BusinessMagazin

Tag: interes

  • Ce vor să cumpere românii de Black Friday şi de la ce magazine

    „Datele studiului din acest an arată că evenimentul Black Friday a dobândit o recunoaştere pe scară largă la nivelul populaţiei României. Notorietatea evenimentului a fost susţinută de participarea tot mai numeroasă din anii trecuţi a comercianţilor şi de apetitul românilor pentru reduceri”, a declarat Mădălin Vladu, Account Director, Kantar Millward Brown România.

    Studiul arată că 79% dintre românii cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani au auzit despre Black Friday şi 45% vor să achiziţioneze ceva cu ocazia evenimentului anual de reduceri. Ca şi în 2016, lista de dorinţe este dominată de produse din categoria electro-IT. 40% dintre respondenţi doresc să cumpere un produs din categoria electrocasnice mici, iar următoarea categorie din topul preferinţelor este reprezentată de televizoare (33%). În acest an 24% dintre români doresc să cumpere telefoane mobile la preţ redus. Pe lista de dorinţe se află şi electrocasnice mari: frigidere (20%) şi maşini de spălat (17%).

    În rândul produselor pentru care s-a înregistrat un interes în creştere în ceea ce priveşte intenţia de cumpărare se numără, în acest an, şi produsele fashion. 16% dintre persoanele care au zis că intenţionează să cumpere ceva de Black Friday au menţionat această categorie, iar Fashion Days este primul magazin menţionat din categoria fashion online.

    Pentru a face cumpărături de Black Friday, românii vor alege produse atât de pe rafturile magazinelor online, cât şi din retailul tradiţional. Primele 5 magazine care au venit în mintea respondenţilor atunci când au fost întrebaţi de unde au de gând să-şi cumpere ceva de Black Friday au fost:

    1)    eMAG
    2)    Altex
    3)    Flanco
    4)    Carrefour
    5)    Media Galaxy

    Topul categoriilor de produse pe care oamenii intenţionează să le cumpere de Black Friday:

    1)    Electrocasnice mici
    2)    Televizoare
    3)    Telefoane mobile
    4)    Frigidere
    5)    Maşini de spălat
    6)    Produse fashion
    7)    Laptopuri
    8)    Aragaze  
    9)    Tablete
    10)    Produse pentru casă şi grădină

    Cercetarea a fost realizată la nivel naţional, pe un eşantion reprezentativ. La această cercetare au participat 2.008 de respondenţi, din mediul urban şi rural, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 65 de ani. Interviurile, realizate prin metoda CATI, s-au desfăşurat în perioada 24 – 31 octombrie 2017. Eroarea de eşantionare este de +/- 2,2%.

    Millward Brown Romania este parte a reţelei Millward Brown, agenţie globală de cercetare de marketing specializată în evaluarea eficienţei reclamelor, a comunicării strategice precum şi a cercetării de media şi de brand equity. La nivel global, reţeaua are mai mult de 87 de birouri şi operează în 58 ţări.

  • Ce vor să cumpere românii de Black Friday şi de la ce magazine

    „Datele studiului din acest an arată că evenimentul Black Friday a dobândit o recunoaştere pe scară largă la nivelul populaţiei României. Notorietatea evenimentului a fost susţinută de participarea tot mai numeroasă din anii trecuţi a comercianţilor şi de apetitul românilor pentru reduceri”, a declarat Mădălin Vladu, Account Director, Kantar Millward Brown România.

    Studiul arată că 79% dintre românii cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani au auzit despre Black Friday şi 45% vor să achiziţioneze ceva cu ocazia evenimentului anual de reduceri. Ca şi în 2016, lista de dorinţe este dominată de produse din categoria electro-IT. 40% dintre respondenţi doresc să cumpere un produs din categoria electrocasnice mici, iar următoarea categorie din topul preferinţelor este reprezentată de televizoare (33%). În acest an 24% dintre români doresc să cumpere telefoane mobile la preţ redus. Pe lista de dorinţe se află şi electrocasnice mari: frigidere (20%) şi maşini de spălat (17%).

    În rândul produselor pentru care s-a înregistrat un interes în creştere în ceea ce priveşte intenţia de cumpărare se numără, în acest an, şi produsele fashion. 16% dintre persoanele care au zis că intenţionează să cumpere ceva de Black Friday au menţionat această categorie, iar Fashion Days este primul magazin menţionat din categoria fashion online.

    Pentru a face cumpărături de Black Friday, românii vor alege produse atât de pe rafturile magazinelor online, cât şi din retailul tradiţional. Primele 5 magazine care au venit în mintea respondenţilor atunci când au fost întrebaţi de unde au de gând să-şi cumpere ceva de Black Friday au fost:

    1)    eMAG
    2)    Altex
    3)    Flanco
    4)    Carrefour
    5)    Media Galaxy

    Topul categoriilor de produse pe care oamenii intenţionează să le cumpere de Black Friday:

    1)    Electrocasnice mici
    2)    Televizoare
    3)    Telefoane mobile
    4)    Frigidere
    5)    Maşini de spălat
    6)    Produse fashion
    7)    Laptopuri
    8)    Aragaze  
    9)    Tablete
    10)    Produse pentru casă şi grădină

    Cercetarea a fost realizată la nivel naţional, pe un eşantion reprezentativ. La această cercetare au participat 2.008 de respondenţi, din mediul urban şi rural, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 65 de ani. Interviurile, realizate prin metoda CATI, s-au desfăşurat în perioada 24 – 31 octombrie 2017. Eroarea de eşantionare este de +/- 2,2%.

    Millward Brown Romania este parte a reţelei Millward Brown, agenţie globală de cercetare de marketing specializată în evaluarea eficienţei reclamelor, a comunicării strategice precum şi a cercetării de media şi de brand equity. La nivel global, reţeaua are mai mult de 87 de birouri şi operează în 58 ţări.

  • Ce pedeapsă SADICĂ au primit două femei din Arabia Saudită pentru că s-au certat pe WhatsApp

    Numarul mare de astfel cazuri într-o perioadă scurtă de timp a determinat creşterea interesului pentru urmărirea infracţiunilor ce implică  smartphone-uri si social media. Într-un alt caz evidenţiat de Okaz era vorba de un bărbat ce şantaja o femeie cu fotografii compromiţătoare şi un altul care i-a trimis un mesaj ofensator unui prieten.  

    Nu este o noutate că cetăţenii saudiţi au fost condamnaţi pentru încălcarea legilor stricte ale ţării prin intermediul reţelelor sociale. Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este acela al lui Raif Badawi, un blogger de 33 de ani, care a primit o pedeapsă de zece ani de închisoare şi un total de 1.000 de lovituri de bici. Badawi a înfiinţat site-ul Free Liberal Saudi prin care propaga dreptul la libertatea de exprimare; el fost reţinut pentru prima dată în 2008, dar a fost eliberat după interogatoriu. A fost arestat din nou în 2014 şi acuzat de „insultarea islamului în mediul online”. Primele 50 din cele 1.000 de lovituri i-au fost administrate în 2015, dar pedeapsa a trebuit amânată din cauza sănătăţii sale. Soţia lui, care a fugit în Canada cu cei trei copii ai cuplului, declară că cele 50 de lovituri aproape i-au ucis soţul, care suferă de hipertensiune arterială.

    Anul trecut, jurnalistul Alaa Brinji a fost condamnat la cinci ani de închisoare şi a primit o interdicţie de călătorie de opt ani din cauza mesajelor postate pe Twitter. El a fost găsit vinovat de insultarea conducătorilor saudiţi, instigarea opiniei publice şi acuzarea forţelor de securitate de uciderea unor protestatari. 

  • Ar trebui să ne îngrijoreze o posibilă independenţă a Cataloniei?

    Majoritatea mişcărilor de independenţă din ultimii 15-20 de ani au avut în comun un singur lucru: dimensiunea economică. Îmbrăcată în ”hainele“ ideologiei sau ale apartenenţei istorice, situaţia economică a dictat atât momentul cât şi oportunitatea desprinderii de o entitate statală sau, după caz, suprastatală.

    Mai simplu spus, problema refugiaţilor ca temă centrală a Brexitului sau problema naţionalistă ca temă centrală a mişcării din Catalonia sunt pretexte pentru a declanşa ieşirea dintr-o stare care limitează potenţialul economic al regiunii.

    Din cele 18 comunităţi autonome din Spania, doar Madrid şi Ţara Bascilor depăşeau în 2014 Barcelona ca venit mediu. |n 2016, fiecare catalan a câştigat, în medie, 28.600 euro – cu 19% mai mult decât venitul mediu al unui cetăţean la nivelul Spaniei. E uşor astfel de înţeles de ce catalanii vor să fie independenţi – e o mişcare pe care o vedem şi în nordul Italiei, spre exemplu, acolo unde Lega Nord încearcă să impună un grad sporit de autonomie.

    În cazul Scoţiei, referendumul pentru independenţă din 2014 a fost influenţat de subiectul rabatului britanic, o sumă anuală de bani pe care statul o primea înapoi de la Uniunea Europeană, suma ridicându-se la aproximativ 5 miliarde de lire sterline. Compromisul a fost obţinut în 1984 de fostul prim-ministru britanic, Margaret Thatcher, pentru a compensa aşa-zisele ”beneficii reduse“ pe care britanicii le primeau din partea Comunităţii Economice Europene (CEE, predecesoarea UE).

    Mai exact, din cauza sumelor mari care mergeau către Politica Agricolă Comună a CEE, Marea Britanie a cerut să primească înapoi o parte din bani întrucât nu poate beneficia de subvenţii agricole din cauza climei şi a reliefului care îngreunează practicarea agriculturii pe insulă. Actualmente, toate celelalte 27 de state membre ale Uniunii Europene cotizează pentru rabatul britanic. Dacă Scoţia alegea să se separe de Regat, fondurile nu ar mai fi ajuns în conturile statului; din contră, dacă Scoţia devenea ulterior stat membru al Uniunii, atunci scoţienii ar fi trebuit să cotizeze pentru un ajutor acordat iniţial chiar lor. E evident că Brexitul a schimbat datele problemei, dar sentimentele naţionaliste au fost atunci înfrânte de teama notei de plată.

    V-aţi lămurit, desigur, unde vreau să ajung; vă puteţi imagina toate aceste subiecte legate de o regiune din România? Ar avea Ţinutul Secuiesc interes să îşi protejeze potenţialul economic? Trebuie desigur amintit că nu s-a pus niciodată problema independenţei Ţinutului Secuiesc, ci doar a autonomiei, diferenţă semnificativă în contextul celor explicate mai sus. 
    Dar chiar şi autonomia se traduce prin dreptul de a gestiona fonduri importante pentru regiunea în cauză. Şi ajungem astfel la principalul motiv pentru care autonomia Ţinutului Secuiesc va rămâne, cel puţin în următoarea perioadă, o idee construită în mare măsură doar de policitieni.

    La nivelul întregii economii, salariul mediu a ajuns în 2016 la 2.088 de lei net pe lună, în creştere cu 12% faţă de anul 2015. Chiar dacă salariul mediu a crescut cu 6% în 2016 faţă de anul precedent, Harghita a rămas judeţul cu cele mai mici salarii. Covasna, alt judeţ din secuime, înregistrează în 2017 un salariu mediu de 1.747 de lei, aproape jumătate faţă de valoarea înregistrată în Bucureşti.

    E simplu de înţeles că interesul pentru autonomie e doar al celor care o duc bine sau al politicienilor. Iar aceştia sunt puţini în Ţinutul Secuiesc. Chiar dacă mai vezi câteva steaguri secuieşti arborate şi majoritatea reclamelor sunt scrise în maghiară, e cale lungă până la un referendum în care oamenii să iasă la vot pentru a cere să-şi gestioneze singuri puţinii bani care le trec prin faţa ochilor.
     

  • Eturia: Statele Unite ale Amercii, locul trei în topul destinaţiilor extraeuropene vizitate de către turiştii români în 2017

    Avem o dublare a vanzarilor pe vacantele de grup cu insotitor si a pachetelor de honeymoon, in special in Maldive. Croazierele au fost la mare cautare anul acesta, numarul vanzarilor crescand de trei ori. Totodata sesizam interesul crescut si pentru vacante bazate pe experiente aparte la fata locului precum: circuite gastronomice, calatorii cu trenul, cu rulota, circuite fotografice, circuite adventure sau wellness & SPA. Pentru anul viitor avem deja pregatite produse inedite cum ar fi: circuite cu motocicleta, croaziere pe Mississippi, experiente adventure in Alaska, circuite culturale si wildlife in Papua Noua Guinee sau Uganda,” declara Sorin Stoica, Co-proprietar Eturia

    Eturia: Topul destinatiilor preferate de turistii romani in 2017:

    1.     Maldive

    2.     Thailanda

    3.     SUA

    4.     Japonia

    5.     Cuba

    6.     Republica Dominicana

    7.     Indonezia

    8.     Tanzania

    9.     Sinagpore

    10.  Peru

     

    “Daca in 2017 au crescut solicitarile pentru circuite, ne asteptam sa consolidam aceasta directie astfel incat sa depaseasca in vanzari vacantele la plaja. S-a observat aceasta tendinta de crestere de la un an la altul deoarece cei care au calatorit deja in destinatii de plaja, cauta acum sa experimenteze alte pachete turistice. Ne asteptam la o crestere in continuare a numarului de turisti in destinatii precum: Japonia, SUA, Peru, dar nu excludem ca un numar considerabil dintre acestia sa incerce, in 2018, destinatii mai putin frecventate de romani: Guatemala, Columbia, Papua Noua Guinee, Reunion, Uganda,” declara Stoica, Co-proprietar Eturia

    “In 2018, Canada, devine o tara foarte interesanta pentru agentia noastra, acesta este si motivul pentru care Eturia a pregatit deja o serie de circuite in marile orase, in parcurile nationale, croaziere si combinatii inedite de vacante in Alaska si Canada. Ridicarea vizelor pentru cetatenii romani si lansarea de catre Air Canada a 2 zboruri directe Romania-Canada reprezinta un indiciu clar ca putem sa previzionam ca aceasta destinatie are sanse foarte mari ca, in cativa ani, sa intre in topul destinatiilor preferate de romani,” declara Sorin Stoica

    Agentia de turism Eturia pune la dispozitia turistilor romani vacante exotice personalizate in peste 120 de destinatii din intreaga lume, dar si vacante cu plecari predefinite create pe principiul celui mai bun tarif. In acest an, pentru cele 10 destinatii de top, Eturia a inregistrat o crestere de 37% a numarului de pasageri, comparativ cu anul trecut.

    Infiintata in anul 2007, Eturia este prima agentie “tailor made” din Romania. In anul 2016, compania a inregistrat o cifra de afaceri de 8 milioane de euro, iar in 2017 se estimeaza o crestere de 40%.

     

  • Piaţa recrutării creşte cu peste 55% până la sfârşitul anului. Companiile americane caută, în special, candidaţi cu studii superioare

    Interesul pentru candidaţii cu studii universitare este tot mai mare, pe măsură ce noi companii intră pe piaţă şi încearcă să recruteze specialişti de la firmele aflate deja în România. La rândul lor, acestea iau măsuri pentru păstrarea angajaţilor şi pentru găsirea unora noi, în vederea dezvoltării. Ca rezultat, piaţa recrutării este una foarte dinamică. 

    „Observăm o cerere foarte mare pentru poziţii de business intelligence, data management, contabilitate, vorbitori de limbi străine şi poziţii în domeniul financiar – acestea sunt noile domenii căutate foarte intens. În paralel, avem posturile consacrate din vânzări, marketing, inginerie şi IT, unde de asemenea, cererea este în creştere.  Am centralizat intenţiile potenţialilor investitori interesaţi să vină în Bucureşti şi am ajuns la circa 1.500 de posturi care vor fi create dacă planurile se concretizează în următoarele 3 luni. De departe, cei mai interesaţi să vină acum în România sunt americanii, urmaţi la distanţă de englezi, francezi şi germani”, afirmă Marga Radu, Professional & Permanent Placement Director, Adecco România. 

    Companiile apelează la employer branding, iar angajaţii sunt atenţi la calitatea vieţii de la locul de muncă

    Companiile se adaptează la noile condiţii de pe piaţa muncii şi apelează la servicii mai sofisticate de retenţie a personalului. ”Candidaţii se uită la soliditatea organizaţiei şi la ce reputaţie are. Apoi, se uită la tehnologiile folosite şi la proiectele în care este implicată – candidaţii nu se mai duc către un alt job numai pentru bani. Contează şi unde este sediul angajatorului, dacă în pachetul salarial intră şi locul de parcare, ce acoperire are abonamentul medical şi dacă acesta acoperă şi familia candidatului. La rândul lor, companiile dau dovezi că valorizează contribuţia candidaţilor. De exemplu, angajaţii unui producător din domeniul audio s-au putut plimba cu o maşină de lux <<tunată>> cu sistemul audio realizat de firma lor”, mai arată Marga Radu.

    Alte beneficii extra salariale mai sunt maşina de serviciu, abonamentele la sălile de wellness şi acoperirea cheltuielilor de cazare pentru câteva luni pentru specialiştii veniţi din provincie. O tendinţă recentă este de a oferi chiar şi cursuri de defensive driving. De asemenea, companiile pun accentul pe employer branding – sunt mult mai flexibile faţă de solicitările candidaţilor, iar comunicarea cu aceştia şi transparenţa luării deciziilor devin esenţiale pentru retenţia lor. Firmele oferă detalii clare despre perspectivele de avansare pentru că mulţi candidaţi părăsesc compania după un an şi jumătate de la angajare, dacă nu pot să îşi dezvolte cariera conform aspiraţiilor lor.  

    Potrivit Margăi Radu, candidaţii sunt acum mult mai atenţi la calitatea vieţii – cât timp petrec pe drum către birou, cum arată birourile, cât de aproape sunt de un mall, de grădiniţă sau chiar şcoală, cât de gustoasă este mâncarea de la cantină.

    Angajatorii fac eforturi pentru a păstra şi a atrage candidaţii valoroşi, care pot contribui rapid la dezvoltarea produselor/serviciilor lor. De exemplu, în domeniul IT, există o creştere a salariilor de aprox 10% faţă de anul precedent, dar companiile din domeniu pun tot mai mult accentul pe proiectele/tehnologiile în care îi implică pe angajaţi şi pe programul şi condiţiile de lucru.

     

  • Zeci de primării date în judecată de elevi: “Somăm public primarii să dovedească un minim respect”

     Răspunsurile formulate de reprezentanţii autorităţilor locale baza raportului, fiind instrumentul cu ajutorul căruia aducem în atenţia opiniei publice gradul şi modul în care primăriile din judeţ asigură accesul liber la educaţie al elevilor. De la momentul transmiterii adresei au trecut peste două luni, dar încă există primari care refuză să răspundă, în ciuda numeroaselor discuţii avute, prin care li s-a pus în vedere intrarea în întârziere şi încălcarea legii”, precizează Constantin Alexandru Manda, preşedintele AEC.

    Potrivit acestuia, cele 11 primării constănţene „care încalcă în mod sistematic legea, neavând respect faţă de litera acesteia şi accesul la informaţii de interes public al cetăţenilor” aparţin Partidului Social Democrat, Partidului Naţional Liberal şi Partidului Mişcarea Populară. Lista neagră a primăriilor, care se pun în calea scoaterii la lumină a problemelor cu care se confruntă elevii din judeţ este compusă din următoarele comune: Agigea, Murfatlar, Deleni, Ghindăreşti, Saraiu, 23 August, Cobadin, Gîrliciu, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu şi Castelu.

    „Somăm public primarii comunelor mai sus menţionate să dovedească un minim respect faţă de elevii din comunităţile lor şi de prevederile legale în vigoare şi să transmită în cel mai scurt timp răspunsurile solicitate. De asemenea, având în vedere depăşirea cu mult a termenului maxim de 30 de zile, Asociaţia Elevilor din Constanţa va acţiona în instanţă primăriile care refuză să comunice informaţiile solicitate şi va sesiza parchetul, sub aspectul săvârşirii de către cei 11 edili a infracţiunii de abuz în serviciu”, mai spune preşedintele AEC, scrie cugetliber.ro

     

  • Bucureştenii pot propune proiecte de dezvoltare a Capitalei. Campania va debuta luni

    Campania se va desfăşura în perioada 18 septembrie – 24 noiembrie. Cei care participă trebuie să fie persoane fizice cu vârsta de minim 18 ani, cu domiciliul sau reşedinţa în Bucureşti, care să îşi creeze un cont de utilizator pe site-ul Primăriei Capitalei, la secţiunea dedicată campaniei Propune pentru Bucureşti.

    “Fiecare cetăţean poate formula o singură propunere de proiect care va fi afişată pe site-ul Municipalităţii într-un interval de cel mult trei zile de la transmitere. Proiectul trebuie să fie sau să poată fi asimilat unei investiţii aflate în competenţa Municipiului Bucureşti şi să vizeze următoarele domenii: infrastructură (zone pietonale, scuaruri, trotuare, aliniamente stradale); amenajare/ reabilitare spaţii publice (ex. mobilier urban, etc); spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii; mobilitate, accesibilitate, siguranţa circulaţiei; infrastructură culturală; infrastructură socială; smart city-Oraş digital; sănătate”, transmite Primăria Capitalei într-un comunicat de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Venitul universal de bază revine în atenţia economiştilor de top şi a politicienilor

    La rândul lor, an­treprenorii din Silicon Valley, preocupaţi de impactul tehno­logiei asupra mo­delelor tradi­ţio­nale de ocupare a forţei de muncă, fi­nanţează studii şi do­nează pentru proiecte de cercetare.

    Guvernele evaluează posibilitatea ca acesta să înlocuiască o parte din sistemele de protecţie socială din ce în ce mai complexe, costisitoare şi ineficiente, potrivit Forbes.

    Un studiu recent privitor la UBI arată că acordarea unui venit lunar de 1.000 de dolari fiecărui adult din SUA ar creşte economia americană cu 2.500 miliarde de dolari până în 2025, scrie CNBC.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Creşte interesul pentru IT: trei facultăţi de informatică, în top 10 cele mai căutate. Unde este concurenţa cea mai mare

    „De la mijlocul anilor 2000 până prin 2010- 2011 nu reuşeam să ne acoperim locurile din prima sesiune de admitere din iulie. Însă de 4 – 5 ani încoace concurenţa la facultate a crescut constant, în fiecare an avem cu câte 10% mai mulţi candidaţi ca anul anterior“, a spus Radu Gramatovici, decanul Facultăţii de Mate­matică-Informatică din cadrul Universităţii din Bucureşti. De câţiva ani, facultatea are o spe­cia­lizare pe zona de inginerie similară cu cea de la Facultatea de Calculatoare din cadrul Poli­tehnicii, iar concurenţa în acest an pentru această specializare a fost de 17 candidaţi pe loc, fiind şi mai puţine locuri disponibile.