BusinessMagazin

Tag: istorie

  • ISTORIE. Un mesaj de la Nicolae Ceauşescu a fost lăsat de oameni pe lună. Ce spune dictatorul în el

    Nicolae Ceauşescu a fost unul dintre cei 73 de lideri de stat care în anul 1969 au transmis mesaje de pace, care au fost duse pe Lună de americanii Neil Armstrong şi Edwin Aldrin.

    Nicolae Ceauşescu a semnat un text de trei rânduri, redactat atât în română cât şi în engleză: „Fie ca primul contact al omului cu Luna să ducă la împlinirea aspiraţiilor de progres şi pace ale tuturor celor de pe Pământ”. Mesajul a fost însoţit de un un steag al României Socialiste, cu stema în mijloc. Mesajul a fost fotografiat, micşorat de 200 de ori şi inserat pe un disc de silicon, de dimensiunea unei monede de 50 de cenţi.

    Mesajul lui Ceauşescu, alături de mesajele altor 72 de lideri ai lumii în anul 1969
    Neil Armstrong şi Edwin Aldrin au fost primii oameni care au păşit pe Lună în anul 1969. Cei doi au petrecut pe satelitul natural al Pământului  21 de ore şi 36 de minute şi au lăsat acolo lucruri simbolice printre care: un steag american, o insignă a misiunii Apollo 1 şi o placă pe care erau două desene ale Pământului, reprezentând emisfera vestică şi cea estică, semnăturile astronauţilor şi o placă având inscripţionat mesajul: „Oameni de pe planeta Pământ au pus pentru prima dată piciorul pe Lună în iulie 1969. Venim cu gânduri de pace, în numele întregii specii umane“.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Cum a reuşit o fetiţă de 13 ani să facă milioane de dolari: ideea i-a venit la vârsta de 4 ani, când a fost înţepată de o albină

    Adolescenta a lansat Me & The Bees Lemonade în 2009, pe când avea doar patru ani. După ce a fost înţepată de o albină, fetiţa a dorit să afle mai multe despre aceste insecte şi aşa i-a venit ideea de a prepara limonadă cu miere după o reţetă din anul 1940, care îi aparţinea bunicii sale. Iniţial, aceasta a vândut limonadă în faţa casei unde locuieşte cu părinţii săi în Austin, SUA. Afacerea a luat avânt în 2015, când Ulmer a obţinut un contract în valoare de 11 milioane de dolari cu lanţul de hipermarketuri Whole Foods Market, care prevedea ca fata să aprovizioneze 55 de magazine ale retailerului cu brandul său de limonadă. Ea a câştigat o serie de competiţii şi a fost premiată inclusiv de preşedintele Barack Obama, cu puţin înainte ca acesta să ocupe actuala funcţie din fruntea SUA.

    “Câteodată trebuie să lipsesc la şcoală pentru a participa la interviuri sau la unele emisiuni TV. Alteori sunt nevoită să ratez prezentări importante deoarece am proiecte ample de pregătit pentru la şcoală”, povesteşte Ulmer pentru BBC.

    Părinţii săi au învăţat-o cât de important este să protejeze albinele şi despre rolul crucial pe care acestea îl joacă în acestora în polenizare şi în lărgirea ecosistemului. Asta a inspirat-o pe Ulmer să doneze o parte din veniturile businessului său organizaţiilor care se ocupă de protejarea albinelor. După ce a obţinut un contract cu o pizzeria locală, adolescent donează regulat 10% din profit.

    D’Andra şi Theo, părinţii adolescentei, au în spate o experienţă îndelungată în marketing şi vânzări dar, cu toate acestea, ei nu cunoşteau deloc domeniul industriei alimentare atunci când fetei i-a venit ideea afacerii cu limonadă . Au învăţat însă pe parcurs, alături de fiica lor, care îi consideră acum “co-CEO” în cadrul businessului.

     

  • De ce apa îmbuteliată este una dintre cele mai mari păcăleli din istoria modernă a lumii, lucru care este valabil şi pentru ţara noastra

    Apa îmbuteliată a devenit una dintre cele mai profitabile afaceri. Doar în Statele Unite se cheltuiesc în jur de 100 de miliarde de dolari pe an. Companii mari precum Nestle, Pepsi sau Coca-Cola au început să exploateze această nişă. Lucru de înţeles de altfel, pentru că la nivel global consumul de apă îmbuteliată a depăşit consumul de suc.

    Totuşi, pentru majoritatea americanilor, apa de la robinet şi cea din magazine este identică în ceea ce priveşte valorile nutriţionale şi sănătatea, relatează Science Alert.

    În unele cazuri, apa de la robinet este chiar mai sigură decât cea îmbuteliată, întrucât prima este verificată mai des, excepţie făcând puţurile proprii care de obicei nu se bucură de aceleaşi verificări riguroase.

    De asemenea, un studiu recent a identificat faptul că aproape jumătate din cantitatea de apă îmbuteliată din Statele Unite este derivată din apa normală.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Povestea tristă a staţiunii româneşti care a fost cândva perla turismului european şi care acum a ajuns într-o situaţie îngrozitoare. Cine sunt oamenii care vor să o readucă la viaţă

    Ape minerale cu efecte terapeutice, zeci de unităţi de cazare – mare parte nefuncţionale – şi o istorie bogată în spate. Este ceea ce a rămas dintr-o staţiune care ar fi putut aduce de zeci de ori mai mulţi turişti străini decât o face în prezent. Ar fi putut. Timpul n-a avut însă răbdare şi a măcinat, puţin câte puţin, staţiunea Băile Herculane, până aproape de pierzanie. Dar nu-i totul pierdut, şi-au spus curajoşii care au găsit oportunităţi de dezvoltare, aşa că, de ceva timp, locul a început să renască din propria cenuşă. Încet, dar sigur.

    În împrejurimile staţiunii Băile Herculane sunt cunoscute în prezent 16 izvoare naturale cu apă termominerală, înşirate de-a lungul râului Cerna, care traversează oraşul cu 5.000 de locuitori. Despre apele sulfuroase de la Herculane se ştie că, de-a lungul timpului, au dovedit că pot vindeca boli atât interne, cât şi externe, de la artroze la boli de piele, afecţiuni gastrice, oftalmologice, respiratorii sau sechele posttraumatice. Factorii naturali pot fi folosiţi fie în scop preventiv, fie în scop terapeutic.

    Dar nimic din toate acestea nu se poate întâmpla fără un program investiţional amplu, care să creeze un mediu turistic atractiv pentru cei care ajung la concluzia că apele de la Herculane le pot face bine. Staţiunii îi trebuie infrastructură, îi trebuie posibilităţi mai multe de petrecere a timpului şi o atractivitate constantă tot timpul anului, nu doar în vârful de sezon.

    Azi, o plimbare prin staţiunea Băile Herculane e ca şi cum ai răsfoi o carte veche, un manual care le-a fost de folos bunicilor sau străbunicilor pe băncile şcolii, dar care a sfârşit aruncat în podul casei. Poveştile localnicilor încep, invariabil, cu „Aici, cândva, veneau turiştii străini cu probleme de sănătate” sau „Aici erau hotelurile neîncăpătoare în timpul sezonului de vară”. Toate au fost cândva, pe vremuri, de mult. Azi, hoteluri întregi stau în paragină, cu geamuri sparte şi uşi ferecate, iar clădiri istorice cu detalii fascinante de arhitectură stau să se prăbuşească. Au mai rămas ca martori doar localnicii care au trăit şi vremurile de glorie ale staţiunii.

    „Să mergeţi în centru să vedeţi, acolo e frumos. Aşa, pe lângă ruine, n-aveţi mare lucru de admirat”, spunea prieteneşte un locuitor din staţiune, ieşit la plimbare într-o duminică rece de noiembrie. La fel de rece ca staţiunea.

    În Herculane există astăzi 66 de unităţi de cazare, cu o capacitate de 4.476 de locuri. Dintre acestea, 3.193 se găsesc în cele 13 hoteluri, spun proprietarii din staţiune.

    Tot ei mai arată că, în 2018, în Herculane s-au cazat peste 140.000 de turişti, un record al staţiunii în ultimele două decenii. Minimele istorice au fost atinse în anii 2009 şi 2010, când numărul turiştilor nu a depăşit 5.000 pe an. Pentru 2019, estimările arată că numărul se va apropia de 170.000. Au fost făcuţi paşi înainte, dar nu e suficient.

    Pionierii

    Printre curajoşii care au investit în Herculane se numără familia Băzăvan din Craiova, care este responsabilă de peste 400 dintre cele aproape 3.200 de locuri de cazare disponibile în hotelurile din staţiune.

    „Obişnuiam să venim aici cu părinţii în copilărie, aşa că am văzut cât de căutată era zona cândva. Ani mai târziu, când ne-am reîntors, am găsit totul în paragină. Atunci am decis să cumpărăm noi un hotel şi să-l renovăm pentru a-l redeschide”, povesteşte Marius Băzăvan, care, alături de fratele lui, Florin, ţine în mâini hotelurile Diana şi Afrodita din Băile Herculane.

    Marius avea 22 de ani când a hotărât să se dedice redeschiderii hotelului Diana. Coordonaţi şi susţinuţi permanent de părinţi, cei doi fraţi au făcut ceea ce nu mulţi îndrăzniseră să creadă că se mai poate face. „Am pornit cu un buget care s-a terminat mai repede decât plănuiserăm. Până la finalizarea primului hotel (Diana – n. red.), bugetul programat a crescut de două ori şi jumătate. Am apelat la credite bancare şi încă nu ne-am amortizat investiţia. Sperăm să facem asta în următorii doi ani”, spune Florin Băzăvan.

    Hotelul Diana a fost repus în funcţiune în 2011. Un an mai târziu s-a deschis ceea ce este astăzi Afrodita Resort & Spa, un complex care, pe lângă hotel, include saune, o sursă proprie de apă termală sulfuroasă şi zone destinate tratamentelor de recuperare şi prevenţie. Investiţia în cele două hoteluri a ajuns, în cele din urmă, la 10 milioane de euro.

    „În prima iarnă, am avut şase cazări. Pe atunci (în 2012 – n. red.), în Herculane toate spaţiile de cazare se închideau pe perioada iernii, de aceea oamenii nu erau obişnuiţi să vină aici în lunile acelea”, îşi aminteşte Marius Băzăvan.

    Ei au fost deschizători de drumuri, iar lor le-au urmat şi alţii. Uşor-uşor, staţiunea a ajuns la un nivel decent.

    Afrodita Resort & Spa face parte din grupul Bacolux, deţinut de fraţii Marius şi Florin Băzăvan. Pe lângă hotelurile Diana (trei stele) şi Afrodita (patru stele) din Băile Herculane, în grup mai sunt incluse hotelul Craioviţa din Craiova şi pensiunea Bacolux din Buşteni. Împreună, acestea au peste 1.000 de locuri de cazare şi 350 de angajaţi. Grupul Bacolux a fost înfiinţat în 1994 ca un business de familie. Primul hotel deschis a fost cel din Craiova, căruia i-au urmat, în 2011, hotelul Diana (preluat şi redeschis), iar apoi hotelul Afrodita. La finalul anului trecut, în cadrul hotelului Afrodita a fost deschis centrul spa Herculum, o investiţie de 2,5 milioane de euro, iar acum proprietarii lucrează la o zonă de divertisment pentru copii.

    Mânaţi de inconştienţă

    La opt ani distanţă de la deschiderea primului hotel din Herculane, cei doi fraţi Băzăvan spun că nu curajul, ci inconştienţa i-a mânat în luptă. „Investitorii nu vin aici, pentru că investiţia nu se amortizează foarte repede. Nimeni nu vrea să cumpere o clădire în ruină, să aştepte un an şi jumătate, poate chiar doi, până să primească autorizaţia de construcţie, să construiască încă patru-cinci ani şi abia apoi să deschidă. Şi totuşi, staţiunea trebuie să renască, peisajele sunt foarte frumoase, resursele naturale şi aerul ionizat sunt elemente foarte valoroase pentru dezvoltarea oraşului”, spune Florin Băzăvan.

    Anul acesta, pentru prima dată în perioada săbătorilor, multe rezervări la Afrodita Resort & Spa sunt pentru perioada 23 decembrie – 3 ianuarie, adică oamenii vor să stea mai mult timp în Herculane, nu doar trei-patru zile, ca până acum. Şi ponderea turiştilor străini e mai mare, ajungând acum la 14-15%, faţă de doar 2% în urmă cu opt ani. „Mai avem câteva proiecte pe care vrem să le dezvoltăm în Băile Herculane şi la care lucrăm în prezent. Unul dintre ele este un spaţiu de divertisment. Ne-ar mai trebui însă angajaţi. Avem 260 de oameni la hotelurile din Herculane, dar am mai avea nevoie de încă cel puţin 15%”, spune Florin Băzăvan.

    Cei doi fraţi antreprenori spun că, dincolo de investiţiile private, turismul balnear are nevoie şi de o colaborare mai bună între Ministerul Sănătăţii şi cel al Turismului, pentru a încuraja oamenii să meargă la tratamente în astfel de staţiuni, unde se ajunge, de regulă, cu trimitere de la medicul de familie. Turiştii care vin să-şi trateze diverse afecţiuni trebuie să respecte indicaţiile clare ale medicului de familie şi ale medicilor din staţiune.

    De altfel, circa 40% dintre turiştii care se cazează la Afrodita Resort & Spa se duc pentru tratamente recomandate de medici, iar restul aleg să meargă acolo pentru relaxare. Media de vârstă a celor care se cazează în complex este de aproximativ 40 de ani. Preţurile variază în funcţie de sezon, de tipul camerei şi de alte criterii, dar în medie şapte nopţi de de cazare în complex costă circa 200 de euro pentru o cameră dublă, potrivit unei simulări de rezervare făcute pe site.
    Pentru toate hotelurile din grupul Bacolux, familia Băzăvan estimează o cifră de afaceri de 7,3 milioane de euro în 2019, în creştere faţă de cele 6 milioane de euro obţinute anul trecut. Businessul creşte şi, odată cu el, creşte şi staţiunea Băile Herculane. Mai trebuie să crească doar interesul investitorilor şi al autorităţilor.

  • Unul dintre cei mai influenţi secretari de stat din SUA şi artizanul căderii cortinei de fier a murit

    George Shultz, un fost secretar de stat din SUA care a modelat semnificativ politica externă de la sfârşitul secolului trecut, a murit la vârsta de 100 de ani, potrivit BBC.

    În timpul administraţiei Reagan, Shultz a încercat în mod constant să îmbunătăţească relaţiile cu Uniunea Sovietică. Institutul Hoover al Universităţii Stanford  a declarat că Shultz a jucat un rol decisiv în „ceea ce priveşte cursul istoriei, punând capăt războiului rece”.

    „Colegul nostru a fost un mare om de stat american şi un patriot în adevăratul sens al cuvântului. Va fi amintit de istorie drept un om care a făcut lumea un loc mai bun”, a spus Condoleeza Rice, directorul Institutului.

    În a doua jumătate a anilor 1980, Shultz l-a curtat pe liderul sovietic de la acea vreme, Mihail Gorbaciov, să reducă tensiunile create pe fondul războiului rece.

    În 1987, preşedintele Ronald Reagan şi Gorbaciov au semnat un acord nuclear americano-sovietic  – Tratatul asupra forţelor Nucleare Intermediare (INF).

    Tratatul a avut ca rezultat eliminarea rachetelor nucleare din Europa, care putea deveni la acea vreme teatrul unei noi crize a rachetelor, precum cea de la începutul anilor 1960 din Cuba.

    Câţiva ani mai târziu, Uniunea Sovietică a încetat să există.

     

  • Rolul gigantului McKinsey în criza opioidelor: Compania se înţelege cu autorităţile să plătească 550 de milioane de dolari pentru că a contribuit la cea mai gravă criză farmaceutică din istorie

    Compania de consultanţă McKinsey & Co. a ajuns la o înţelegere cu mai multe state americane, în urma căreia va plăti suma totală de 550 de milioane de dolari pentru rolul pe care l-a jucat în criza opioidelor atunci când a oferit consultanţă de marketing unor producători precum Purdue Pharma sau Johnson & Johnson, potrivit Bloomberg.

    Firma din New York va plăti circa 80% din această înţelegere imediat pentru a ajuta programele de tratament şi a spori bugetele poliţiei în lupta cu epidemia de opioide.

    Restul va fi plătit de companie pe o perioadă de patru ani. Peste 45 de state americane au semnat înţelegerea.

    Firma de consultanţă a sugerat producătorilor farmaceutici moduri în care să accelereze vânzările de OxyContin produs de Purdue, într-un moment în care piaţa legală pentru opioide se diminua din cauza unui val de publicitate negatică, conform procurorului general din New York.

    Conform surselor Bloomberg, McKinsey nu va recunoaşte aceste greşeli, ca parte din înţelegere.

    McKinsey este a 35-a cea mai mare companie privată din SUA, cu venituri de 10,5 miliarde de dolari în 2019, potrivit Forbes.

    Compania are birouri în peste 130 de oraşe şi 65 de ţări.

  • De ce apa îmbuteliată este una dintre cele mai mari farse din istoria modernă, lucru valabil şi pentru România

    Apa îmbuteliată a devenit una dintre cele mai profitabile afaceri. Doar în Statele Unite se cheltuiesc în jur de 100 de miliarde de dolari pe an. Companii mari precum Nestle, Pepsi sau Coca-Cola au început să exploateze această nişă. Lucru de înţeles de altfel, pentru că la nivel global consumul de apă îmbuteliată a depăşit consumul de suc.

    Totuşi, pentru majoritatea americanilor, apa de la robinet şi cea din magazine este identică în ceea ce priveşte valorile nutriţionale şi sănătatea, relatează Science Alert.

    În unele cazuri, apa de la robinet este chiar mai sigură decât cea îmbuteliată, întrucât prima este verificată mai des, excepţie făcând puţurile proprii care de obicei nu se bucură de aceleaşi verificări riguroase.

    De asemenea, un studiu recent a identificat faptul că aproape jumătate din cantitatea de apă îmbuteliată din Statele Unite este derivată din apa normală.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • O scurtă istorie a Brexitului, de 2.000 de ani

    Actualul Brexit a şocat Europa. A pornit de la un pariu nesăbuit şi era să sfârşească în dezastru. Însă ce vedem acum este istoria repetându-se. Brexituri au mai fost şi probabil că vor mai fi. Ce urmează este o istorie redată de BBC a eternului du-te-vino al britanicilor cu Europa.

    55 î.Hr.- 409 d.HR
    Transfor    marea în  Europeni

    Oferta generalului roman Iulius Caesar ca Marea Britanie să adere la Europa ca parte a Republicii Romane este respinsă patriotic. Însă perfidele elite britanice au prins gustul stilului de viaţă internaţional al Romei şi, în curând, vor merge acolo pentru a preda un procent mic din PIB-ul tribal ca ofrandă Capitolului. Până în anul 43, elita populaţiei insulelor britanice înţelege vehiculele financiare moderne cunoscute sub numele de monede şi triburile lor ajung să fie considerate ca meritând să fie anexate de superstatul european al împăratului Claudius. Boudica, regina războinică a celţilor (deşi probabil că ea este un personaj fictiv) încearcă să preia controlul, dar carul ei îşi pierde roţile, iar în următorii 350 de ani britanicii sunt conduşi de o elită continentală foarte nervoasă şi iubitoare de togă şi de colaboratorii lor.

     

    409-443
    Brexit # 1

    Legiunile ies din Britannia pentru a se lupta între ele acolo unde contează. Obosiţi de impozitare fără apărare, britanicii strigă libertate şi o apucă pe drumul lor. Însă nu sunt în măsură să obţină acorduri comerciale bilaterale acceptabile reciproce cu picţii şi scoţii, care insistă asupra dreptului lor de a ataca de pe plute. Aşadar, britanicii îi roagă pe romani să-i lase să li se alăture din nou. Romanii sunt însă prea ocupaţi în încercarea de a-i forţa pe nou-veniţii unguri să respecte normele de comportament europene, aşa că britanicii disperaţi apelează la triburi germane obscure cunoscute sub numele de englezi, care au consemnat abordarea astfel: Anul Domnului 443. „Anul acesta britanicii au trimis cuvânt la Roma şi au cerut ajutor contra picţilor, dar nu au primit nimic pentru că romanii luptau cu Attila, regele hunilor, apoi au trimis cuvânt anglilor şi au cerut la fel de la nobilii anglilor” – Cronica Anglo-Saxonă.

    Englezii sunt de acord să lupte în schimbul drepturilor de şedere în sud-est. Dar nu durează mult şi apelează la supuşii lor, îi iau cu asalt pe britanici şi îşi impun propria cultură

     

    793-1042
    AELS-ul (Asociaţia Europeană a      Liberului Schimb) de tip scandinav

    Până în 790, noua Anglie ajunge să fie strâns aliniată cu Europa lui Carol cel Mare. Apoi, scandinavii iubitori de libertate iau cu asalt nordul şi estul şi, în cele din urmă, îi permit lui Cnut să facă Anglia parte a imperiului său danez. Trei regi danezi sunt urmaţi de Edward Mărturisitorul (pe jumătate normand) şi Harold Godwinson (un lider războinc din Wessex pe jumătate danez, urât de toată lumea de la nord de Tamisa). Este greu de înţeles ce înseamnă suveranitatea engleză.

    1066
    Reuniunea     cu Europa

    William Cuceritorul creează o nouă piaţă unică cu nordul Franţei. A fi englez înseamnă acum să îngrijeşti porci, oi şi vaci astfel încât elita vorbitoare de limbă franceză să poată sărbători cu carne de porc, carne de oaie şi carne de vită. În următorii 900 de ani, a fi englez monoglot nu mai era chiar “comme il faut”.

     

    1533
    Brexit # 2

    Henric al VIII-lea vrea foarte, foarte tare un divorţ; o viitoare elită vrea să perturbe biserica catolică. Aceasta foloseşte tehnologia de social-media germană de ultimă oră – tiparul – pentru a inventa ştiri false: dacă Anglia se rupe de biserica de la Roma, va exista un câştig financiar pentru toată lumea şi un impuls pentru spitale. “Atunci aceste mari cotizaţii trimise la Roma vor înceta … Atunci vom avea destul şi chiar mai mult decât ne va îndestula, adică cel mai bun spital care a fost întemeiat vreodată pentru noi.” – Rugă pentru cerşetori (1528/9)

     

    1689
    Înapoi     în Europa

    Brexit #2 aruncă insulele britanice în războaie feroce. În cele din urmă, englezii disperaţi îi invită pe olandezi să invadeze şi să rezolve lucrurile. Aşadar, Anglia primeşte un rege olandez care abia poate vorbi engleza, apoi încetează să mai existe în 1707 când ceva nou numit Marea Britanie primeşte un rege german care abia poate vorbi engleză. Dar este în regulă, deoarece ambii regi, la fel ca întreaga elită engleză, pot vorbi franceza.

     

    1815
    Brexit #3

    La Waterloo, noul Regat Unit trimite în luptă 28.000 de oameni, mai mult de jumătate dintre ei irlandezi sau scoţieni, şi îl învinge pe Napoleon datorită altor 90.000 de soldaţi europeni. Dar a fi european este o muncă grea, aşa că britanicii ies din nou. Strategia lor de ieşire este strălucitoare: oferă Renania, o regiune industrială bogată, Prusiei militariste – pecetluind astfel soarta danezilor, polonezilor, austriecilor, francezilor şi cam a tuturor pentru următorii 130 de ani.

     

    1880
    Brexit # 4

    Sub premierul conservator Benjamin Disraeli, Marea Britanie face jocul în Europa, devenind arbitrul continentului. Însă primul mare populist, liberalul William Ewart Gladstone, se retrage din intrigile inutile din Europa. De 20 de ani, toată lumea ştie că va veni o confruntare Franţa şi Rusia / Austria şi Germania, dar englezii insistă că nu au nici o miză în joc. Când este prea târziu pentru a putea fi oprit potopul, Marea Britanie sare în cele din urmă în ajutorul Franţei şi al dictaturii cumplite care este Rusia ţaristă.

     

    1914 – 1975
    Două războaie mondiale şi un act raţional

    După victoria obţinută cu costuri îngrozitoare, britanicii se prefac din nou că sunt non-europeni, până când trebuie să se alăture din nou Franţei şi dictaturii cumplite care este Rusia stalinistă pentru a face acelaşi lucru din nou 20 de ani mai târziu. Însă ei nu pot face diferenţa dintre „am rezistat curajos până când jucătorii mai mari au schimbat mersul jocului” (adevărat) şi „am câştigat al Doilea Război Mondial” (fals), chiar dacă americanii conduc acum în mod clar lumea, iar britanicii în mod clar nu mai au un imperiu. Înfruntând cu îndrăzneală această amăgire naţională, premierul conservator Edward Heath, susţinut de Margaret Thatcher, îi bate pe laburişti şi pe conservatorii tradiţionalişti powelliţi şi îi aduce din nou pe britanici în Europa. În 1975, o mare parte din britanici sunt de acord să rămână acolo.

     

    2021
    Britanicii     singuri cu ei înşişi

    Thatcher, Doamna de Fier, este alungată de propriul său partid pentru că s-a transformat într-un libertarian american. Armata ei de urmaşi, „ca o sectă marxistă dementă” (Douglas Hurd, conservator), declanşează războiul cultural împotriva Europei, deoarece ei urăsc concediul de maternitate. John Major, cu caracterul său ferm, îi alungă pe „nemernici” (cuvintele sale), însă David Cameron (foto), omul fără coloană vertebrală, îi lasă pe „demenţii crizaţi” (cuvintele sale) să aibă referendumul pentru Brexit – 2016. Sprijinit de baronii din presă fugiţi în străinătate pentru a nu plăti taxe, de proştii troţchişti şi de încrederea emoţionantă a proeuropenilor în sănătatea mintală colectivă, Partidul Naţional Englez condus de comedia populară personificată de Boris „Merrie Monarch” Johnson câştigă la limită, apoi susţine că această remiză 1-1 (1975 vs. 2016) reprezintă voinţa eternă a poporului englez, aşa că restul, proeuropenii, sunt trădători.

  • Istoria aparatului de zbor Boeing 737-500, prăbuşit în Indonezia

    Seria -500 este aparatul de zbor cu cele mai reduse dimensiuni din familia de avioane 737 Classic.

    Avionul a permis rute mai lungi, cu mai puţini pasageri şi este mai economic decât modelul 737- 300.

    737-500 a fost lansat în luccru în 1987, după o comandă a Southwest Airlines, şi a zburat pentru prima dată la 30 iunie 1989. Un singur prototip a zburat 375 de ore pentru procesul de certificare şi pe 28 februarie 1990 Southwest Airlines a primit prima livrare.

    Modelul 737-500 a devenit un favorit al unor companii aeriene ruseşti – Nordavia, Rossiya Airlines, S7 Airlines, Sky Express, Transaero, UTair şi Yamal Airlines, toate cumpărând modele second-hand ale aeronavei pentru a înlocui vechile avioane sovietice.

    Familia de avioane 737 a fost gândită începând cu 1964 iar primul zbor a avut loc în aprilie 1967. Avionul a fost conceput ca un aparat cu două motoare, cu cost redus, menit să transporte între 85 şi 215 pasageri.

    Generaţia 737 a fost la un moment dat cea mai bine vîndută serie de aparate de zbor, până cînd a fost depăşită de modelul 320 de la Airbus, în octombrie 2019. În total, s-au vândut peste 10.000 de aparate de zbor până în martie 2018, şi au urmat alte 4.600 de comenzi.

    Aparate 737 sunt operate de mai mult de 500 de linii aeriene, zboară spre 1.200 de destinaţii în 190 de ţări. În medie, un 737 decolează sau aterizează la fiecare cinci secunde în lume.

    În noiembrie 2019 aparatele 737 totalizau 480 de accidente sau incidente, cu un total de peste 5.300 de victime. Aparatele NG au fost angajate în 15 accidente şi 10 deturnări, cu un total de 590 de victime.

    Avioane Boeing 737-500 se află în flota companiei Blue Air.

    Autorităţile aeronautice din Indonezia au anunţat, sâmbătă, că au pierdut contactul cu un avion de pasageri de tip Boeing care efectua o cursă internă. Avionul de pasageri de tip Boeing 737-500 a dispărut la scurt timp după decolarea din Jakarta. Aeronava efectua o cursă spre oraşul indonezian Pontianak, conform site-ului de profil FlightRadar24.

  • Fotografia bursei româneşti în 2020: Rulaj total şi lichiditate medie zilnică la cele mai ridicate valori din istorie

    Tranzacţiile cu toate tipurile de instrumente financiare de la bursa românească s-au ridicat la 3,77 miliarde de euro (18,2 miliarde de lei) în 2020, depăşind astfel recordul anterior realizat în 2007 şi ajungând la cele mai ridicate valori de tranzacţionare din istorie, potrivit informaţiilor furnizate de Bursa de Valori Bucureşti.

    De asemenea, un record a fost înregistrat şi în ceea ce priveşte lichiditatea medie zilnică cu toate tipurile de instrumente financiare, pe măsură ce investitorii au devenit tot mai activi la Bursa de Valori Bucureşti şi, de asemenea, în mare parte pe fondul emisiunilor de titluri de stat Fidelis. Astfel, acest indicator a depăşit nivelul de 73 milioane lei, sau 15 milioane euro.

    Potrivit datelor aggregate de ZF de la BVB, lichiditatea medie zilnică pe segmentul de acţiuni a fost de 49,2 milioane de lei în 2020, cea mai ridicată din 2014 încoace. Pe partea de obligaţiuni listate la Bucureşti, lichiditatea medie zilnică a fost de 21 milioane de lei în anul 2020, arată datele BVB.

    Pe de altă parte, valoare de piaţă a companiilor listate în ultima şedinţă de tranzacţionare din 2020 a fost de 156 miliarde de lei, în scădere de la 180,9 miliarde de lei din ultima şedinţă de tranzacţionare din 2019. Dar comparativ cu 23 martie 2020, când BET atingea minimul anului, valoarea de piaţă a companiilor listate a urcat cu aproximativ 40 de miliarde de lei, arată calculele ZF.