sebastian Mahu spune că ei îşi vor continua planurile investiţionale. „În ceea ce ne priveşte, anul 2023 a început în forţă pentru grupul IULIUS, prin finalizarea Palas Campus, un proiect început cu mult curaj în pandemie, reconfirmând faptul că nu suntem un dezvoltator speculativ, ci unul ancorat în realitatea pieţei. Obiectivul rămâne unul clar, asumat şi pus în valoare de toată experienţa pe care am acumulat-o în cei peste 25 de ani de activitate pe piaţa de real estate şi anume dezvoltarea de proiecte de regenerare urbană care să aducă un plus major în viaţa comunităţilor şi a oraşelor”, descrie Mahu planurile pe termen lung ale companiei. Anul acesta, alături de finalizarea proiectului Tatami Seven, concentrarea va fi pe proiectul de reconversie urbană propus pentru platforma Carbochim din Cluj-Napoca, cel mai amplu de acest tip din ţară, despre care estimează că va presupune o investiţie ce depăşeşte jumătate de miliard de euro. Dezvoltarea de la Cluj-Napoca va include  cea mai mare zonă de retail din ţară (peste 115.000 mp), hub de arte performative, rezidenţial, office, parc şi centru de sport în aer liber, cu focus pe o armonizare cu oraşul, prin conectivitate verde şi rutieră: „Ne propunem un proiect regional, unic în Transilvania şi în România, care a presupus şi relocarea şi modernizarea fabricii Carbochim, pentru care investiţia s-a ridicat la peste 5 milioane de euro”.   

    10 ani de la Palas Iaşi. Investiţiile continuă

    Palas Campus reprezintă continuarea demersurilor investiţionale în regenerarea urbană din centrul Iaşului ale companiei IULIUS, iniţiate prin inaugurarea primului ansamblu mixed-use din România, Palas Iaşi, în 2012. Palas Iaşi, ansamblul din imediata vecinătate a noului proiect, a avut un impact major în dezvoltarea oraşului şi a întregii regiuni, la nivel economic, turistic şi social.

     

    Palas Iaşi înseamnă:

    1.Œ un pol de business cu şapte clădiri de birouri clasa A (peste 75.000 mp * 60 de companii * 9.000 de angajaţi);

    2. cea mai mare destinaţie de shopping din nord-estul ţării (peste 63.000 mp * 270 de magazine * restaurante şi cafenele tematice);

    3. Ž centru de evenimente cu patru săli;

    4.  hotel de 4 stele;

    5. parc de 50.000 mp (carusel, patinoar sezonier şi alte facilităţi de timp liber);

    6.‘ cea mai mare parcare subterană din România, cu peste 2.500 de locuri.

    Palas Campus a fost inaugurat în aprilie 2023, după nici trei ani de la demararea lucrărilor, şi bifează mai multe premiere: este cea mai mare clădire de birouri de clasa A din ţară; cea mai mare investiţie privată din Iaşi în ultimii 10 ani; proiectul care a primit primul credit verde acordat unei companii româneşti de International Finance Corporation (IFC), parte a Băncii Mondiale; singurul proiect care se află în dublu proces de certificare verde. Mai mult decât atât însă, el consolidează poziţia Iaşiului ca pol de business al ţării, cât şi ca pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi.

  • Dacă în copilărie îşi dorea să fie pilot în aviaţia militară, Dragoş Stroescu povesteşte că viaţa l-a dus pe un drum diferit, pe care nu îl regretă. Cum a ajuns să conducă un business de 38 de milioane de euro

    Încă din momentul alegerii facultăţii Dragoş Stroescu a pariat pe sectorul de comunicaţii şi tehnologie, chiar dacă la momentul respectiv era încă la început. Şi nu s-a oprit doar la a-şi construi cariera în această industrie – pasiunea sa a luat forma unei iniţiative antreprenoriale, ajunsă în prezent unul dintre cei mai mari integratori de soluţii şi sisteme IT&C de pe piaţa naţională. Cum s-a adaptat la criză businessul românesc Datanet Systems, integrat în urmă cu 13 ani în grupul internaţional Soitron?

    „Compania a fost fondată reunind capacităţile inginereşti şi spiritul tânăr al fondatorilor, cu maturitatea şi abilitatea punerii în practică adusă de Vasile Velicu, primul director general al companiei şi cel care a dat practic primul impuls. Restul, cum s-ar spune, este istorie”, povesteşte Dragoş Stroescu, cofondator şi director executiv al Datanet Systems.

    Dacă în copilărie îşi dorea să fie pilot în aviaţia militară, antreprenorul povesteşte că viaţa l-a dus pe un drum diferit, pe care nu îl regretă. Atras de tot ce însemna electronică aplicată, la începutul anilor ’80 şi-a pus toată speranţa şi încrederea că sectorul de comunicaţii şi tehnologie va cunoaşte o dezvoltare amplă şi va fi de interes la un moment dat. Astfel, după ce a terminat liceul Sf. Sava din Bucureşti, a urmat cursurile Facultatăţii de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti, în cadrul căreia a obţinut şi diploma de master, şi, după terminarea studiilor, şi-a început cariera în cadrul unei companii de profil, iar în 1998 a pus bazele companiei Datanet Systems. Privind în urmă, la cei 25 de ani de activitate, crede că cea mai mare satisfacţie este împlinirea şi bucuria că a realizat cu sens. „În calitate de cofondator al Datanet, mă bucur că aceşti ani au fost însoţiţi de o creştere constantă an după an.”

    În prezent, Datanet Systems este unul dintre cei mai mari integratori de soluţii şi sisteme IT&C de pe piaţa naţională, care a depăşit pragul de 38 de milioane de euro cifră de afaceri la finalul anului trecut, înregistrând o creştere de 34%. Începând cu anul 2010, compania face parte din grupul slovac Soitron, integrator de sisteme şi furnizor de servicii de outsourcing IT cu experienţă pe piaţa europeană şi înregistrează aproximativ 700 de experţi şi specialişti IT în Slovacia, Republica Cehă, Polonia, Marea Britanie, România, Turcia şi Bulgaria. Potrivit ZF, în urmă cu 13 ani grupul Soitron a cumparat 51% din acţiunile operatorului telecom local Datanet Systems, companie cu venituri de 15 milioane de euro la acea vreme. Grupul a înregistrat afaceri de 108 milioane de euro la finalul anului 2021, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Pe plan local, activitatea companiei Datanet Systems, alături de Datanet Systems Cluj şi Datanet Systems Software, este susţinută de o echipă de peste 160 de angajaţi. „Proiectele derulate de Datanet Systems nu sunt doar mari ci şi complexe, iar oameni trebuie să fie foarte bine pregătiţi. Astfel, principalul obiectiv pe acest an vizează menţinerea capacităţii inginereşti a companiei şi extinderea echipei de operare în teren. Investiţiile se menţin în infrastructura de laborator necesară dezvoltării şi testării soluţiilor precum şi instruirea internă, alături de cursurile de pregătire şi formare în diferite arii tehnologice. Echipa noastră are în total peste 99 de certificări Cisco, dar şi alte specializări de la vendori internaţionali şi prin parteneriate de business încheiate cu furnizori globali.” Despre portofoliul de clienţi, directorul executiv al Datanet Systems spune că acesta a evoluat constant, mai ales în contextul creat de pandemia de COVID-19, din 2020 încoace. „Clienţii Datanet Systems sunt în general companii mari şi foarte mari din domeniile financiar-bancar, utilităţi, telecomunicaţii. Lucrăm şi cu organizaţii publice, atât din sectorul de sănătate cât şi din educaţie şi apărare.”

    „Principalul obiectiv pe acest an vizează menţinerea capacităţii inginereşti a companiei şi extinderea echipei de operare în teren. Investiţiile se menţin în infrastructura de laborator necesară dezvoltării şi testării soluţiilor precum şi instruirea internă, alături de cursurile de pregătire şi formare în diferite arii tehnologice.”

    Dragoş Stroescu, director executiv al Datanet Systems

    O criză care a schimbat regulile jocului

    Din cifra de afaceri totală înregistrată pe plan local în 2022, aproximativ 27% reprezintă venituri generate de proiectele de securitate cibernetică, a menţionat Dragoş Stroescu, adăugând că odată cu anul 2020, când pandemia a început „să schimbe regulile jocurilor”, atât comportamentul oamenilor, în general, cât şi al organizaţiilor active în toate industriile şi domeniile au suferit modificări, astfel că a fost nevoie de înţelegere şi de soluţii IT care să poată susţine colaborarea de la distanţă, dar şi de soluţii de securitate IT care să asigure o bună colaborare între utilizatorii cibernetici. „Noi ne-am adaptat acestui val de schimbare şi am oferit acces gratuit la platforma de colaborare Webex diverşilor clienţi, aceasta devenind ulterior principalul mediu de comunicare şi colaborare pentru milioane de oameni. În pandemie am făcut, spre exemplu, un prim proiect de colaborare interdisciplinară la Spitalul Municipal Timişoara, pentru ca medicii oncologi de acolo să poată colabora eficient, fără să se mai întâlnească fizic.”

    De asemenea, în 2022, Datanet Systems a fost implicată în multiple proiecte de anvergură pentru clienţi din industria financiar bancară, sănătate şi servicii publice, precum modernizarea infrastructurii Data Center şi a reţelei de date pentru Banca Comercială Română, pentru asigurarea georezilienţei între sediile din Bucureşti şi Viena; în zona publică, compania a fost implicată în proiectul de digitalizare a Spitalului Mioveni, livrând soluţiile de networking şi stocare date, video colaborare, precum şi o aplicaţie ce permite colectarea de informaţii de la echipamentele medicale şi consolidarea acestora într-un portal disponibil cadrelor medicale. „Unul dintre cele mai complexe şi deosebite proiecte finalizate a fost dezvoltarea unei reţele de mare viteză pentru un client important din mediul bancar local. Această reţea oferă o viteză de transfer a datelor de 100 Gbps, cam de cinci ori mai mare decât 5G, iar clientul nostru o foloseşte pentru a conecta centrele de date din România cu cele din afara ţării. În această arhitectură am integrat cele mai performante tehnologii de reţea existente pe piaţă, banca reuşind să obţină o vizibilitate completă asupra reţelei şi costuri de operare mult mai mici, iar utilizatorii finali, milioane de români, beneficiază de servicii bancare digitale mai performante”, a explicat Dragoş Stroescu.

    Pe alt palier, dar la fel de relevante, sunt alte două proiecte din aria call center, în care echipa Datanet Systems a integrat sisteme moderne de inteligenţă artificială conversaţională. „Cu ajutorul acestora, utilizatorii pot ajunge la informaţiile dorite prin interacţiunea cu un sistem automat, care recunoaşte limba română şi limba ucraineană, fără să fie necesară interacţiunea cu un agent. Sistemele implementate asigură transcrierea conversaţiei şi salvarea acesteia, pentru eventuale verificări ulterioare legate de raportări şi satisfacţia clienţilor. Acest lucru a dus la o flexibilitate ridicată în operare şi mărirea capacităţii de interacţiune cu clienţii pentru cele două organizaţii, o bancă şi o instituţie publică.”

    În continuare, compania are în plan extinderea portofoliului pe ariile de securitate, cloud şi data center prin localizarea unor servicii disponibile prin grupul Soitron (din care face parte compania), „precum serviciile de Security Operations Center, unde înregistrăm deja primii clienţi, adresate oricărei organizaţii, publice sau private, din România. Un element important este şi adăugarea unui pachet cât mai mare de servicii profesionale pentru orice produs sau soluţie pe care o vindem. La nivel de vânzări, ne vom concentra în continuare pe soluţiile de securitate cibernetică şi infrastructură IT, precum şi pe serviciile cu valoare adăugată asociate.”

    Reuşitele de business, un efort comun

    Dragoş Stroescu consideră că una dintre cele mai importante calităţi ale unui lider de business ar trebui să fie concentrarea pe obiective clar stabilite şi capacitatea de a lucra în echipă. „Cred că cel mai important pentru un lider este să ştie unde vrea să ajungă, să aibă stabilite clar obiectivele profesionale, şi bineînţeles să fie aproape de clienţi şi colegi. Consider că reuşitele sunt un efort comun, iar asta nu trebuie uitat niciodată. Pentru angajaţii noştri este important să-şi dorească să ajungă departe. E un drum pe care îi încurajăm să meargă pentru că aşa construim satisfacţiile comune, relaţiile de durată.”

    Despre agenda sa zilnică, antreprenorul spune că este o combinaţie între perspectivele de business, activităţile formale de zi cu zi şi decizii punctuale care ajută la derularea proiectelor şi contractelor aflate în curs. Iar legat de ce ar schimba sau ar adăuga la industria de profil, reprezentantul Datanet Systems a punctat faptul că sectorul are nevoie de stabilitate. „În momentul de faţă, mai multă stabilitate nu ar strica, şi aici nu mă refer doar la industria noastră, deoarece sunt multe disfuncţionalităţi care încă ne afectează la nivel global”, a punctat directorul executiv al companiei.

    „Am fost martorii unei creşteri explozive a numărului de atacuri cibernetice şi incidente în spaţiul virtual, iar clienţii noştri au realizat că soluţiile tradiţionale nu mai sunt suficiente, motiv pentru care ne-au solicitat ajutor şi ne-am aliniat rapid acestei noi realităţi. Consider că trecerea la conceptul de «Zero trust» – un model de securitate cibernetică bazat pe principiul că nimic nu este de încredere şi totul trebuie verificat – este o urmare a pandemiei şi a digitalizării accelerate de contextul medical din 2020. Sunt multe lecţii pe care le-am învăţat în ultimii trei ani, după care o să ne ghidăm pentru mulţi ani de acum înainte”, spune Dragoş Stroescu.    

     

    Carte de vizită

    Dragoş Stroescu, director executiv al Datanet Systems

    1. A terminat liceul Sf. Sava din Bucureşti în 1988, apoi a urmat cursurile Facultatăţii de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti, unde a obţinut şi diploma de master (în 1994);

    2. În 1996, a preluat funcţia de network engineer în cadrul companiei Crescendo – furnizor de aplicaţii, soluţii şi servicii IT&C personalizate, unde a rămas până în 1998, când şi-a început parcursul în cadrul Datanet Systems în poziţia de technical manager, pe care a ocupat-o până în 2008;

    3. În 2014, a devenit directorul executiv al companiei Datanet Systems, funcţie pe care o deţine şi în prezent.

  • Revolta IT-iştilor din sectorul privat, care nu lucrează pentru companii din IT: Guvernul a extins facilităţile fiscale doar pentru IT-iştii angajaţi la stat, nu şi pentru cei din companiile private non-IT. Ce răspunde Sebastian Burduja, ministrul digitalizării

    ♦ Angajaţii de la stat pe poziţii IT şi din companiile private de profil nu mai plătesc impozit pe venit, dar angajaţii din IT din alte domenii private plătesc în continuare.

    Sub semnătura mai multor ministere, inclusiv cel al Digitalizării şi Muncii, guvernul a publicat în Monitorul Oficial un Ordin prin care facilităţile fiscale din IT, care erau pentru angajaţii care dezvoltă software, se extind şi către angajaţii de la stat. Practic, conform noii legislaţii, nu mai plătesc impozit pe venit IT-iştii din firmele din IT şi IT-iştii de la stat. În aceeaşi vreme, facilitatea nu s-a extins şi către IT-iştii care lucrează în alte companii.

    Spre exemplu, poziţia de administrator de baze de date, care este printre poziţiile eligibile pentru scutirea de impozit, poate fi şi într-o bancă, şi la stat, şi într-o companie din IT. Dacă un administrator de baze de date de la stat sau din IT primeşte scutiri, adică o mărire de salariu, de ce nu ar primi aceleaşi scutiri şi angajatul unei bănci?

    „Scutirea angajaţilor din mediul privat de la plata impozitului pe venit din salarii şi asimilate salariilor a plecat de la premisa că trebuie încurajată crearea de know-how/producţia, strict în domeniul IT. Acest lucru se poate evalua obiectiv doar raportat la CAEN. Scopul unei firme este obţinerea de profit, raportat la obiectul de activitate descris de CAEN. Statul nu funcţionează pe coduri CAEN şi nici nu are drept scop obţinerea de profit, ci prestează servicii publice pentru cetăţeni. De aceea, ipoteza sau condiţiile pentru care se aplică scutirea de impozit la privat nu poate fi comparată cu ipoteza aplicării acesteia la stat, deoarece activităţile sunt fundamental diferite“, răspunde, pentru ZF, ministrul digitalizării Sebastian Burduja.

    Ordinul vine ca un bonus pentru angajaţii din IT de la  stat, este de părere Emilian Duca, consultant fiscal: „Este o situaţie temporară pentru că sunt probleme cu asigurarea fondurilor şi au găsit o modalitate în care să dea un spor la salariu celor care lucrează în domeniu la stat.“

    Pe de altă parte, noua reglementare pentru extinderea facilităţilor fiscale din IT şi în mediul public deschide portiţe pentru ca şi alţi angajaţi din mediul privat din IT, care nu beneficiau până acum de aceste facilităţi, să poată fi scutiţi de plata impozitului pe profit, spune Mitel Spătaru, tax partner, Crowe România.

    „Noul act normativ aduce o lărgire a sferei de aplicare a facilităţilor. Pe de o parte, prin enumerarea expresă a tuturor domeniilor actuale care privesc tehnologia informaţiilor, digitalizare, inclusiv digitalizarea şi modernizarea autorităţilor publice (ANAF, servicii e-guvernare). Pe de altă parte, prin completarea şi clarificarea posibilităţii de acordare a facilităţilor şi angajaţilor instituţiilor publice implicaţi în activităţile IT&C.“

    Circa 100.000 de IT-işti din România beneficiază în acest moment de neplata impozitului pe venit, introdusă de guvernul Adrian Năstase, aceasta fiind şi una dintre cele mai vechi facilităţi fiscale. În acest moment, IT-ul, cu toate serviciile conexe, a ajuns să facă circa 12% din PIB, adică jumătate din toată industria. Că a crescut mai mult datorită facilităţilor fiscale sau mai mult datorită inerţiei pieţei şi tendinţelor globale, nimeni nu poate da un răspuns exact, dar cert este că IT-ul românesc a crescut cu câte două cifre în fiecare an din ultimii 15 ani.

    Acum însă bugetul României se află în situaţia de a avea nevoie de bani şi una dintre cele mai recomandate măsuri de către economişti este eliminarea facilităţilor fiscale din diferite sectoare. De altfel, eliminarea acestor facilităţi din IT şi construcţii este cuprinsă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi neîndeplinirea acestei ţinte duce la pierderea unor bani europeni.

    „Va fi interesant de urmărit cum va evolua aplicarea acestor facilităţi în con­textul recentelor dezbateri din spaţiul public cu privire la schimbarea sistemului de impo­zitare a veniturilor şi recomandările venite din partea Băncii Mondiale, FMI, UE via PNRR legate de regândirea sau chiar elimi­narea facilităţilor la nivelul impozitării persoa­nelor fizice“, mai spune Mitel Spătaru.

    Impactul fiscal al măsurii nu s-a publicat. Întrebat de ZF, ministrul digitalizării a spus că: „Sunt multe variabile, care trebuie individualizate la nivelul instituţiei. Sunt scutiţi doar cei care au o misiune de creare de programe de calculator prevăzută în fişa postului sau în alt act juridic care naşte obligaţii de serviciu. Această misiune variază de la o zi la altă sau de la o luna la altă, în funcţie de fiecare instituţie“, a mai spus Sebastian Burduja.

     

  • Cine este antreprenorul român care a ajuns atât de puternic încât cumpără multinaţionale

    Voicu Oprean este întruchiparea visului românesc în industria de IT, întrucât el dezvoltă accelerat o companie antreprenorială care se bate de la egal la egal cu marile companii multinaţionale. Povestea lui este una fabuloasă, marcată de rezilienţă, adaptare şi învăţare continuă, de-a lungul a câteva decenii presărate cu sport de performanţă, antreprenoriat pur, mutări de succes, eşecuri care s-au transformat în lecţii, dar şi multă ambiţie. În următorii ani, vom afla cu toţii răspunsul la întrebarea care îl însufleţeşte pe fondator: va fi AROBS un nou unicorn românesc?

    „Îmi doream ca cei care termină facultatea să rămână în ţară, să îşi poată face viaţa în România, pentru că în America am văzut o cultură a muncii, dar în afară de asta nu mai vedeam altceva”, mărturiseşte Voicu Oprean, 51 de ani, atunci când este întrebat de ce a decis în urmă cu 24 de ani să înfiinţeze ceea ce avea să devină unul dintre cele mai spectaculoase grupuri din IT-ul românesc.

    Până la urmă, el este fondatorul şi CEO-ul AROBS Transilvania Software, un furnizor global de soluţii IT şi software personalizat, cu venituri de sute de milioane de lei. Compania a fost înfiinţată la Cluj, iar acum are peste 1.000 de angajaţi, operaţiuni în opt ţări din diferite colţuri ale lumii şi o capitalizare bursieră de aproape 800 de milioane de lei.

    „AROBS a fost pornită pentru ca programatorii să nu mai plece din ţară, pentru că la rândul meu am fost programator şi la acea vreme toată lumea pleca din ţară. Din generaţia mea, cred că 90% dintre colegi au emigrat sau lucrează în alte ţări, iar primul meu vis a fost să oprim acest lucru”, a povestit el în cadrul celui mai recent eveniment Meet the CEO organizat de BUSINESS Magazin.

    Povestea construită de antreprenorul Voicu Oprean este una „pe două picioare”, aşa cum îi place să spună, ceea ce se traduce prin modul în care se împarte activitatea companiei între segmentul de servicii şi cel de produse proprii, unde compania este bine cunoscută în piaţă pentru soluţiile sale de management de flotă, pentru cele destinate optimizării businessului sau pentru cele de HR.

    Dacă nu ai auzit de AROBS în 2021, când a atras 75 de milioane de lei în cel mai mare plasament privat de pe piaţa AeRO a Bursei de la Bucureşti, poate ţi-a atras atenţia la finalul anului trecut, când acţiunile au intrat la tranzacţionare şi au marcat cel mai bun debut al unei companii antreprenoriale pe acest segment al Bursei. Sau poate ţi-a atras atenţia momentul de la începutul anului 2022 când compania a ajuns temporar la o capitalizare bursieră de peste 1,1 miliarde de lei.

    „În următorii cinci ani ne dorim o capitalizare de cel puţin 1 miliard de euro, vom vedea dacă o vom face aici sau împreună cu altă Bursă. (…) Totodată, vrem venituri totale de 300-400 de milioane de euro şi ne dorim să coagulăm cât mai mult putem din antreprenoriatul din România din zona de IT şi dorim să o facem sub umbrela AROBS pentru că este de fapt un instrument şi sper să fie acel cadru pe care îl caută antreprenorii care vor să rămână în businessul lor şi să facă lucruri mult mai mari împreună cu o companie mare, să nu se gândească doar la un exit şi la ce fac ulterior cu banii.”

    Consolidarea a cât mai multor resurse şi oportunităţi de dezvoltare sub umbrela AROBS a făcut ca grupul înfiinţat de Voicu Oprean să devină în 2022 actorul principal într-o achiziţie istorică, cea prin care a cumpărat firma Enea Services România, controlată până acum de grupul suedez Enea.

    Tranzacţia de 17,6 milioane de euro este neobişnuită însăşi prin natura sa, în contextul în care economia locală a văzut multe tranzacţii prin care un grup internaţional cumpără o companie românească, însă niciodată o achiziţie atât de mare prin care un antreprenor român preia din businessul unei multinaţionale.

    „Am făcut la rândul meu cursuri de coaching şi mentoring să văd ce pot şi ce nu pot să fac. (…) Am făcut inclusiv o şcoală de coaching acum 6-7 ani, am făcut cursuri continuu ca să descopăr şi ce pot aduce eu unui antreprenor, ce pot aduce echipei mele pentru a o modela.”

    Voicu Oprean, CEO şi fondator, AROBS Transilvania Software

    Începuturi

    Sportul a fost aproape întotdeauna o constantă în viaţa lui Voicu Oprean, fie că era vorba despre ture de bazin, de practicarea de kata sau chiar de triatlonul Ironman.

    „Eram destul de bolnav când eram mic, iar părinţii au decis că trebuie să fac ceva, un sport, după ce au fost aproape să mă piardă din lipsa unor antibiotice când aveam pneumonie. Am reuşit să trec peste acest lucru, ei au fost cei care m-au aruncat în bazin şi până la 17 ani am tot făcut polo de performanţă.”

    După ce a realizat că nu va prinde „echipa mare” la polo, tânărul de atunci a decis să treacă de la un sport de echipă la un sport individual şi s-a îndreptat spre karate.

    „Am început la Cluj, pe vremea comunismului, era destul de greu să faci sport,  de multe ori făceam antrenamente în sală cu lampa de carbid pentru că se lua curentul”, îşi aminteşte antreprenorul.

    La scurt timp a venit momentul de a deveni student, iar Voicu Oprean îşi dorea să studieze „calculatoare” la Cluj, unul dintre principalele motive fiind că „se intra cel mai greu”.

    „Am omis un singur lucru: party-urile de sfârşit de an, de după Bacalaureat, şi am fost primul sau al doilea sub linie la admitere”, spune el zâmbind. „Apoi m-am dus la Timişoara, am aplicat şi am reuşit să intru şi apoi următorii câţiva ani i-am făcut acolo la facultate, până în momentul în care părinţii mi-au zis că tata e bolnav, că trebuie să vin la Cluj să ajut, că nu mai puteau să mă susţină. Era 92, o perioadă de mişcări puternice în care nici banii nu mai erau ce fuseseră. M-am întors la Cluj şi astfel am experimentat cele două universităţi: Timişoara care era legată foarte mult de hardware şi Cluj care era legată foarte mult de software.”

    Cine poate spune cum ar fi arătat cariera lui sau compania AROBS Transilvania Software dacă nu ar fi intervenit distracţiile dinaintea examenului de admitere sau turbulenţele din perioada postdecembristă? Cert este că dacă trebuie să există o punte între hardware şi software, aceasta se numeşte Voicu Oprean.

    „Poate şi acum s-au aşezat lucrurile într-un anume fel pentru că lucrăm foarte mult în zona de embedded software development, care este exact acea zonă care îmbină hardware cu software. Noi în mare parte dezvoltăm pentru industria de automotive, maritimă, aerospaţială, chiar şi spaţială, şi dezvoltăm soluţii care îmbină partea de software cu partea de hardware.”

    În perioada 93-94, pe când era în ultimul an de licenţă, el s-a angajat şi a început să scrie linii de cod în compania CIA Cluj, care dezvolta soluţii software pentru clienţi precum banca Dacia Felix la acea vreme. În acest timp, colegii de generaţie începeau să ia calea diasporei.

    „Erau două trenduri: ori rămâneai în sistemul educaţional dacă îţi plăcea acest lucru, ori  cam plecai, pentru că o mare parte din generaţia mea a plecat în Japonia, spre exemplu, şi de acolo a plecat cam în toată lumea şi a prins o evoluţie interesantă, platforme de trading şi alte lucruri foarte interesante.”

    Oprean a mai rămas câţiva ani să lucreze în ţară chiar dacă mulţi colegi de-ai săi plecau, mai ales că era şi „îndrăgostit, printre altele”, după cum mărturiseşte chiar el. Totuşi, în 1997 a decis că trebuie să vadă şi el după ce au fugit colegii săi de generaţie, ceea ce l-a determinat să plece pentru şase luni în SUA, prin intermediul programului Work and Travel, ca instructor de karate.

    „Întâmplarea a făcut să fie un vizitator acolo care avea o problemă cu calculatorul. Eu ştiam bucata aia de hardware, l-am ajutat şi atunci am câştigat primii 100 de dolari lucrând opt ore, şi a fost «wow». Programul Work and Travel plătea 5 dolari pe oră sau ceva de genul şi mi-am dat seama că trebuie să fac altceva”. (…) În România la vremea aceea se câştigau 120 de mărci pe lună, cam 60 de dolari.”

    În Statele Unite a lucrat pentru compania RANDR Inc, unde a interacţionat cu clienţi şi soluţii de top. Însă, dincolo de lecţiile pe care le-a învăţat pe partea de tehnologie, America i-a arătat lui Oprean ce înseamnă de fapt cultura muncii.

    „Cultura muncii, cred că asta am învăţat cel mai mult, faptul că plecam câteodată la 6 dimineaţa pentru a ajunge la clienţi din Los Angeles sau Newport Beach la 7 dimineaţa şi ne întorceam la 7-8 seara, ca echipă.”

    Spre comparaţie, economia românească nu avea încă o cultură a muncii în anii 90, însă progresele înregistrate de atunci sunt vizibile şi în ţara noastră, iar antreprenorul crede că este şi meritul multinaţionalelor care au dezvoltat această cultură.

    „La noi era o cultură care cel mai simplu ar fi fost descrisă prin <<noi ne facem că lucrăm şi ei se fac că ne plătesc>>. Nu exista cultura muncii, dar acum există, este mult mai dezvoltată.”

    Voicu Oprean s-a întors din SUA tot în 1997, întrucât nu a reuşit să îşi prelungească viza sau să obţină una pe o durată mai lungă. Singurele lucruri cu care s-a întors în ţară au fost un computer şi acronimul AROBS (Advanced Romanian Business Solutions), pe care îl crease atunci când şi-a întocmit o legitimaţie de acces la o expoziţie americană. 

    Ajuns la Cluj, el s-a angajat la o firmă italiană care făcea outsourcing în România, unde şef îi era chiar un fost coleg de-al său de la CIA Cluj. În mod neaşteptat pentru cei care îl cunosc astăzi pe liderul din fruntea AROBS Transilvania Software, Oprean a fost „dat afară” în scurt timp de la acest loc de muncă.

    „Pentru că voiam să termin facultatea ajungeam destul de târziu la muncă, iar într-una din zile am ajuns destul de târziu şi aveam scrisă pe masă hârtia de demisie, de la colegul meu de data asta, care mi-e prieten chiar şi acum. (…) Acela a fost momentul de declic pentru mine, în care am fost nevoit să decid ce vreau de fapt. Orice şut în fund e un pas în faţă şi dacă vrei să cazi ar fi bine să cazi cât mai repede şi să cazi în faţă. Pentru că puteam sta într-o companie mult timp fără să progresez. A fost un lucru extraordinar.”

    Pe calea antreprenoriatului

    Primii paşi în antreprenoriat nu s-au legat de IT în cazul lui Voicu Oprean, ci de sport. Înainte de experienţa SUA, pe când lucra la CIA Cluj, şefii i-au spus că nu este în regulă să se prezinte la birou şi în faţa clienţilor plin de vânătăi, ceea ce l-a determinat să oprească din antrenamentele de karate. Însă pasiunea pentru sport continua să îl însoţească, iar  în 1995 devenea antreprenor şi lansa împreună cu un partener un business de săli de fitness numit Poli Fitness Club, pe care l-a dezvoltat până când a devenit o reţea cu mai multe locaţii.

    „Am avut norocul să găsesc un partener în Hunedoara, care făcea echipamente de fitness, antreprenor şi el, şi ne-am pus cap la cap, eu am găsit sală şi instructor şi mă ocupam de management şi el făcea zona de echipamente, întreţinere şi tot ce ţinea de acest lucru.”

    Experienţa antreprenorială în acest business a durat din 1995 până în 1999, perioadă în care nu s-a mai înţeles cu partenerul său de afaceri, i-a răscumpărat acestuia acţiunile, a numit un manager care să gestioneze sălile de fitness, iar ulterior a făcut exit din business, compania fiind preluată chiar de managerul pe care l-a numit anterior.

    Din prima lui experienţă antreprenorială, Oprean a învăţat ce înseamnă de fapt o afacere, cât de important este să găseşti un partener potrivit şi cum identifici un partener de business toxic, dar a mai avut un câştig greu de cuantificat: a cunoscut-o pe cea care avea să-i devină soţie.

    „Trebuie să fii pe aceeaşi lungime de undă cu partenerul de business, dacă apar suspiciuni de orice parte cred că funcţionează principiul «put the fish on the table», pentru că altfel pute şi nu ştii de unde. Deci cred că acesta ar fi un sfat foarte important, pentru că trebuie să îţi alegi partenerii testându-i.”

    În paralel cu incursiunea în piaţa sălilor de fitness, Voicu Oprean se regăsea în 1998 în poziţia de fi dat afară chiar de fostul său coleg şi de a-şi regândi direcţia. La acest moment a luat naştere ceea ce avea să devină unul dintre cele mai mari nume din IT-ul românesc: AROBS.

    „Am început cu o soluţie locală de gestiune, un ERP pe care l-am făcut singur şi care a fost implementat de una sau două firme. Apoi a venit o firmă germană cu o soluţie software pentru spitale şi am lucrat cu ei, am dezvoltat împreună. (…) Deja începusem să dezvolt soluţii şi era acea vreme în care ca să iei bani din străinătate trebuia să trimiţi cu poşta o dischetă goală pentru ca poşta să poată înregistra ieşirea unui produs şi intrarea banilor.”

    Compania începea să crească şi să dezvolte din ce în ce mai multe soluţii, iar de la zece angajaţi într-un apartament a ajuns curând la două apartamente, pentru ca în 2001 să se mute într-un sediu în care se află şi astăzi, în piaţa Timotei Cipariu din Cluj. AROBS avea deja 40 de angajaţi atunci când a venit ceea ce s-a manifestat drept momentul în care s-a spart bula dotcom. Chiar dacă piaţa din România nu era atât de conectată la piaţa americană, această criză a adus o lecţie importantă pentru antreprenor.

    „Aveam 3-4 ani experienţă şi atunci am avut un prim şoc. Aveam o firmă americană care reprezenta 30-40% din business. Ei reacţionează mai violent şi mai rapid decât europenii în astfel de situaţii, poate fără să ia în calcul totul, dar la ei se trage preşul de sub picioare foarte rapid. (…) Pe lângă faptul că nu a mai lucrat cu noi a mai şi angajat câţiva dintre oamenii cheie din compania noastră”.

    Atunci a învăţat Voicu Oprean ce înseamnă să te bazezi pe un singur client, mai ales în contextul în care au şi dispărut proiectele din piaţă pe zona de servicii, din cauza crizei dotcom.

    „Piaţa dispăruse pe zona de servicii, nimeni nu mai voia să dezvolte software la comandă şi atunci am decis să ne concentrăm pe produse software, inclusiv o soluţie de SMS-uri personalizate. (…) Am făcut o soluţie care folosea un telefon mobil, legai un cablu, făceai o soluţie care era pe CD şi le vindeam companiilor care voiau să facă mass marketing şi care trimiteau atenţionări pe care acum le primiţi referitor la facturi, scadenţe, etc.”

    Prima soluţie proprie care a căpătat tracţiune în piaţă şi care există şi astăzi în portofoliul AROBS a fost una de sales force automation pentru firmele de distribuţie.

    „La acel moment era o soluţie care funcţiona pe «palmuri», nişte dispozitive cu tastatură pe care agenţii de vânzări le foloseau ca o extensie, puteau da comenzi mult mai uşor. Era înainte de retailul modern şi era o soluţie care intrase foarte bine în piaţă.”

    Perioada 2005-2006 a adus un nou moment de cotitură şi o nouă lecţie pentru Voicu Oprean, în contextul în care antreprenorul s-a văzut nevoit să vândă 10% din companie către un fond de investiţii finlandez care îi era client.

    „Lucram pentru o soluţie de-a lor şi au spus că strategic ei trebuie să cumpere ceva la mine în firmă ca să fie minoritari, dar cu drepturi de majoritar – aspect pe care nu l-am înţeles foarte bine la acel moment. Nu ştiu dacă ştiţi ce înseamnă, dar aveam o clauză în care orice plată de peste 40.000 de euro trebuia raportată şi aprobată de board.”

    El a făcut un compromis şi a acceptat înţelegerea cu fondul finlandez, care era şi cel mai important client al AROBS. Totuşi, antreprenorul a reuşit să răscumpere acţiunile şapte ani mai târziu, plătind de şapte ori suma investită iniţial de fond.

    „Intrarea acestui acţionar a fost extraordinară pentru că m-a blocat să fac ce voiam eu cu banii, m-a educat în sensul de a investi încontinuu şi complet în firmă şi toţi banii i-am investit în firmă în acei şapte ani de acumulare, nu în maşini sau case.”

    În perioada în care a stat alături de fond compania a continuat să dezvolte produse noi, iar soluţii precum cele de management de flotă sau cele dedicate operatorilor din turism s-au aşezat din ce în ce mai bine în piaţă. Dacă la momentul intrării fondului compania avea o cifră de afaceri de 600.000 de euro şi o evaluare de 1 la 1, în 2013, la ieşirea fondului, evaluarea companiei era de 7 milioane de euro.

    Aşa cum criza dotcom şi anii de după l-au învăţat pe antreprenor că nu trebuie să îţi bazezi mare parte din business pe un singur client, anul 2008 a adus lecţia pe care o putem numi „să fii precaut, dar să ştii ce pierzi când eşti precaut”.

    „2008 nu a fost o criză în sine pentru IT, mai degrabă o zonă de frică, o zonă de scepticipsm. Planul era să ne extindem cu soluţia de management de flotă la nivelul întregii ţări pe modelul Pagini Aurii, un model în care se creau echipe la 3-4 judeţe şi se mutau mereu în altă zonă. Atunci am devenit mai precaut şi în loc să mergem pe acel model am zis să schimbăm şi să facem acele centre regionale statice, pentru că aveam strategia şi angajasem deja persoane care lucraseră în acel domeniu.”

    Strategia precaută a dat roade pentru AROBS, însă în acest proces compania a lăsat loc pentru alţi competitori să câştige cotă de piaţă, ceea ce ajunge să coste în final.

    „În acest proces am lăsat alte companii să câştige cotă de piaţă, una dintre ele chiar din Bucureşti, S.A.S. Grup, pe care am achiziţionat-o acum cinci ani şi am plătit cu bani mulţi acea greşeală. Concluzia este că dacă nu planifici din vreme s-ar putea să ai surprize că laşi piaţa descoperită şi îi laşi pe alţii să îşi facă businessurile acolo. Şi acum avem zone descoperite în piaţă, dar suntem mult mai bine poziţionaţi financiar să putem face propuneri şi achiziţii în acest sens.”

    Următorul nivel

    Pe lângă dezvoltarea organică în piaţa locală, antreprenorul a mizat şi pe pieţele externe, iar în 2010 a ieşit pentru prima dată cu produsele în Republica Moldova, iar la scurt timp în Ungaria. Ulterior, compania a început să atace pieţele internaţionale şi cu segmentul de servicii.

    „Ieşim atât cu zona de produse, cât şi cu servicii, produse adică soluţii dezvoltate şi zona de servicii cu care încercăm să recrutăm angajaţi care să lucreze la proiectele de servicii. Avem întotdeauna două picioare în fiecare ţară. Cred că singura excepţie acum este Indonezia, în care lucrăm doar pe zona de produse pentru că este de la distanţă, e departe şi încă nu am găsit acea componentă de servicii care să ne determine să mergem acolo.”

    AROBS Transilvania Software are astăzi birouri internaţionale în Germania, Ungaria, Marea Britanie, Republica Moldova, Indonezia, Olanda şi Belgia, iar tranzacţiile realizate în 2022 îi aduc birouri şi pe piaţa din Statele Unite ale Americii.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Semnal mare de alarmă: Industria de IT a rămas fără bani şi bate la uşile arabilor. Criza de lichidităţi determină marii investitori din Silicon Valley să se orienteze către fondurile suverane din Arabia Saudită, Qatar şi Emiratele Arabe Unite

    Investitorii din Silicon Valley vizitează Orientul Mijlociu, încercând să stabilească legături pe termen lung cu fondurile suverane de investiţii în timpul celei mai grave crize de finanţare pentru firmele de capital de risc din ultimul deceniu, raportează Financial Times.

    Fonduri de capital de risc de top din domeniul tehnologiei, precum Andreessen Horowitz, Tiger Global şi IVP, au trimis echipe de directori în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Qatar în ultimele săptămâni, potrivit unor persoane direct implicate în subiect.

    Aceste vizite au loc după ce finanţatorii lor tradiţionali din America de Nord şi Europa se confruntă cu o recesiune economică care i-a forţat să limiteze investiţiile private.

    La rândul lor, fondurile de capital de risc sunt încurajate să vină în regiune, în timp ce oficialii din Golf încearcă să îşi diversifice economia în afara petrolului, investind în sectoare tehnologice în vogă, cum ar fi inteligenţa artificială.

    Acest lucru a însemnat, de asemenea, că unele fonduri de capital de risc au revenit discret asupra deciziilor anterioare de a refuza contactul cu Arabia Saudită din cauza preocupărilor legate de situaţia drepturilor omului, în urma asasinării jurnalistului Jamal Khashoggi în 2018.

    „Am venit la San Francisco în căutare de noi parteneriate în 2017. Acum toată lumea vine la [noi]”, a declarat Ibrahim Ajami, şeful departamentului Ventures de la Mubadala Capital, o ramură de 6 miliarde de dolari a fondului suveran de investiţii de 284 de miliarde de dolari din Abu Dhabi.

    Financial Times a intervievat mai multe fonduri de capital de risc din Silicon Valley care administrează zeci de miliarde de dolari, precum şi o serie de consilieri şi bancheri din regiune. Aceştia descriu posibilitatea unor noi legături între fondurile de risc din SUA şi banii din Orientul Mijlociu.

    Un grup de directori din Silicon Valley a primit o invitaţie personală din partea biroului lui Yasir al-Rumayyan, guvernatorul PIF, fondul suveran de investiţii saudit în valoare de 620 de miliarde de dolari, la Marele Premiu de Formula 1 al Arabiei Saudite de luna trecută, care a avut loc la Jeddah.

    Printre participanţi s-a aflat şi cofondatorul Andreessen Horowitz, Ben Horowitz – a doua călătorie a acestuia în Arabia Saudită în mai puţin de şase luni. 

    Sanabil, braţul de risc al PIF, a dezvăluit recent parteneriatele sale cu aproape 40 de firme de risc din SUA, printre care Andreessen Horowitz, Coatue Management, Craft Ventures a lui David Sacks, Insight Partners şi 9Yards Capital, unde fostul cancelar britanic George Osborne este partener manager. Sumele investite în aceste firme nu au fost dezvăluite.

    Horowitz, a cărui firmă cu sediul în San Francisco a strâns anul trecut puţin peste 14 miliarde de dolari, a devenit un susţinător vocal al interesului saudit pentru inovaţia tehnologică.

    În octombrie, el a luat cuvântul la conferinţa Davos de la Riyadh şi a luat prânzul cu prinţesa Reema bint Bandar al-Saud, ambasadorul saudit în SUA. La o conferinţă organizată de PIF luna trecută la Miami, el a lăudat regatul ca fiind o „ţară de start-up-uri” şi l-a comparat pe prinţul său moştenitor, Mohammed bin Salman, cu un prolific fondator de companie.

    Cu un an în urmă, călătoriile lui Horowitz în Arabia Saudită ar fi fost o anomalie în rândul companiilor de capital de risc, dornice să evite situaţia morală dificilă în care se află statele cu un istoric slab în ceea ce priveşte drepturile omului. Acum, Golful, care s-a bucurat anul trecut de un câştig neaşteptat din afacerile cu petrol, este plin de investitori americani în start-up-uri, potrivit mai multor persoane care au vizitat zona în acest an.

    Dorinţa companiilor americane de a se alia cu investitorii arabi a generat un val sever de critici. Partenerul Founders Fund, Keith Rabois, care a declarat în 2018 că Silicon Valley a dat dovadă de ipocrizie pentru că a acceptat bani saudiţi, a spus: „Nu îmi schimb valorile şi principiile pentru că un mediu de finanţare este dificil”.

    Dar fondatorul Lead Edge, Mitchell Green, care a făcut investiţii de risc în Alibaba şi Uber, a declarat că şi-a petrecut ultimele săptămâni „construind relaţii pe termen lung” cu investitorii şi companiile din Golf. „Credem că va deveni o zonă din ce în ce mai importantă a lumii în următorul deceniu. Situaţia actuală ne aminteşte de faptul că şi în trecut am procedat la fel, când am mers în China pentru finanţări în 2003″.

    Pentru unii investitori, greutăţile financiare din prezent generează o dezbatere morală delicată. „Statele Unite cumpără petrol de la saudiţi, noi le vindem drone, unde tragem linia?”, a declarat un investitor de capital de risc, care a recunoscut că a trecut de la a nu accepta niciodată bani saudiţi la o mai mare deschidere faţă de aceştia, pe măsură ce strângerea de fonduri s-a epuizat.

    Pentru alţii, în special pentru cei care controlează fonduri mai mici şi care, prin urmare, au putut încă să apeleze la fondurile de pensii şi de dotare occidentale, problema este mai mult clară.

    „Sunt în Valley de 20 de ani şi sunt din ce în ce mai dezamăgit de modul în care ne comportăm”, a declarat un bancher senior care se ocupă de tranzacţii pentru firme de risc. „Dacă eşti cu adevărat bun în ceea ce faci, du-te în Norvegia [pentru a strânge fonduri]”.