Tag: Ion Tiriac

  • Ion Ţiriac: „Am construit în 3 luni un patinoar de 3,6 mil. euro pentru a da un exemplu“

    Omul de afaceri Ion Ţiriac a construit în Otopeni, vizavi de aeroport, un pationoar de aproape 5.000 mp şi 500 de locuri  într-un termen de trei luni, inclusiv pentru a putea fi dat drept exemplu pentru autorităţi, care de ani de zile promit o nouă sală polivalentă în Bucureşti.

    „Generaţia de acum trebuie să înţeleagă faptul că acest patinoar este un exemplu că un astfel de proiect poate fi construit în trei luni şi costă 3,6 mil euro. Se poate în termen şi bani omeneşti, astfel încât poate cineva va lua exemplu. Am mari speranţe după alegeri, în guvernul care va veni că va face din sport o prioritate“. Miliardarul spune că are în proiect un centru sportiv de 200.000 mp din care pationarul a fost doar primul pas, însă pentru o astfel de investiţie este nevoie de un parteneriat cu statul.

    „Trebuie să mai am şi parteneri în România pentru un proiect, în special politicul. Eu am ajuns în momentul în care nu mai am nevoie de nimic şi pot să mai şi dau înapoi. Lângă acest pationar ar putea veni o piscină olimpică, după care o academie de tenis, cu 20 şi ceva de terenuri, alături de o hală multifuncţională a universităţii de 3.500-4.000 de locuri. De asemenea, este foarte uşor să faci o tribună de 5.000 de locuri pentru tenis, însă nu este de datoria mea să le fac pe toate şi nu se poate ca un om să le facă“.

     

  • Cum arată primul patinoar olimpic din Bucureşti – Galerie FOTO

    Primul patinoar olimpic privat din Bucureşti-Ilfov, Telekom Arena, proiect operat de Fundaţia Ion Ţiriac, a fost inagurat astăzi. Proiectul a fost realizat conform celor mai recente standarde olimpice internaţionale şi conform indicaţiilor Federaţiei Internaţionale de Hochei, scrie Ziarul Financiar.

    Principalul scop al patinoarului este încurajarea practicarii sportului în randul copiilor, tinerilor şi sprijinirea echipelor sportive pentru performanţă. 

    În cadrul evenimentului de inaugurare, s-au adus în discutie utilitatea proiectului pentru dezvoltarea sportului romanesc, capacitatea si caracteristicile acestuia, modul in care va putea fi accesat de catre copii si sportivi, programul antrenamentelor etc.

    Patinoarul se afla pe Strada Drumul Garii Odai, Otopeni. 

    Vedeţi galeria foto aici

  • Cum arată primul patinoar olimpic din Bucureşti – Galerie FOTO

    Primul patinoar olimpic privat din Bucureşti-Ilfov, Telekom Arena, proiect operat de Fundaţia Ion Ţiriac, a fost inagurat astăzi. Proiectul a fost realizat conform celor mai recente standarde olimpice internaţionale şi conform indicaţiilor Federaţiei Internaţionale de Hochei, scrie Ziarul Financiar.

    Principalul scop al patinoarului este încurajarea practicarii sportului în randul copiilor, tinerilor şi sprijinirea echipelor sportive pentru performanţă. 

    În cadrul evenimentului de inaugurare, s-au adus în discutie utilitatea proiectului pentru dezvoltarea sportului romanesc, capacitatea si caracteristicile acestuia, modul in care va putea fi accesat de catre copii si sportivi, programul antrenamentelor etc.

    Patinoarul se afla pe Strada Drumul Garii Odai, Otopeni. 

    Vedeţi galeria foto aici

  • Mişcarea incredibilă prin care Ţiriac tocmai a ajuns la 50 de MILIOANE de euro cu un business. Totul a pornit de la un pariu

    Oil Energy Trading, companie specializată în tradingul cu produse petroliere care face parte din Ţiriac Energy, divizia de energie a Ţiriac Holdings, entitatea care grupează afacerile fostului tenismen român, a terminat anul trecut cu afaceri de 226 de mi­lioane de lei (circa 50 de mi­lioa­ne de euro), în creştere cu 5% faţă de 2014. Totodată, firma a ter­minat anul cu un profit net de 1,5 milioane de lei.

    Oil Energy Trading este un busi­ness demarat în 2012, pe site-ul com­paniei precizându-se că obiec­ti­vul este de a deveni până la finalul anului viitor unui dintre liderii pieţei de trading cu produse petroliere din România, pentru ca la finalul anului 2022 să ocu­pe o poziţie similară pe piaţa din Sud-Estul Europei.

    Tradingul cu produse petro­liere, adică livrările de car­buranţi, mai ales motorină către marii consumatori, este o pia­ţă care a suscitat atenţia multor antreprenori locali. Oscar Downstream sau Rottco Consult sunt doar câteva ditre fimele controlate de antreprenori locali care au ajuns de la zero la sute de milioane de euro alimentând creş­te­rea consumatorilor comerciali.

  • Cum arată Mikette von Issenberg, prima iubire a lui Ţiriac şi mama lui Ion Ion!

    Mikette von Issenberg s-a cunoscut cu Ion Tiriac in anul 1974. El era component al echipei Romaniei de Cupa Davis, iar ea era un fotomodel renumit, Mikette locuia la Los Angeles, iar tenismenul o suna zilnic de la Bucuresti. De dragul acestuia, ea a invatat limba romana, iar in anul 1976 era la Bucuresti, insarcinata cu copilul lor, Ion Alexandru Tiriac (Ion Ion), nascut pe 22 septembrie, consemnează apropotv.ro.

    GALERIE FOTO

    Dupa ce fiul lor s-a nascut, relatia s-a destramat. Frumoasa blonda nu dorea sa ramana in Romania comunista, in ciuda insistentelor lui Ion Tiriac. Mikette von Issenberg s-a intors in Statele Unite ale Americii, iar Ion Ion a ramas in grija Rodicai, sora tenismenului, in primii ani ai vietii.  Ulterior, fotomodelul s-a ocupat de studiile lui Tiriac Jr. in SUA.

    Potrvit presei mondene, prima iubire a lui Ion Tiriac are o avere frumusica si s-a implicat in mai multe proiecte umanitare de-a lungul anilor.

     

  • Gest uluitor al lui Ion Ţiriac. Totul a ajuns până la Guvernul României. „Eu mâine dimineaţă o fac”

    Ion Ţiriac este cunoscut pentru flerul său în afaceri care l-a adus în topul celor mai bogaţi şi respectabili români. Miliardarul român nu ezită însă să surprindă prin iniţiativele sale. La 77 de ani, nu pare deloc obosit şi este dispus să rişte. Nu se uită la bani când e vorba de principii.

    Recent l-a susprins chiar pe al doilea om din guvern, anunţând că este dispus să facă o investiţie majoră. Cu o condiţie însă.

    Află aici gestul uluitor făcut de Ion Ţiriac. Totul a ajuns până la Guvernul României. „Eu mâine dimineaţă o fac”

  • Performanţă uluitoare la Madrid: avem 4 jucătoare în sferturile de finală ale turneului patronat de Ion Ţiriac

    Patricia Ţig (21 de ani, venită din calificări) este ultima româncă calificată în sferturi, după ce a învins-o pe Madison Keys (locul 25 WTA) cu scorul de 6-3, 6-4.
     
    Simona Halep (locul 7 în clasamentul WTA) a câştigat, miercuri, meciul cu elveţianca Timea Bacsinszky (15 WTA), scor 6-2, 6-3, în optimile de finală ale turneului de la Madrid, şi va evolua împotriva Irinei Begu (34 WTA) în sferturile competiţiei desfăşurate pe zgură.
     
    Pentru accederea în turul următor la Madrid, Simona şi Irina şi-au asigurat 215 puncte în clasamentul WTA şi un cec în valoare de 114.560 de euro.
     
    Halep a rămas cea mai bine clasată tenismenă pe tabloul principal. Favorita 1, poloneza Agnieszka Radwanska (locul 2 WTA), a fost eliminată în primul tur. Germanca Angelique Kerber, cap de serie numărul 2, a pierdut tot în primul tur. Au mai părăsit întrecerea Garbine Muguruza (4 WTA), Viktoria Azarenka (5 WTA) şi Petra Kvitova (6 WTA).
     
    Irina Begu s-a calificat în sferturile de finală ale turneului WTA Premier Mandatory de la Madrid, după ce a învins-o în trei seturi pe jucătoarea din Statele Unite ale Americii, Christina McHale, scor 6-7, 6-4, 6-4, la capătul unui meci care a durat 2 ore şi 39 de minute.
     
    Sorana Cîrstea (locul 127 în clasamentul WTA) a câştigat, miercuri, meciul cu sportiva germană Laura Siegemund (44 WTA), scor 6-4, 7-6 (9), în optimile de finală ale turneului.
     
    Meciul a durat două ore şi 6 minute. Pe durata partidei, Sorana a servit un as şi a comis două duble greşeli. Românca a câştigat 53% dintre mingile jucate cu primul serviciu şi 61% dintre cele cu serviciul 2. Cîrstea şi-a pierdut de 4 ori serviciul şi a izbutit 5 break-uri.
  • Ţiriac pune pe „hold” clădirea de birouri din Piaţa Victoriei. “Dorim să optimizăm proiectul”

    Ion Ţiriac amână lansarea proiectului de birouri pe care avea în plan să-l ridice pe strada Buzeşti, aproape de Piaţa Victoriei, proiectul fiind în curs de „optimizare”.

    „Ţiriac Imobiliare se află înr-un proces de optimizare a proiectului clădirii de birouri de pe bulevardul Buzeşti, din apropierea Pieţei Victoriei. Obiectivul pe care ni l-am propus este să dezvoltăm o clădire de clasă A modernă şi sigură, cu o suprafaţă construită de aproximativ 30.000 mp şi care să reprezintă o referinţă în peisajul urbanistic al oraşului”, a spus Dragoş Dinu, CEO Ţiriac Holdings.

    Ţiriac Imobiliare, divizia de real estate a omului de afaceri Ion ţiriac, avea în plan o investiţie de circa 30 de milioane de euro într-o clădire de birouri de pe strada Buzeşti, lângă Piaţa Victoriei din Capitală. Surse din piaţă spun că momentan proiectul este în aşteptare.

    Ţiriac a obţinut în 2014 auto­rizaţia de construire pentru o clădire de 11 etaje şi o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 18.000 de metri pătraţi ce va fi situată la intrarea pe strada Buzeşti dinspre Piaţa Victoriei.

    Tomas Manjon, directorul operaţional al Ţiriac Imo­biliare, declara pentru ZF la finalul anului 2014 că proiectul va fi livrat în 2016 sau cel târziu la începutul anului 2017.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Tranzacţii emblematice

    „Nu am cum să mă retrag de la Allianz. Nu este cazul. Eu de la UniCredit nu m-am retras.În urmă cu zece ani mi-am făcut un calcul cu banca austriacă (UniCredit a cumpărat HVB/Banca Austria), am spus că nu vând totul atunci, dar vând cu o promisiune de cumpărare de la ei peste zece ani. După zece ani ne-am strâns mâinile şi fiecare a plecat pe drumul lui. La Allianz Ţiriac nu este cazul deoarece nici nu am vândut, nici nu am cumpărat, sunt al doilea acţionar cu 47-48% şi aşa rămâne”, spunea în vară Ion Ţiriac, după ce vânduse participaţia sa în cadrul UniCredit.

    Cu toate acestea, în noiembrie a ieşit din acţionariatul Metro Cash & Carry România, vânzând şi participaţia de 15%. Metro a fost primul comerciant străin care a investit în România, deschizând primul magazin în 1996, la Bucureşti, iar decizia de a investi este strâns legată de parteneriatul dintre grupul german şi Ion Ţiriac.

    Grupul UniCredit, care a preluat în iunie participaţia de 45% deţinută de Ion Ţiriac la UniCredit Ţiriac, era obligat, conform opţiunii de vânzare din 2005, să cumpere pachetul de acţiuni al fostului tenisman la un multiplu de 3,6-3,8 din activul net al băncii.

    Ţiriac Holdings are în continuare activităţi variate, în domeniul auto, imobiliare, leasing, aviaţie, energie, administrarea profesională şi managementul operaţional al imobilelor. Divizia auto a grupului, cu afaceri plasate în jurul a 200 de milioane de euro pe an, reuneşte mai multe afaceri, între care reţeaua de distribuţie şi service Ţiriac Auto, importatori, Ţiriac Auto Rulate.

    Ţiriac Imobiliare este un grup de companii care reuneşte proiecte rezidenţiale (precum Clubul Rezidenţial Stejarii), centre de afaceri şi showroom-uri, spaţii comerciale dar şi spaţii intravilane în întreaga ţară. Divizia financiară reuneşte Ţiriac Leasing, Premium Leasing şi Ţiriac Brokers, iar Ţiriac Air este un operator charter specializat în servicii VIP şi corporate, fiind singura companie aeriană privată din România care deţine un terminal business. Omul de afaceri mai deţine participaţii şi în cadrul firmei de asigurări Allianz Ţiriac (44%), dar şi alte pachete de acţiuni – 25% la Globe Ground Bcc şi 35% la Meteor Universal. De asemeni, este de notorietate colecţia de maşini a fostului tenisman, care reuneşte peste 150 de autoturisme.

  • Randamentele fabuloase ale investiţiilor în lux

    Bijuterii sau pur şi simplu diamante? Maşini de epocă? Poate obiecte de artă? Pentru persoanele cu averi mari, cumpărarea unui diamant sau a unei maşini rare este deopotrivă o investiţie, dar şi o cheltuială pentru propria plăcere. Aproape un sfert din bogaţii lumii continuă să cheltuiască mai mult pe bunuri de lux şi numai 8% spun că vor să reducă sumele alocate acestor produse, arată studiul The Wealth Report 2015, realizat de compania de consultanţă Knight Frank. Cei mai mulţi dintre cei cu apetit în creştere pentru bunuri de lux se găsesc în Marea Britanie, ţară cu cea mai mare densitate a rezidenţilor cu averi de peste 30 de milioane de dolari. La finalul lui 2014 în Marea Britanie se aflau 81 de miliardari în euro şi aproape 2.500 de persoane cu averi mai mari de 100 de milioane de euro. Pentru comparaţie, studiul arată că România are doar 2 miliardari şi 48 de persoane cu averi de peste 100 de milioane de euro. Numai în 2014, averile bogaţilor au crescut cu 700 de miliarde de dolari. În vârful piramidei bogaţilor sunt 53 de nou intraţi tot anul trecut, arată The Wealth Report.

    Nu se vorbeşte foarte mult despre românii care aleg să investească în pietre preţioase sau colecţii de timbre, dar este de notorietate colecţia de maşini a lui Ion Ţiriac. Aceasta reuneşte peste 150 de exponate de epocă, fabricate începând cu anii 1899, dar şi automobile performante, cu un design actual. Este singura colecţie din lume cu cele 6 Rolls-Royce Phantom produse până în 1972, precum şi cu exemplare care au apărut anterior unor personalităţi ca Sir Elton John, Sammy Davis Jr. sau Bernie Ecclestone. Ion Ţiriac spune, în materialul de prezentare de pe site-ul Ţiriac Collection, că totdeauna a fost pasionat de maşini, dar că din păcate, vreme de 50 de ani nu a prea avut timp pentru a se dedica acestui hobby. Povesteşte că a început să cumpere maşini în momentul în care şi-a permis, din punct de vedere economic, respectiv când a început să facă bani din sport. „În 1969 a fost cel mai bun an al meu, când am câştigat 17 turnee. Cel mai rău m-am clasat la Roland Garros, pe locul opt, fiind singurul amator lângă şapte profesionişti. În acel an am adunat la un loc 5.000 de dolari şi mi-am cumpărat primul Mecedes 280 S, ţin minte că am ales S, pentru că era cu carburator şi puteau românii să umble cu şurubelniţa la el“.

    Campionii din tenis câştigă acum zeci de milioane de dolari, sume despre care Ion Ţiriac spune că sunt rezonabile. Adaugă şi că a fost un mare pasionat de Ferrari: „Mereu am luat, am luat, am luat, le-am ţinut pe unde nu am mai ştiut. O poveste complet ridicolă – când a ieşit Ferrari F40 mi-au alocat unul – cu marketingul «serie limitată» pe care îl au sunt probabil cea mai isteaţă companie din lume -, de-abia aşteptam să vină şi am mai luat unul la suprapreţ.“

    Le-a ţinut vreme de zece ani la un prieten, spune Ion Ţiriac, iar la un moment dat neamţul l-a întrebat ce să facă cu cele două Ferarri de la el din grajd; Ion Ţiriac le-a vândut într-o singură zi la preţ de unul şi regretă şi în ziua de azi, pentru că în prezent un astfel de automobil se vinde cu peste un milion de euro. „Este o boală cronică, nu numai o pasiune. Nu mă mai duc la licitaţii, deşi din când în când nu pot să mă abţin. Sunt lucruri care îmi plac, poate peste măsură şi atunci nu prea am limită. De pildă 600-le Mercedes eu cred că e o maşină din care am opt bucăţi şi cred că mai cumpăr dacă mai găsesc. Mi se par atât de performante şi fiabile încât am cumpărat tot pe ce am putut să pun mâna.“

    Recondiţionarea unei maşini de colecţie poate dura până la doi ani şi jumătate, iar costurile pot fi uriaşe, deoarece pentru o singură piesă de la o maşină rară un investitor poate ajunge să plătească cât pentru o maşină întreagă. Cât ajunge să valoreze după recondiţionare? „Numai atât cât este cineva dispus să plătească pe ea“, punctează Ion Ţiriac, care apreciază că Spania a găzduit, cel mai proababil, cele mai mari colecţii de maşini. Valoarea unei maşini de colecţie este dată de un complex de factori, iar istoria contează în cazul acesta aproape tot atât de mult cât şi obiectul în sine. „S-au făcut doar 16 maşini Phantom 4 şi au fost vândute numai către casele regale. Eu am singurele două Phantom 4 care se află în mâini private“, spune Ţiriac, care povesteşte că a învăţat să conducă la 15 ani, când lucra la fabrica de camioane Steagul Roşu „şi am luat palme de mi-au sărit urechile de la cei mai în vârstă până am învăţat să conduc“.