Tag: inteligenţa artificiala

  • TikTok lansează platforma video bazată pe inteligenţă artificială pentru toţi agenţii de publicitate

    La începutul acestui an, în cadrul Summitului mondial al produselor TikTok, platforma a prezentat o nouă suită de conţinut creativ denumită „Symphony”, cu scopul de a ajuta companiile, creatorii şi agenţiile să personalizeze conţinut de înaltă calitate şi atractiv, adaptat brandurilor lor.

    Suita include Symphony Creative Studios, Symphony Assistant, Symphony Digital Avatars şi TikToK ads manager.

    Symphony Creative Studios, care include şi un asistent virtual, ajută utilizatorii să automatizeze sarcinile pentru a crea conţinut pe platformă.

    Acesta oferă funcţii cum ar fi transformarea intrărilor de text în videoclipuri şi generarea de previzualizări care pot fi editate pentru a finaliza conţinutul, remixare, crearea de avatari digitali, traducere şi multe altele pe TikTok, a declarat compania.

    TikTok este cea mai recentă companie de tehnologie care încorporează funcţii generate de inteligenţa artificială în activitatea sa publicitară, încercând să atragă mai multe mărci şi comercianţi.

  • Harry Meintassis, partener, Meintassis Partners: Va salva Inteligenţa Artificială omenirea? Da, dar nu cea pe care o aşteptăm

    Trăim între două lumi, la o răscruce. Modernitatea ne-a oferit puteri tehnologice incredibile şi un standard de viaţă mai bun, dar trăirea umană rămâne pusă la încercare. Întrebări despre sănătatea mentală, războaie, suferinţă şi alienare ne fac să ne întrebăm dacă am rămas în urmă. În acest context, apare nevoia unei noi poveşti – o viziune „Meta-Modernă” care să aducă laolaltă ştiinţa şi valorile umanităţii.

    1. Techno-Optimismul
    Inteligenţa artificială avansată şi învăţarea automată extind limitele a ceea ce pot face algoritmii mai bine decât oamenii – de la diagnostic medical, la cercetare şi până la maşinile autonome. Aceasta va reinventa afacerile, va dezlănţui un nou val de productivitate, va elibera angajaţii de sarcinile de rutină şi va încânta utilizatorii prin funcţionalităţi incredibile. Va transforma totul… În 2019, Garry Kasparov, marele jucător de şah (cunoscut pentru meciul său împotriva computerului Deep Blue al IBM), spunea: „Dacă asta sună ameninţător în loc de uimitor, înseamnă că ai văzut prea multe filme distopice de la Hollywood.” Asta se întâmpla în 2019… Astăzi, social media, care încă reprezintă o formă primitivă de inteligenţă artificială, a remodelat modul în care comunicăm, gândim şi ne comportăm, afectându-ne identitatea de sine şi stima de sine – cine suntem, cum ne vedem şi cum interacţionăm cu ceilalţi. A schimbat pentru totdeauna democraţiile, psihologia, sănătatea mentală şi percepţia noastră asupra adevărului.

    2. Creierul nostru divizat
    Dar ce se află în spatele acestui fenomen? De fapt, propriile noastre creiere sunt „metafore” ale lumii. Cele două emisfere ale creierului nostru au funcţii diferite. Emisfera stângă este dedicată logicii, gândirii analitice şi raţiunii, în timp ce emisfera dreaptă este orientată către emoţii, creativitate şi intuiţie. Neuroştiinţa ne spune însă că emisfer-ele creierului nostru nu diferă doar prin ceea ce fac, ci şi prin *modul* în care abordează lucrurile. Emisfera stângă este axată pe a obţine lucruri, fiind excelentă la sarcinile rapide şi de rutină. Ea „ştie”. Urmăreşte scopuri, contro-lează. Emisfera dreaptă, în schimb, înţelege lumea într-un mod holistic, vede imaginea de ansamblu, nu doar părţile. Partea stângă caută certitudinea, în timp ce partea dreaptă explorează posibilităţi. Cultura modernă este dominată de gândirea emisferei stângi: focalizare analitică, dorinţă de control, satisfacţie imediată, fragmentare, rigiditate, lipsă de empatie.

    3. Eficienţi, dar orbi
    Aceasta susţine o mentalitate „reductiv-materialistă”. Privim părţile, dar nu şi întregul sistem. Glorificăm productiv-itatea şi eficienţa, dar organizaţiile noastre funcţionează cu „silozuri” interne, care comunică insuficient între ele, cu nenumăraţi indicatori de performanţă, stimulente individuale; fiecare parte încearcă să-şi optimizeze propriul rol, cu agonia constantă a „alinierii”. Suntem eficienţi, dar orbi unii faţă de alţii… nu reuşim să construim culturi ba-zate pe conexiune şi încredere. Atenţia noastră este îngustă, viziunea noastră este miopă; nu putem vedea cum se potrivesc părţile între ele. Ne descurcăm de minune în a dobândi bogăţie materială, dar eşuăm în a înţelege cele mai profunde capacităţi umane.

    4. Conştientizarea Distanţei
    Pe plan extern, puterea tehnologiilor noastre creşte exponenţial. Însă conştiinţa noastră umană nu ţine pasul. Această distanţă se manifestă în mai multe moduri: Preferăm o mentalitate de tip „Câştig/Pierdere” – motivată de interese înguste, în loc să jucăm pe termen lung, punând accent pe scop şi valori. Suntem obsedaţi de prezent, separaţi de trecutul nostru, fără a vedea cum acţiunile de acum ne influenţează viitorul. Ne înecăm în informaţii… dar suntem înfometaţi de înţelepciune. Avem mai multe relaţii cu ecranele decât cu oamenii… Suntem înstrăinaţi de noi înşine – de scopul nostru, de sufletul nostru – trăim într-o simulare. Algoritmi puternici accentuează aceste probleme, pe măsură ce companiile tech prioritizează maximizarea „implicării utilizatorilor.” Yuval Harari, istoric şi gânditor, numeşte această tendinţă noua religie a „Dataismului” – credinţa că datele reprezintă singura sursă adevărată de valoare. Algoritmul devine noul „Dumnezeu”?

    5. O nouă „Poveste AI”
    Avem nevoie de o altă poveste, un alt „AI”: Intimitatea Autentică – seminţele valorii umane. Intimitatea autentică este capacitatea noastră de a forma conexiuni profunde, de a „atinge şi a fi atinşi.” De a vedea în profunzime pe cineva şi de a-l face să simtă că este văzut. Este despre a fi sincer curioşi faţă de ideile, motivaţiile şi adevărurile celorlalţi. Este un pas dincolo de ego, dincolo de propriile noastre adevăruri, spre căutarea „unităţii”. Pentru a con-strui o identitate comună, chiar dacă suntem cu toţii diferiţi – să avem capacitatea empatică de a ne conecta cu in-ima celorlalţi. Suntem programaţi pentru intimitate. Intimitatea creează încredere şi incluziune, deschide noi dru-muri, noi posibilităţi pentru un viitor mai bun, împreună. Intimitatea nu poate fi simulată sau falsificată. Intimitatea autentică nu trăieşte în „camere de ecou” sau triburi închise – unde noi avem dreptate şi ceilalţi greşesc. Ea există în spaţii deschise, pline de dialog viu – unde gândirea diversă, ideile noi, descoperirea şi dezacordul sunt binevenite. Aici vedem totul şi pe toată lumea conectaţi. Liderii inspiraţi vor fi Generatorii de Intimitate. Provocările mari din lu-mea de astăzi şi din afaceri nu vor fi rezolvate doar prin gândire hiper-analitică şi reţele vaste de procesare a datelor – robotul inteligent va face munca mai eficientă, dar nu va „genera” mai multă creativitate, dragoste sau sentimen-tul de apartenenţă la o echipă. Intimitatea este mai puternică decât informaţia.  

    Care este coeficientul tău de Intimitate Autentică (IA-Q)?
    Aşadar, cum construim intimitatea autentică? Ca în orice altceva, totul începe cu o reflecţie profundă: „Ce fel de lume dorim şi ce impact vrem să avem ca lideri?” Pentru a te ajuta în reflecţia asupra propriului „Coeficient de In-timitate Autentică”, consultă tabelul de autoevaluare de mai jos.

    Coeficient de Intimitate Autentică | Autoevaluare
    ► Intimitatea cu noi înşine
    1. Care este harta mea despre lume?
    2. Este adevărul meu singurul adevăr?
    3. Care sunt principiile mele de bază?
    4. Cum mă conectez cu spiritul meu creativ?
    5. Care sunt umbrele mele?
    6. Ce limite trebuie să depăşesc?
    ► Intimitatea cu ceilalţi
    7. Cât de des mă întreb „ce se ascunde în spatele a ceea ce aud?” atunci când ascult?
    8. Împărtăşesc „pathosul” oamenilor?
    9. Pot vedea ambele părţi ale unui argument?
    10. Mă orbeşte specializarea mea în faţa altor perspective?
    11. Încerc să dovedesc ceva sau să învăţ ceva?
    12. Co-creez noi drumuri?
    13. Prietenia este importantă pentru mine?
    14. Cum exprim iubirea – faţă de oamenii mei, familie, comunitate?
    ► Intimitatea cu lumea
    15. Cred că oamenii au o valoare intrinsecă, nu doar ca mijloace pentru un scop?
    16. Cum vreau să fac lucrurile mai bune în lume?
    17. Pot aduce oameni diferiţi împreună?
    18. Cred că oamenii sunt, în general, buni şi merită încredere?
    19. Am încredere în umanitate, chiar şi în vremuri dificile?
    Pe măsură ce Inteligenţa Artificială evoluează exponenţial, răspunsul real este să devenim oameni mai buni. Intim-itatea Autentică este liantul magic care construieşte organizaţii antifragile şi societăţi sănătoase. Crearea intimităţii autentice va fi una dintre cele mai apreciate calităţi ale liderilor. Cum poţi inspira intimitatea autentică în organi-zaţia ta, chiar de azi?

  • OpenAI dezvoltă propriul cip cu inteligenţă artificială

    Compania colaborează deja cu Broadcom pentru dezvoltarea acestui cip specializat, destinat rulării modelelor AI la un cost mai redus. Decizia de a produce cipuri interne vine pe fondul preţurilor ridicate şi al întârzierilor cauzate de cererea globală pentru GPU-urile Nvidia, până acum principalele resurse utilizate de OpenAI.

    În loc să investească într-o reţea de fabrici proprii, OpenAI se va concentra pe proiectarea cipurilor în parteneriat cu TSMC şi Broadcom. Pe termen scurt, compania va continua să folosească cipuri AMD prin platforma cloud Azure a Microsoft pentru antrenarea modelelor AI, extinzând astfel gama de furnizori dincolo de Nvidia.

    De altfel, mişcarea reprezintă un pas important pentru OpenAI în ceea ce priveşte reducerea dependenţei de furnizorii tradiţionali şi controlul costurilor de operare, în condiţiile în care cererea de resurse pentru inteligenţa artificială continuă să crească.

  • Google extinde funcţia AI Overviews în peste 100 de ţări

    Google spune că oamenilor le plac sintezele AI. Prin urmare, compania vizează atingerea unui miliard de utilizatori lunar pentru această funcţie. În plus, Google a adăugat suport pentru mai multe limbi, ceea ce înseamnă că utilizatorii din Japonia pot acum beneficia de rezumate AI în limba japoneză.

    Funcţia AI Overviews, disponibilă în Google Search, generează un rezumat de fiecare dată când utilizatorul caută ceva, iar acesta apare în partea de sus a paginii. Pe lângă răspunsurile la întrebări, poate servi şi ca planificator de mese, organizator de vacanţe şi instrument de brainstorming, printre altele.

    Această actualizare vine după mai multe îmbunătăţiri realizate în ultimele luni, de la lansarea AI Overviews în mai. Cea mai recentă actualizare a permis utilizatorilor să acceseze site-uri web direct din linkurile incluse în rezumatele AI.

    Google susţine că acest lucru a condus la o creştere a traficului către „site-urile de suport”. Totuşi, unii editori şi proprietari de site-uri sunt îngrijoraţi că aceste rezumate le pot diminua traficul, fiind primul lucru pe care utilizatorii îl observă.

  • Meta colaborează cu o companie de la Hollywood pentru a testa un model de AI care generează filme

    Meta, compania-mamă a Facebook, a declarat joi că a făcut echipă cu Blumhouse Productions, compania hollywoodiană din spatele unor filme de groază populare precum „The Purge” şi „Get Out”, pentru a testa noul său model video de inteligenţă artificială generativă numit Movie Gen, relatează Reuters.

    Anunţul vine după ce, la începutul lunii octombrie, Meta a prezentat Movie Gen, despre care a afirmat că poate crea clipuri video şi audio realiste ca răspuns la solicitările utilizatorului. Meta a susţinut că instrumentul ar putea rivaliza cu ofertele celor mai importante companii de generare de conţinut media, cum ar fi OpenAI şi ElevenLabs.

    Într-o postare pe blogul oficial, compania de social media a declarat că Blumhouse i-a selectat pe regizorii Aneesh Chaganty, The Spurlock Sisters şi Casey Affleck pentru a testa Movie Gen şi a utiliza clipuri generate de instrument în scurtmetrajele lor.

    Filmul lui Chaganty va apărea pe site-ul Movie Gen al Meta, în timp ce filmele lui Affleck şi The Spurlock Sisters vor fi lansate ulterior, a declarat Meta. Directorul executiv al Blumhouse, Jason Blum, a afirmat că artiştii rămân elementul vital al industriei, dar tehnologia inovatoare îi poate ajuta în povestea lor.

    „Am salutat şansa unora dintre ei de a testa această tehnologie de ultimă oră şi de a-şi da cu părerea despre avantajele şi dezavantajele sale, fiind încă în curs de dezvoltare”, a declarat Blum. „Acestea vor fi instrumente puternice pentru regizori şi este important să implicăm industria creativă în dezvoltarea lor pentru a ne asigura că sunt cele mai potrivite pentru munca lor.”

    Prin acest parteneriat, Meta semnalează modul în care îşi propune să colaboreze cu industriile creative, ai căror membri au reacţionat în mare parte negativ la apariţia tehnologiilor AI generative, din cauza preocupărilor legate de drepturile de autor şi consimţământ.

  • TikTok desfiinţează sute de locuri de muncă pentru a trece la moderarea conţinutului prin AI

    Două surse familiarizate cu situaţia au declarat anterior că peste 700 de locuri de muncă au fost desfiinţate în Malaezia. TikTok, deţinută de compania chineză ByteDance, a precizat mai apoi că mai puţin de 500 de angajaţi din ţară au fost afectaţi.

    Angajaţii, dintre care majoritatea erau implicaţi în operaţiunile de moderare a conţinutului platformei, au fost informaţi cu privire la concedierea lor printr-un e-mail primit miercuri seară, au declarat sursele, care au preferat să rămână anonime din motive de securitate.

    TikTok utilizează o combinaţie de sisteme automate şi moderatori umani pentru a analiza conţinutul postat pe site. Compania ByteDance are peste 110.000 de angajaţi în mai mult de 200 de oraşe din întreaga lume, potrivit site-ului oficial al companiei.

    Firma de tehnologie plănuieşte şi mai multe reduceri de personal luna viitoare, deoarece încearcă să consolideze unele dintre operaţiunile sale regionale, a declarat una dintre surse. „Facem aceste schimbări ca parte a eforturilor noastre continue de a consolida în continuare modelul nostru global de operare pentru moderarea conţinutului”, a declarat un purtător de cuvânt al TikTok.

    Compania va continua să îşi îmbunătăţească eficienţa, iar 80% din conţinutul care încalcă regulile de conduită va fi eliminat acum prin tehnologii automate, care folosesc inteligenţa artificială, a declarat purtătorul de cuvânt.

  • Inteligenţa artificială este folosită în 86% dintre companiile din România

    „Entuziasmul angajaţilor faţă de tehnologiile AI reprezintă o oportunitate valoroasă pentru organizaţii de a crea expertiză internă şi de a impulsiona adoptarea unor instrumente noi. Rezultatele studiului nostru arată un decalaj clar între interesul pentru AI la nivelul angajaţilor, respectiv utilizarea în mod individual, şi adopţia oficială la nivel organizaţional. Este o diferenţă explicabilă prin dificultăţile pe care le întâmpină companiile în implementarea şi integrarea acestor noi tehnologii, precum şi prin provocările de securitate asociate”, a declarat Bogdan Surdea-Blaga, fondator şi consultant principal la compania de consultanţă Vucamix.

    Studiul a scos la iveală că, şi în organizaţiile care nu au adoptat încă oficial inteligenţa artificială, 87% dintre angajaţi utilizează instrumente AI, precum platforme generative de tipul ChatGPT.

    Practic, 46% dintre companiile din România au adoptat deja oficial, în diverse forme, AI, la nivel de organizaţie, departamental sau prin proiecte-pilot.

    În 40% dintre cazuri, angajaţii utilizează inteligenţa artificială în mod individual în scopuri profesionale.

    71% dintre respondenţii din organizaţiile care au adoptat AI se simt încrezători în înţelegerea acestor tehnologii, spre deosebire de doar 47% în cazul companiilor în care acestea nu sunt implementate oficial.

    Rezistenţa la schimbare este cea mai importantă barieră pentru majoritatea (52%) companiilor, care consideră inerţia organizaţională şi scepticismul provocări majore.

    Pentru 46% dintre organizaţii, lipsa personalului pregătit corespunzător reprezintă un obstacol semnificativ.

    41% dintre companiile care intenţionează să adopte sau au implementat deja AI sunt îngrijorate de confidenţialitatea şi protecţia datelor, cu precădere în rândul organizaţiilor care activează în sectoare cu cerinţe critice de securitate a informaţiilor.

    Aproape două treimi (64%) dintre organizaţii sunt interesate de inteligenţa artificială pentru automatizarea sarcinilor de rutină, 53% recunosc potenţialul AI în dezvoltarea de noi produse sau servicii, iar 51% – pentru îmbunătăţirea experienţelor clienţilor.

  • Preţul ChatGPT Plus s-ar putea dubla în următorii cinci ani

    Abonamentul ChatGPT Plus ar putea ajunge la 44 de dolari pe lună până în 2029, conform documentelor interne de la OpenAI. 

    Abonamentul ChatGPT Plus, vândut în prezent pentru suma de 20 de dolari pe lună, ar putea suferi o creştere semnificativă a preţului în următorii cinci ani, cu şanse să ajungă la 44 de dolari pe lună până în 2029, potrivit The New York Times, citat de TechRadar.

    Prima creştere este preconizată pentru sfârşitul anului 2024, când preţul va urca cu 2 dolari, ajungând la 22 de dolari pe lună. Conform surselor, OpenAI intenţionează să majoreze „agresiv” costurile abonamentului, iar până în 2029, utilizatorii ChatGPT Plus ar putea plăti dublul sumei actuale.

    OpenAI, care are în prezent aproximativ 10 milioane de abonaţi la ChatGPT Plus, se confruntă cu costuri operaţionale foarte mari. Documentele citate de New York Times sugerează că OpenAI ar putea pierde până la 5 miliarde de dolari în 2024, în ciuda unei creşteri a veniturilor la 300 de milioane de dolari pe lună.

    Compania se află, de asemenea, în plin proces de strângere a aproximativ 7 miliarde de dolari în finanţări externe, ceea ce ar putea evalua OpenAI la 150 de miliarde de dolari, similar cu corporaţii precum Goldman Sachs sau Uber. Totuşi, în ciuda creşterii veniturilor, OpenAI rămâne în deficit financiar.

  • A fost oare frenezia creată în jurul AI-ului supraevaluată? Un nou tip de companii începe să îşi facă loc pe radarul investitorilor

    De când inteligenţa artificială a început să genereze un nou val de entuziasm pe pieţele internaţionale de capital, în special pe Wall Street, participanţii bursieri se uită constant la companiile care ar putea beneficia de noile tehnologii şi, în consecinţă, care ar putea înregistra creşteri semnificative pe profit şi aprecieri puternice ale acţiunilor. În prezent, unii investitori se întreabă însă dacă nu cumva frenezia creată în jurul AI-ului a fost supraevaluată, dar şi dacă firmele îşi pot ţine promisiunile de creştere. În acest context, un nou tip de companii începe să îşi facă loc pe radarul investitorilor. Despre ce este vorba?

    Imaginaţi-vă o cameră închisă, fără ferestre, cu servere aliniate unul în spatele celuilalt. Este cald, iar mii de computere funcţionează la unison. Ventilatoare industriale masive zumzăie neîncetat încercând să răcească încăperea. Peste drum, a început să se construiască un nou centru de date, urmând să apară un întreg complex industrial. Companiile de construcţii responsabile abia fac faţă cererii, scrie Business Insider, într-un material numit „Marii câştigători ai boomului AI sunt cele mai plictisitoare companii imaginabile”.

    Această scenă încapsulează imensa putere de calcul necesară tehnologiilor bazate pe inteligenţă artificială. Deşi se află la mare distanţă de ştirile spectaculoase cu care marile firme tech domină presa de business de peste hotare – precum Nvidia şi Microsoft –, unii dintre cei mai mari câştigători din această perioadă pot fi companiile care lucrează mai degrabă „în spatele cortinei”. Este vorba despre centrele de date, care devin esenţiale în ceea ce priveşte stocarea informaţiilor pe măsură ce inteligenţa artificială continuă să fie adoptată de către companii. Astfel, tot mai mulţi analişti sunt de părere că, în aceste condiţii, centrele de date reprezintă unii dintre beneficiarii trecuţi prea lejer cu vederea.

    „Cu această nouă arhitectură AI, trebuie să îmbunătăţeşti o infrastructură de un trilion de dolari (1.000 de miliarde de dolari – n.r.). Şi abia suntem la începutul meciului”, spune Ted Mortonson, strateg tech la administratorul de active Baird. Cererea de energie pentru centrele de date va creşte cu 160% până la sfârşitul deceniului, spune gigantul bancar Goldman Sachs, adăugând că o căutare pe ChatGPT consumă de până la zece ori mai multă electricitate decât un simplu search pe Google. „O astfel de creştere a cererii de energie nu a fost văzută în Statele Unite de la începutul secolului, urmând să fie alimentată parţial de electrificare şi de relocări industriale, cât şi de AI”, reiese dintr-un raport de analiză al Goldman.

    Extrapolând de aici, revoluţia AI ar putea deveni o binecuvântare pentru un număr companii de construcţii, energie şi utilităţi care ajută la crearea centrelor de date. Privite adeseori drept sectoare defensive, acestea s-ar putea dovedi oportunităţi interesante de investiţii, scrie Business Insider. Marile companii din SUA investesc deja miliarde de dolari în crearea centrelor de date, iar acţiunile legate de construcţia şi alimentarea lor cu energie înregistrează evoluţii notabile în ultima perioadă.

    „La nivel global, văd o creştere a consumului de electricitate. Tot ce înseamnă inteligenţă artificială, crypto înseamnă mai multe servere şi un consum mai mare de energie. Citeam, de exemplu, un articol care spune că, până în 2030, o să crească de patru ori consumul de energie electrică doar din zona de servere pentru AI”, spune Dragoş Manolescu, director general adjunct al administratorului de fonduri mutuale OTP Asset Management.

    „La nivel global, văd o creştere a consumului de electricitate. Tot ce înseamnă inteligenţă artificială, crypto înseamnă mai multe servere şi un consum mai mare de energie. Citeam, de exemplu, un articol care spune că, până în 2030, o să crească de patru ori consumul de energie electrică doar din zona de servere pentru AI.“ –
    Dragoş Manolescu, director general adjunct al administratorului de fonduri mutuale OTP Asset Management


    Din cele 11 sectoare prezente în S&P 500, indicele de referinţă al Wall Streetului, utilităţile au a treia cea mai bună performanţă în ultimele şase luni, fiind depăşite doar de IT şi serviciile telecom, adică de giganţi concentraţi pe tehnologii AI precum Nvidia, Meta Platforms (Facebook) şi Alphabet (Google). În mod normal, când acţiunile de creştere evoluează bine, utilităţile afişează evoluţii sub media pieţei – însă nu este cazul şi acum.

    Acţiunile Digital Realty Trust, singurul trust de investiţii imobiliare (REIT – real estate investment trust) pentru centre de date listat pe Bursa de Valori din New York, au crescut cu aproximativ 33% în ultimul an. Prin comparaţie, ETF-ul (exchange traded fund – fond tranzacţionat la bursă, n.red.) Global X Data Center & Digital Infrastructure a urcat cu 12%. Ambele randamente depăşesc dinamica de 4% afişată în aceeaşi perioadă de ETF-ul iShares Core US REIT, axat pe trusturi imobiliare.

    „Vorbim de centre logistice în care sunt servere cu consum foarte mare de electricitate. De ce? Pentru că în zona AI au intrat foarte multe companii. Cei mai mari clienţi ai Nvidia sunt chiar Microsoft, Alphabet, Meta şi Amazon. Statele tocmai acum încep să intre, să cumpere şi să îşi facă baze de date AI pentru servicii de supraveghere, antitero, servicii secrete etc”, continuă Dragoş Manolescu.

    De asemenea, acţiunile care facilitează utilizarea la scară largă a energiei electrice au avut un 2024 extrem de bun. Super Micro Computer (simbol bursier SMCI) – furnizor de software-uri de management al serverelor pentru diverse pieţe, precum AI, centre de date pentru întreprinderi, tehnologii 5G şi cloud computing – înregistrează o apreciere de 200% a cotaţiei de la începutul anului pe bursă, tehnologia de răcire prin lichid a companiei fiind considerată indispensabilă pentru hardware-urile AI. Nvidia, vedeta pieţei americane de capital de mai bine de un an, este pe plus cu „doar” 160%.

     

    De la hardware la software şi înapoi. Vertiv, producător de echipamente de alimentare şi răcire pentru centre de date, s-a apreciat cu 93% pe Wall Street în 2024. De când Nvidia a avut primul trimestru cu rezultate spectaculoase, adică în urmă cu 13 luni, acţiunile companiei au crescut cu 435%, cu 130 puncte procentuale peste Nvidia. Evoluţia i-a adus titlul de „adevăratul favorit AI” din partea Bank of America.

    Acţiunile companiilor producătoare de echipamente şi reţele electrice din SUA, Coreea de Sud, India şi Europa afişează aprecieri de până la 140% de la începutul anului, se arată într-o analiză realizată de JPMorgan, citată de Business Insider.

    De obicei, investitorii nu sunt obişnuiţi să vadă în acţiunile de energie şi utilităţi o mină de aur, ţinând cont de randamentele sub medie din ultimul deceniu, explică Travis Miller, analist pe pieţe de energie din SUA la furnizorul de date şi servicii financiare Morningstar. Acum, compania se aşteaptă însă la creşteri anuale de circa 10% pentru sectorul utilităţilor în următorii 10 ani. „Nu cred că investitorii realizează pe deplin impactul creşterii centrelor de date”, spune Miller.

    În timp ce companiile „tradiţionale” de hardware şi cele care facilitează construirea centrelor de date înregistrează creşteri notabile, acţiunile software par să rămână în urmă. Acţiunile hardware depăşesc cu 30% randamentul acţiunilor software în SUA de la începutul anului, evoluţia venind pe fondul cererii imense pentru unităţi de procesare grafică, centre de date şi echipamente de calcul fizic. Are loc o schimbare completă a paradigmei din ultimul deceniu, când firmele software – lăudate pentru marjele ridicate de profit pe care le livrează – au depăşit randamentul companiilor hardware cu aproximativ 250%.

    Mortonson argumentează că firmele software construiesc cu greu în jurul conceptelor AI: „Ciclul generaţiei AI reprezintă strict infrastructură”, spune el, adăugând că grupurile concentrate pe tehnologii cloud din SUA vor cheltui anul acesta peste 200 de miliarde de dolari pe centre de date. Pe baza evaluărilor comparative, acţiunile software „tradiţionale” par scumpe prin comparaţie cu acţiunile din energie şi producătorii de centre de date. Pe deasupra, utilităţile par să fie subevaluate cu circa 5%, mai spune Miller.

    Totuşi, în pofida performanţelor recente, ar putea dura ani până când boomul centrelor de date ar ajunge la maturitate. Aşadar, centrele de date ar putea influenţa semnificativ veniturile mediului corporate cel mai devreme în 2028, continuă reprezentantul Morningstar. Asta înseamnă că investitorii ar putea aştepta ceva timp pentru a marca din profituri, la care se adaugă şi posibilitatea ca SUA să nu construiască atâtea centre de date pe cât se anticipează din cauza temerilor privind capacităţile energetice ale ţării. De altfel, cele mai recente date sugerează că SUA rămân în spatele Republicii Populare Chineze la capitolul „investiţii în domeniul energetic”, cu precădere investiţiile în regenerabile.

    Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România, este de părere că „vor exista profituri de realizat şi, în opinia mea, există un potenţial semnificativ în domeniu (centre de date pentru AI – n.r.), cât şi anumiţi jucători care vor reuşi să optimizeze costurile, întrucât există costuri importante şi probleme de capacitate”. Miza este, în opinia lui, energia ieftină, pentru că poţi produce energie în momentul de faţă, dar totul depinde de costuri. Jucătorii care vor putea optimiza aceşti parametri vor avea de câştigat. „Cred că piaţa se va dezvolta foarte mult, dar alegerea jucătorilor câştigători nu va fi o misiune facilă, ci cred că este esenţială pentru a obţine randamente care să merite efortul; altfel, un investitor pasiv ar putea beneficia oricum de dinamismul tehnologic”, adaugă Claudiu Cazacu. Deci poate fi un bonus pentru investitorii cu orientare activă, care se informează pragmatic şi eficient.

    „Cred că piaţa se va dezvolta foarte mult, dar alegerea jucătorilor câştigători nu va fi o misiune facilă, ci cred că este esenţială pentru a obţine randamente care să merite efortul; altfel, un investitor pasiv ar putea beneficia oricum de dinamismul tehnologic.“
    Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România


    „Părerea mea este că AI o să evolueze într-o direcţie care ar trebui să ne ajute. Supravegherea video şi procesarea unor volume mari de date înseamnă consum mare de electricitate (…). Trendul AI a performat foarte bine de un an şi jumătate, iar deja au apărut mai multe semne de întrebare legate de sustenabilitatea lui. Sunt mai mulţi investitori care au început să-şi ia banii de pe masă sau să marcheze o parte din profituri pentru că vor să se protejeze de volatilitate”, conchide Dragoş Manolescu. 

  • A fost oare frenezia creată în jurul AI-ului supraevaluată? Un nou tip de companii începe să îşi facă loc pe radarul investitorilor

    De când inteligenţa artificială a început să genereze un nou val de entuziasm pe pieţele internaţionale de capital, în special pe Wall Street, participanţii bursieri se uită constant la companiile care ar putea beneficia de noile tehnologii şi, în consecinţă, care ar putea înregistra creşteri semnificative pe profit şi aprecieri puternice ale acţiunilor. În prezent, unii investitori se întreabă însă dacă nu cumva frenezia creată în jurul AI-ului a fost supraevaluată, dar şi dacă firmele îşi pot ţine promisiunile de creştere. În acest context, un nou tip de companii începe să îşi facă loc pe radarul investitorilor. Despre ce este vorba?

     

    Imaginaţi-vă o cameră închisă, fără ferestre, cu servere aliniate unul în spatele celuilalt. Este cald, iar mii de computere funcţionează la unison. Ventilatoare industriale masive zumzăie neîncetat încercând să răcească încăperea. Peste drum, a început să se construiască un nou centru de date, urmând să apară un întreg complex industrial. Companiile de construcţii responsabile abia fac faţă cererii, scrie Business Insider, într-un material numit „Marii câştigători ai boomului AI sunt cele mai plictisitoare companii imaginabile”.

    Această scenă încapsulează imensa putere de calcul necesară tehnologiilor bazate pe inteligenţă artificială. Deşi se află la mare distanţă de ştirile spectaculoase cu care marile firme tech domină presa de business de peste hotare – precum Nvidia şi Microsoft –, unii dintre cei mai mari câştigători din această perioadă pot fi companiile care lucrează mai degrabă „în spatele cortinei”. Este vorba despre centrele de date, care devin esenţiale în ceea ce priveşte stocarea informaţiilor pe măsură ce inteligenţa artificială continuă să fie adoptată de către companii. Astfel, tot mai mulţi analişti sunt de părere că, în aceste condiţii, centrele de date reprezintă unii dintre beneficiarii trecuţi prea lejer cu vederea.

    „Cu această nouă arhitectură AI, trebuie să îmbunătăţeşti o infrastructură de un trilion de dolari (1.000 de miliarde de dolari – n.r.). Şi abia suntem la începutul meciului”, spune Ted Mortonson, strateg tech la administratorul de active Baird. Cererea de energie pentru centrele de date va creşte cu 160% până la sfârşitul deceniului, spune gigantul bancar Goldman Sachs, adăugând că o căutare pe ChatGPT consumă de până la zece ori mai multă electricitate decât un simplu search pe Google. „O astfel de creştere a cererii de energie nu a fost văzută în Statele Unite de la începutul secolului, urmând să fie alimentată parţial de electrificare şi de relocări industriale, cât şi de AI”, reiese dintr-un raport de analiză al Goldman.

    Extrapolând de aici, revoluţia AI ar putea deveni o binecuvântare pentru un număr companii de construcţii, energie şi utilităţi care ajută la crearea centrelor de date. Privite adeseori drept sectoare defensive, acestea s-ar putea dovedi oportunităţi interesante de investiţii, scrie Business Insider. Marile companii din SUA investesc deja miliarde de dolari în crearea centrelor de date, iar acţiunile legate de construcţia şi alimentarea lor cu energie înregistrează evoluţii notabile în ultima perioadă.

    „La nivel global, văd o creştere a consumului de electricitate. Tot ce înseamnă inteligenţă artificială, crypto înseamnă mai multe servere şi un consum mai mare de energie. Citeam, de exemplu, un articol care spune că, până în 2030, o să crească de patru ori consumul de energie electrică doar din zona de servere pentru AI”, spune Dragoş Manolescu, director general adjunct al administratorului de fonduri mutuale OTP Asset Management.

    „La nivel global, văd o creştere a consumului de electricitate. Tot ce înseamnă inteligenţă artificială, crypto înseamnă mai multe servere şi un consum mai mare de energie. Citeam, de exemplu, un articol care spune că, până în 2030, o să crească de patru ori consumul de energie electrică doar din zona de servere pentru AI.“ –
    Dragoş Manolescu, director general adjunct al administratorului de fonduri mutuale OTP Asset Management


    Din cele 11 sectoare prezente în S&P 500, indicele de referinţă al Wall Streetului, utilităţile au a treia cea mai bună performanţă în ultimele şase luni, fiind depăşite doar de IT şi serviciile telecom, adică de giganţi concentraţi pe tehnologii AI precum Nvidia, Meta Platforms (Facebook) şi Alphabet (Google). În mod normal, când acţiunile de creştere evoluează bine, utilităţile afişează evoluţii sub media pieţei – însă nu este cazul şi acum.

    Acţiunile Digital Realty Trust, singurul trust de investiţii imobiliare (REIT – real estate investment trust) pentru centre de date listat pe Bursa de Valori din New York, au crescut cu aproximativ 33% în ultimul an. Prin comparaţie, ETF-ul (exchange traded fund – fond tranzacţionat la bursă, n.red.) Global X Data Center & Digital Infrastructure a urcat cu 12%. Ambele randamente depăşesc dinamica de 4% afişată în aceeaşi perioadă de ETF-ul iShares Core US REIT, axat pe trusturi imobiliare.

    „Vorbim de centre logistice în care sunt servere cu consum foarte mare de electricitate. De ce? Pentru că în zona AI au intrat foarte multe companii. Cei mai mari clienţi ai Nvidia sunt chiar Microsoft, Alphabet, Meta şi Amazon. Statele tocmai acum încep să intre, să cumpere şi să îşi facă baze de date AI pentru servicii de supraveghere, antitero, servicii secrete etc”, continuă Dragoş Manolescu.

    De asemenea, acţiunile care facilitează utilizarea la scară largă a energiei electrice au avut un 2024 extrem de bun. Super Micro Computer (simbol bursier SMCI) – furnizor de software-uri de management al serverelor pentru diverse pieţe, precum AI, centre de date pentru întreprinderi, tehnologii 5G şi cloud computing – înregistrează o apreciere de 200% a cotaţiei de la începutul anului pe bursă, tehnologia de răcire prin lichid a companiei fiind considerată indispensabilă pentru hardware-urile AI. Nvidia, vedeta pieţei americane de capital de mai bine de un an, este pe plus cu „doar” 160%.

     

    De la hardware la software şi înapoi. Vertiv, producător de echipamente de alimentare şi răcire pentru centre de date, s-a apreciat cu 93% pe Wall Street în 2024. De când Nvidia a avut primul trimestru cu rezultate spectaculoase, adică în urmă cu 13 luni, acţiunile companiei au crescut cu 435%, cu 130 puncte procentuale peste Nvidia. Evoluţia i-a adus titlul de „adevăratul favorit AI” din partea Bank of America.

    Acţiunile companiilor producătoare de echipamente şi reţele electrice din SUA, Coreea de Sud, India şi Europa afişează aprecieri de până la 140% de la începutul anului, se arată într-o analiză realizată de JPMorgan, citată de Business Insider.

    De obicei, investitorii nu sunt obişnuiţi să vadă în acţiunile de energie şi utilităţi o mină de aur, ţinând cont de randamentele sub medie din ultimul deceniu, explică Travis Miller, analist pe pieţe de energie din SUA la furnizorul de date şi servicii financiare Morningstar. Acum, compania se aşteaptă însă la creşteri anuale de circa 10% pentru sectorul utilităţilor în următorii 10 ani. „Nu cred că investitorii realizează pe deplin impactul creşterii centrelor de date”, spune Miller.

    În timp ce companiile „tradiţionale” de hardware şi cele care facilitează construirea centrelor de date înregistrează creşteri notabile, acţiunile software par să rămână în urmă. Acţiunile hardware depăşesc cu 30% randamentul acţiunilor software în SUA de la începutul anului, evoluţia venind pe fondul cererii imense pentru unităţi de procesare grafică, centre de date şi echipamente de calcul fizic. Are loc o schimbare completă a paradigmei din ultimul deceniu, când firmele software – lăudate pentru marjele ridicate de profit pe care le livrează – au depăşit randamentul companiilor hardware cu aproximativ 250%.

    Mortonson argumentează că firmele software construiesc cu greu în jurul conceptelor AI: „Ciclul generaţiei AI reprezintă strict infrastructură”, spune el, adăugând că grupurile concentrate pe tehnologii cloud din SUA vor cheltui anul acesta peste 200 de miliarde de dolari pe centre de date. Pe baza evaluărilor comparative, acţiunile software „tradiţionale” par scumpe prin comparaţie cu acţiunile din energie şi producătorii de centre de date. Pe deasupra, utilităţile par să fie subevaluate cu circa 5%, mai spune Miller.

    Totuşi, în pofida performanţelor recente, ar putea dura ani până când boomul centrelor de date ar ajunge la maturitate. Aşadar, centrele de date ar putea influenţa semnificativ veniturile mediului corporate cel mai devreme în 2028, continuă reprezentantul Morningstar. Asta înseamnă că investitorii ar putea aştepta ceva timp pentru a marca din profituri, la care se adaugă şi posibilitatea ca SUA să nu construiască atâtea centre de date pe cât se anticipează din cauza temerilor privind capacităţile energetice ale ţării. De altfel, cele mai recente date sugerează că SUA rămân în spatele Republicii Populare Chineze la capitolul „investiţii în domeniul energetic”, cu precădere investiţiile în regenerabile.

    Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România, este de părere că „vor exista profituri de realizat şi, în opinia mea, există un potenţial semnificativ în domeniu (centre de date pentru AI – n.r.), cât şi anumiţi jucători care vor reuşi să optimizeze costurile, întrucât există costuri importante şi probleme de capacitate”. Miza este, în opinia lui, energia ieftină, pentru că poţi produce energie în momentul de faţă, dar totul depinde de costuri. Jucătorii care vor putea optimiza aceşti parametri vor avea de câştigat. „Cred că piaţa se va dezvolta foarte mult, dar alegerea jucătorilor câştigători nu va fi o misiune facilă, ci cred că este esenţială pentru a obţine randamente care să merite efortul; altfel, un investitor pasiv ar putea beneficia oricum de dinamismul tehnologic”, adaugă Claudiu Cazacu. Deci poate fi un bonus pentru investitorii cu orientare activă, care se informează pragmatic şi eficient.

    „Cred că piaţa se va dezvolta foarte mult, dar alegerea jucătorilor câştigători nu va fi o misiune facilă, ci cred că este esenţială pentru a obţine randamente care să merite efortul; altfel, un investitor pasiv ar putea beneficia oricum de dinamismul tehnologic.“
    Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România


    „Părerea mea este că AI o să evolueze într-o direcţie care ar trebui să ne ajute. Supravegherea video şi procesarea unor volume mari de date înseamnă consum mare de electricitate (…). Trendul AI a performat foarte bine de un an şi jumătate, iar deja au apărut mai multe semne de întrebare legate de sustenabilitatea lui. Sunt mai mulţi investitori care au început să-şi ia banii de pe masă sau să marcheze o parte din profituri pentru că vor să se protejeze de volatilitate”, conchide Dragoş Manolescu.